2018

Proiect educațional
”ȘI COPIII AU DREPTURI!”
 Argument:

Modul în care societatea tratează copiii reflectă nu numai capacitatea sa de înţelegere şi

protecţie a copilului, dar şi simţul justiţiei, asigurarea viitorului şi dorinţa de a acorda premise
noi pentru condiţia umană a generaţiilor următoare.

Drepturile omului ne permit să dezvoltăm şi să folosim din plin calităţile noastre umane,
inteligenţa, talentele, conştiinţa noastră şi să răspundem nevoilor noastre spirituale şi de altă
natură. Ele decurg din aspiraţia la o viaţă mai bună, în care demnitatea şi valoarea fiecăruia să
fie respectate şi protejate. Respectul drepturilor omului şi al demnităţii umane constituie
fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume.

În acest cadru, şcoala, alături de celelalte instituţii guvernamentale şi nonguvernamentale,

are sarcina de a crea un curent de gândire nou care să crească gradul de înţelegere a nevoilor
psihologice ale copiilor şi recunoaştere a copilăriei ca pe o valoare în sine.

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului prevede că: „educaţia trebuie să vizeze

înflorirea personalităţii umane şi întărirea respectării drepturilor şi libertăţilor omului”.

În educaţia copiilor, cunoaşterea drepturilor acestora vizează stimularea unui sentiment de

încredere şi de toleranţă faţă de aproape. Prin diferite activităţi, copiii învaţă să se exprime, să
comunice şi să iubească.

Plecând de la principiile de bază ale drepturilor omului, ale vieţii, dreptăţii, libertăţii,
echităţii, copiii vor învăţa despre drepturile lor, vor fi stimulaţi să reflecteze şi să analizeze cum
sunt ele aplicate.

Scopul proiectului „Şi copiii au drepturi!” :

 Promovarea drepturilor copiilor, dezvoltarea armonioasă a personalităţii acestora, prin
învăţarea noţiunilor de toleranţă şi valorizarea reciprocă, principii fundamentale ale unei
societăţi democratice.

Obiective operaționale:

- Să identifice principalele prevederi legislative, cu privire la promovarea drepturilor copilului;

- Să exprime propriile opinii privind modalităţile concrete de aplicare a prevederilor

legislative, în domeniul promovării drepturilor copilului, prin diferite tipuri de activități
(strategii didactice): lucru in echipa, dezbatere, explicatia, problematizarea, metodele gandirii
critice, comunicarea ;

- Să precizeze efecte ale suprimării sau nerespectării drepturilor copilului, în procesul

dezvoltării lui psiho-sociale.

Cunoastere
In zilele noastre exista legi care spun ca fiecare
copil conteaza, oriunde in lume. Azi adultii
inteleg copiii ca personae independente, cu
opinii, idei, ganduri, vise, sentimente, care trebuie
tratati cu acelasi respect ca orice alta persoana. In
plus, exista legi care obliga adultii sa aiba grija de
ei si sa ii protejeze. Insa nu a fost asa
dintotdeauna. Timp de sute de ani, adultii nu au
tratat copiii ca pe niste fiinte egale, cu propria
personalitate. Pana in 1600 copilul era considerat
ca o versiune incompleta, inferioara a adultului.
De aceea in picturile vechi, copiii nu arata ca
niste copii, ci seamana cu niste adulti in
miniatura, imbracati ca oamenii mari si cu gesturi
si atitudini ca ale lor. In vremurile acelea, copiii
nu erau tratati cu atentie speciala nici macar de
familie, fiind folositi la munca in casa sau in
agricultura, ca niste servitori mai mici. Acest
lucru se intampla in majoritatea familiilor, cu
exceptia celor foarte bogate.
-informatii din Philippe Ariès, istoric medievalist,
a studiat familia si copilaria
DREPTURILE COPIILOR DE-A LUNGUL ISTORIEI
Prin 1600, unii adultii
din Europa incep sa isi schimbe ideile si sa vada
copiii ca pe niste fiinte fata de care au
responsabilitati de protectie si de educatie. John
Locke, un filosof englez, scrie in 1690 ca atunci
cand un copil se naste, mintea sa este ca o pagina
alba, care, pe masura ce copilul creste, incepe sa
se umple de informatii despre lume. El atrage
atentia ca este de datoria parintilor sa scrie, prin
educatie,informatii pe acea pagina. (John Locke,
Eseu asupra intelectului omenesc)
Adultii incep sa vada copiii in mod independent,
fara sa ii mai compare cu oamenii mari. Ei incep
sa vada in copilarie o perioada a inocentei, in care
copiii trebuie protejati si tratati cu delicatete.
Incep sa apara primele carti pentru copii, cu
povesti, poezii, jocuri. De aceea, in picturile din
secolul 17-18 copiii incep sa fie portretizati cu
trasaturi de copii, nu asemanatori cu adultii.
Ideile acestea sunt impartasite de putini adulti, iar
majoritatea copiilor continua sa traiasca in 1800-
1900 in conditii foarte grele. De exemplu, In
Anglia, majoritatea copiilor munceau din greu pe
camp sau erau angajati in mine de carbuni, in
fabrici, lucrand si peste 10 ore pe zi. Educatia era
aspra, cu pedepse corporale si majoritatea
copiilor nu mergeau la scoala.
In Romania, acum 100 de ani, “Pentru copiii din
mediul rural, in mare parte, nu exista timp liber,
exceptand sarbatorile comunitatii si cele prilejuite
de aniversarile familiei” ( Adrian Majuru, istoric-
Copilaria la romani)
 VREAU SA INTELEG

Observa: Observa picturile de mai sus si realizeaza corespondenta. Copil din secolul 16. Copil din secolul 18. Care
seamana mai mult cu imaginea copilului de azi? De ce crezi asta?

Exploreaza: Scrie un text de zece randuri despre

cum crezi ca isi petreceau timpul liber majoritatea
copiilor acum 100 de ani apoi discuta-l cu colegul
EXPLOREZ CE STIU/CRED de banca. Observati impreuna asemanarile si
deosebirile dintre textele voastre.

De ce crezi ca e important sa ne intrebam cum

traiau copiii in trecut: ce conditii de locuire
aveau, cu ce se hraneau, cum se imbracau, cum
PUN INTREBARI erau educati, cum se purtau parintii si societatea
cu ei? In general, unde putem cauta raspunsuri la
intrebarile noastre? Ce surse de informare am
putea avea privind viata copiilor din trecut?

Am aflat ca timp de secole, majoritatea copiilor nu primeau protectie

si atentie speciala din partea statului si a familiilor, petrecandu-si
AFLAM timpul cu munci grele si epuizante si suferind multe lipsuri.
Modalitatea de evadare din universul exploatarii prin munca a fost
scoala.
Pe teritoriul Romaniei de azi, in 1864 se da o lege care face
invatamantul in clasele 1- 4 gratuit si obligatoriu. Atat baietii, cat si
fetele, intre 8 si 12 ani trebuiau sa mearga la scoala. Pe vremea aceea
erau scoli separate de fete si de baieti. Insa doar faptul ca existau
niste legi, nu a insemnat ca toti parintii isi trimiteau copiii la scoala.
In cele mai multe cazuri, familiile trimiteau la scoala mai ales
baietii, in timp ce fetele ramaneau acasa sa invete munca in
gospodarie, pentru ca de la ele se astepta sa devina doar sotii si
mame, nu sa aiba o profesie. Acest fenomen, care in zilele noastre se
numeste discriminare de gen, era considerat ceva normal de
societatea de acum 100 de ani.
 La gimnaziu mergeau inca si mai putini copii, mai ales daca
proveneau din mediul rural, unde locuia majoritatea populatiei
Romaniei atunci.
“Parintii (aflam din rapoartele invatatorilor de la 1906) nu vedeau cu
ochi buni scoala si educatia, deoarece aveau nevoie de copiii lor la
treburile gospodariei. Aceasta era prioritatea. Pana in anii 1920
putini copii ajungeau la gimnaziu, la oras, intr-un internat. De obicei
copiii primarului, notarului, preotului sau ai unor gospodari mai
instariti”. ” ( Adrian Majuru, istoric- Copilaria la romani)

De ce credeti ca timp de sute de ani, copiii din intreaga lume nu s-au

bucurat de drepturile de care se bucura azi?
TEMA DE DISCUTIE

Am vazut ca, timp de secole, copiii din intreaga lume nu s-au

AFLAM
 bucurat de drepturile pe care le au azi. Am inteles ca acest lucru s-a
datorat faptului ca societatile nu erau atat de dezvoltate, nu aveau
institutiile si legile de azi si ca o mare parte a lumii traia in saracie,
iar acest lucru ii obliga chiar si pe copii sa contribuie prin munca la
supravietuirea familiei. In plus, majoritatea adultilor nu mergeau ei
insisi la scoala. Era o lume dura in general, atat pentru adulti, cat si
pentru copii.

Eglantyne Jebb

Pe masura ce societatea incepe sa se dezvolte, din ce in ce mai multe

persoane atrag atentia statelor ca trebuie sa stabileasca legi speciale
care sa protejeze copiii. Eglantyne Jebb din Anglia, fondatoarea
organizatiei Salvati Copiii, a fost una dintre cele mai puternice voci
pentru drepturile copilului. In 1923 scrie Declarația privind
Drepturile Copilului, unde afirma:

“Copilul flămând trebuie să fie hrănit, copilul bolnav trebuie să

îngrijit, copilul cu nevoi speciale trebuie ajutat, copilul delincvent
trebuie recuperat, iar orfanul și cel fara adapost trebuie protejați.”

Prin perseverenta si implicare, Eglantyne Jebb reuseste adoptarea

Declaratiei, de către Liga Naţiunilor (astăzi, Organizaţia Naţiunilor
Unite). Desi nu avea puterea unei legi internationale care sa oblige
statele sa o puna in aplicare, Declaratia e importanta pentru ca este
pentru prima data cand drepturile copilului apar numite clar intr-un
document international, semn ca umanitatea incepe sa inteleaga
importanta lor. Declaratia a inspirat cel mai important document
care cuprinde drepturile copilului: Convenţia ONU cu privire la
drepturile copilului.

Organizatia Natiunilor Unite (ONU) este cea mai mare organizatie

internationala din lume, din ea facand parte 193 de tari. In cadrul
ONU, tarile membre colaboreaza pentru a mentine pacea in lume si
pentru ca fiecare om sa fie tratat cu demnitate. Pe 20 noiembrie 1989
ONU a adoptat Convenţia cu privire la drepturile copilului, unde
sunt incluse cele mai importante drepturi ale copiilor. Conventia a
fost semnata de majoritatea tarilor lumii, inclusiv de Romania. Din
momentul semnarii, statele sunt obligate prin legea internationala sa
respecte drepturile copilului prezentate in Conventie.

REFLECTEZ
 In anii 1920, Eglantyne Jebb a fost impresionata de situatia dificila
in care se aflau multi copii si a ajuns la concluzia ca viata lor s-ar
imbunatati daca ar avea drepturi clar stabilite si asumate de state.
Ce s-ar fi intamplat daca Eglantyne ar fi scris aceasta concluzie in
jurnalul ei si nu ar fi impartasit-o nimanui?

Intelegand corect lumea in care traim, ne formam opinii corecte.

IMI FORMEZ O Pe baza lor, putem lua decizii bune si putem face actiuni corecte,
OPINIE CORECTA care sa ne ajute pe noi si pe cei din jurul nostru.
Eglantyne Jebb si-a format o opinie corecta despre cum ar putea
imbunatati viata copiilor, insa nu s-a oprit aici. A luat decizia sa
actioneze: a infiintat o organizatie care sa protejeze copiii, a scris
drepturile copilului intr-un document si l-a prezentat unei mari
organizatii internationale, Liga Natiunilor, din care faceau parte
multe state. A tinut discursuri, a dat interviuri in presa, a incercat pe
orice cale sa comunice societatii, institutiilor statului, organizatiilor
internationale ca drepturile copilului trebuie respectate. Toate aceste
actiuni inseamna a promova drepturile copilului.
IAU DECIZII BUNE
A SUSTINE si PROMOVA = a lua o atitudine favorabilă față de o
acțiune, idee, cauza si a face actiuni pentru ca ideea sa capete o
larga raspandire

PROMOTOR = persoana care promoveaza o cauza

Joc de rol:
ACTIONEZ Va aflati la intrunirea Ligii Natiunilor in 1923. Impartiti clasa in 3
CORECT echipe:
A. Ministri ai diferite tari care fac parte din Liga Natiunilor
B. Promotori ai drepturilor copilului, din organizatia Salvati
Copiii
C. Jurnalisti de la diferite ziare din lume
Echipa B trebuie sa convinga echipa A de importanta drepturilor
copilului. Folositi informatii si construiti argumente pornind de la ce
ati aflat in sectiunea „CUNOASTERE”. Echipa C va pune intrebari,
la care echipele A si B trebuie sa raspunda.
 MA INFORMEZ

Conventia cu privire la Drepturile Copilului (1989) este cel mai important document din
lume privind drepturile pe care le au copiii, pentru ca:
 A fost adoptata de Organizatia Natiunilor Unite (ONU), cea mai mare organizatie
internationala din lume, din ea facand parte 193 din cele 195 de tari ale lumii.
 A fost semnata de 192 de tari, mai mult decat orice alt tratat international din istoria lumii.
Atat de important este pentru umanitate copilul si protectia sa.
 Sustine ca toti copiii din lume au aceleasi drepturi, indiferent de rasă, culoarea pielii, sex,
naționalitate, etnie, limbă, religie, situatie materiala, dizabilitate, etc - principiul
nediscriminarii.
 Sustine ca orice copil are dreptul sa traiasca, sa creasca si sa se dezvolte intr-un mediu de
iubire, demnitate si siguranta, avand acces la sanatate si educatie si fiind protejat de
situatiile care ii fac rau.
 Afirma ca orice copil trebuie sa aiba posibilitatea de a-şi exprima opinia privind decizii si
situatii legate de viata sa, iar aceasta sa fie respectata de adulti - principiul participarii
copilului la problemele care il privesc
 Recunoaste ca un copil nu se poate intretine si apara asa cum o face un adult. De aceea,
familia si statul trebuie sa il protejeze in mod deosebit pana ajunge la maturitate deplina.
Astfel, in tot ceea ce fac parintii, comunitatea si statul pentru copil, trebuie ca binele
copilului sa conteze cel mai mult – principiul interesului superior al copilului

În fiecare zi, milioane de copii din întreaga lume sunt discriminați (tratati nefavorabil sau ilegal pentru
ca au dizabilitati, o alta culoare a pielii sau o alta religie decat majoritatea din clasa sau comunitatea lor, o
situatie materiala dificila etc). Ei sunt ignorati, umiliti, jigniti sau agresati. Impartiti-va in 6 echipe. Fiecare
dintre voi va impartasi echipei o situatie de discriminare fata de un copil pe care a vazut-o in scoala sau in
comunitate, folosind schemele de mai jos.
Tipuri de discriminare:

Gen Rasa Etnie Dizabilitate Religie Nationalitate Limba Saracie Locul Situatia Altul
de parintilor (precizati
unde (profesia, care)
provin starea
materiala
etc)

Cine a fost De catre cine? Unde? Cand? Cum? De ce?

discriminat?
 Scrieti pe tabla toate tipurile de discriminare care au aparut la fiecare echipa si raspundeti impreuna cu toata
clasa:

 Care sunt 3 cele mai frecvente tipuri de discriminare?

 De ce credeti ca acestea trei apar cel mai des?
 Credeti ca daca o alta clasa din alta scoala din localitatea voastra ar face acest exercitiu ar aparea aceleasi tipuri
de discriminare cel mai frecvent? De ce?
 Dar daca o clasa din alta tara ar face exercitiul, cum ar arata rezultatele? De ce?
Structura proiectului:

PARTEA 1:

Introducere – Argument

Scopul proiectului – „Si copiii au drepturi!”

PARTEA 2:

 Obiective:
- Cunoastere: drepturile si evolutia drepturilor copiilor in istorie
- Personalitate:

- Actiune:

- Să identifice principalele prevederi legislative, cu privire la promovarea drepturilor

copilului;

- Să exprime propriile opinii privind modalităţile concrete de aplicare a prevederilor

legislative, în domeniul promovării drepturilor copilului, prin diferite tipuri de activități
(strategii didactice): lucru in echipa, dezbatere, explicatia, problematizarea, metodele gandirii
critice, comunicarea;

- Să precizeze efecte ale suprimării sau nerespectării drepturilor copilului, în procesul

dezvoltării lui psiho-sociale;

- Sa evidentieze importanta cunoasterii drepturilor copiilor in dezvoltarea personala si

sociala;

 Obiective SMART:
- Sa identifice atitudini discriminatorii din viata de zi cu zi
- Sa exerseze tehnici de comunicare eficiente la nivel de relatie copil copil – lucru in
echipa
- Sa isi insuseasca informatiile referitoare la : Conventia cu privire la Drepturile
Copilului (1989), care este cel mai important document din lume privind drepturile pe
care le au copiii.
 PARTEA 3:

Grupul de varsta:

- Copii cu varsta cuprinsa intre 13-14 ani (clasa a VIII –a)

Metode: (Cum fac?)

- Dezbaterea
- Lectura
- Conversatia
- Explicatia
- Lucrul in echipa
- Jocul de rol
- Schimbul de opinii si idei
- Dialogul deschis
- Ascultarea activa
- Obtinerea de feedback din partea copiilor la finalul orei

Actiune: (Ce fac?)

- Informarea copiilor referitoar la tematica lectiei

- Organizarea celor 3 echipe
- Spargerea ghetii – Ice breaking: Fiecare echipa este rugata sa scrie pe o
coala de hartie care este cel mai important drept al unui copil (5 min);
- Notarea drepturilor copiilor pe tabla pentru a fi vazute de catre toate
echipele;
- Inmanarea materialului din sectiunea “cunoastere” fiecarui copil;
(Dezbaterea se va face secvential, dupa fiecare pas al activitatilor de
cunoastere) – se porneste de la cea a inteles copilul din informatia scrisa,
apoi dezbatem secvential cu celelalte echipe;
- Compararea informatiilor initiale de pe tabla cu cele obtinute ulterior
alctivitatii de cunoastere – ce se mai poate adauga pe tabla sau ce
considera ca trebuie scos; Pe tabla incercuim drepturile aparute initial,
apoi copii imi vor trasmite mie alte drepturi pe care le-au descoperit in
urma activitatilor pe parcursul lectiei;
- La sfarsit, voi face cateva comentarii si voi elimina eventualele
neclaritati;
- La finalul orei copii sunt indemnati sa isi dea mana, stabilindu-se astfel
intre ei o alta forma de comunicare si colaborare;
 PARTEA 4:

Evaluarea obiectiva:

- Participantii au reusit sa lucreze in echipe;

- Copii au fost deschisi la dialog si au dorit sa participe activ;
- Nu toti copii din echipe au participat in egala masura;
- Pe parcursul orei, unii copii au avut momente in care si-au pierdut
concentrarea (informatiile din sectiunea “cunoastere” au fost prea
detaliate);
- Timpul de lucru (o ora) nu a fost suficient pentru activitatile propuse;

Evaluarea subiectiva:

- Fetele au fost mai incantate cand s-a discutat despre drepturile

copiilor;
- Toti copiii si-au manifestat dorinta de a mai participa la un nou
proiect;
- Am reusit sa le raspund la intrebari, oferindu-le informatii pe un
limbaj accesibil varstei lor;
- Am descoperit ca am calitatile necesarea unui profesor;
- Am reusit sa ofer o atmosfera calda, de comunicare si intelegere fata
de “toanele unor copii”;

Cum m-am simtit? (Evaluare catre mine):

- Am avut emotii la inceput, deoarece nu cunosteam clasa;

- Imi era teama ca nu ma voi incadra in timp;
- Mi-a fost teama ca, tema propusa pentru lectie este una greu
accesibila, care sa li se para neinteresanta;
- Teama ca nu voi sti cum sa gestionez momentele de indisciplina in
timpul ore;
- Teama ca mi se vor adresa niste intrebari la care nu voi putea sa
raspund pe intelesul lor;
- Mi-a fost teama ca excesul de informatii adus in sectiunea
“cunoastere” ii va plictisi;
- FEEDBACK din partea copiilor -