Exemple Probleme GR II 2012

Probleme rezolvate pentru electricieni autorizaţi
1. Câtă energie electrică consumă o lampă alimentată la o tensiune de U=230V

prin care trece un curent de I=0,3A dacă ea funcţionează timp de t=15 minute.
Rezolvare:
Energia electrică activă consumată este
230 �0,3 15
Wa = U ��I t= � = 0,0175 kWh
1000 60
2. Un radiator electric având rezistenţa R=20 este străbătut de un curent I=10A

şi funcţionează timp de două ore şi 45 de minute. Câtă energie consumă?
Rezolvare:
Energia electrică activă consumată este determinată cu relaţia
20 �102 � 45 �
Wa = R � I2 �
t= ��2 + �= 5,5 kWh
1000 � 60 �
3. Să se determine pierderea (căderea) de tensiune ΔU în volţi şi procente pentru o

porţiune dintr-un conductor având rezistenţa de R=0,5 , prin care trece un
curent de I=8A, tensiunea de alimentare fiind de U=230V.
Rezolvare:
Căderea de tensiune (pierderea de tensiune), în unităţi denumite volţi – V, este:

DU = R �I = 0,5 �
8=4 V
Căderea de tensiune (pierderea de tensiune), în %, este:
DU 4
D=
U�% =‫׻‬ 100 100 1,74 %
U 230
4. La un circuit de prize cu tensiunea U=230V sunt conectate un fier de călcat de

Pfc= 690W şi un reşou. Să se determine rezistenţa fierului de călcat şi separat
rezistenţa reşoului, ştiind că cele două receptoare absorb un curent total IT de 5 A.
Rezolvare:
Pagina 1 din 40
Probleme rezolvate pentru autorizare electricieni
Se consideră schema de mai jos
U=230 V IT=5A
Ifc Ir
Rfc Rr
în care:
Rfc şi Rr – rezistenţa fierului de călcat, respectiv a reşoului
Ifc şi Ir – curentul absorbit de fierul de călcat, respectiv de reşou
Avem: Pfc = U*Ifc
Pfc 690
De unde: I fc = = = 3A
U 230
Din Legea a I-a a lui Kirchhoff avem: IT = Ifc + Ir
Respectiv Ir=IT-Ifc=5-3=2A
şi aplicând legea lui Ohm U=Rfc * Ifc = Rr * Ir
U 230
rezultă: R fc = = = 76,7
I fc 3
U 230
Rr = = = 115
Ir 2
5. Un fier de călcat electric funcţionează un timp de t=45 minute la tensiunea de

U=230 V. Firul interior al rezistenţei sale are lungimea l=4m, secţiunea s=0,2 mm 2 şi
mm 2
rezistivitatea p=s .
m
Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului de călcat.
Pagina 2 din 40
Rezolvare:
Rezistenţa fierului de călcat este:
l 4
R = p* = 5* = 100
s 0,2
Iar puterea:
U U 2 230 2 52900
p =U *I =U = = = = 529W
R R 100 100
Energia consumată
45
W = P * t = 529 * = 396,75Wh
60
6. Să se determine rezistenţa totală RT a unui circuit monofazat alimentând trei

lămpi electrice conectate în paralel, având rezistenţele R1 = 100Ω, R2 = 200Ω şi R3 =
300Ω, dacă rezistenţa unui conductor al circuitului este R4 = 0,25 Ω.
Rezolvare:
Rezistenţa echivalentă RE a celor trei rezistenţe în paralel se determină din relaţia:
1 1 1 1 1 1 1 1 6 + 3 + 2 11
= + + + = + + = =
R E R1 R 2 R 2 R3 100 200 300 600 600
De unde
600
RE = = 54,5
11
Iar rezistenţa totală a circuitului
RT = 2 * R 4 + R E = 2 * 0,25 + 54,5 = 55
7. Avem un transformator de forţă trifazat de putere S n = 10MVA; tensiunile

nominale U1n = 20 kV şi U2n = 6,3 kV. Să se calculeze curentul nominal primar
I1n.
Pagina 3 din 40
Rezolvare:
Curentul nominal primar este
Sn 103
10 �
I1n = = = 288,68 A
3� U1n 3� 20
8. La temperatura mediului ambiant t 1 = 15oC, rezistenţa unui bobinaj al unei

maşini electrice este R1 = 40Ω. După o funcţionare mai îndelungată, rezistenţa
bobinajului creşte la valoarea R2 = 50Ω . Să se calculeze temperatura t 2 la care
a ajuns bobinajul după funcţionare, ştiind că bobinajul este făcut din cupru cu
coeficient de temperatură α = 0,004.
Rezolvare:
Relaţia de dependenţă a rezistenţei funcţie de temperatură este
R 2 = R1 � �
�1+ a �( t 2 - t1 ) �
� (5.1)
Din care rezultă temperatura cerută
R - R1 50 - 40
t 2 = t1 + 2 = 15 + = 77,5 �
C
R1 �a 40 �
0,004
9. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: P =

2kW, I=5A şi cos  =0,8. Să se determine tensiunea la care lucrează acest
electromotor.
Rezolvare:
Relaţia de definiţie a puterii active pentru un circuit monofazat este
P = U ��I cos  (6.1)
Din care rezultă tensiunea
P 2�103
U= = = 500 V , deci tensiunea reţelei la care poate fi conectat motorul
I�cos  5 � 0,8
monofazat poate fi de 230 V sau 400 V, adică inferioară tensiunii de 500 V.
10.Ce curent maxim Imax se absoarbe printr-un branşament monofazat de 230V de

către o instalaţie electrică dintr-o locuinţă în care sunt instalate : n=5 lămpi de
câte P1 = 100W, un aparat TV de P2 = 30W şi un frigider de P3 = 100W ?
Rezolvare:
Puterea totală Ptot necesară pentru consumatorii enumeraţi mai sus, este
Ptot = n �
P1 + P2 + P3 = 5 �
100 + 30 + 100 = 630 W
Curentul maxim asociat branşamentului este
Pagina 4 din 40
P 630
I max = = �2,74 A , iar rotunjit de maxim 3A
U 230
11.Să se calculeze impedanţa şi defazajul între tensiune şi curent ale unei bobine
cu rezistenţa activă de R=1,5 şi cu o reactanţă de X= 2 .
Rezolvare:
Prin definiţie impedanţa unui circuit este
Z = R 2 + X 2 = 1,52 + 22 = 2,5 
iar factorul de putere este
R 1,5
cos  = = = 0,6 şi φ = arccos(0,6) = 53º
Z 2,5
12.Un electromotor trifazat de Pn=1500W (putere nominală) absoarbe un curent de

I=4,9A la un factor de putere cos  = 0,85. Să se determine tensiunea la care
funcţionează electromotorul.
Rezolvare:
Relaţia de definiţie a puterii active pentru un circuit trifazat este
P= 3� I cos 
U �� (9.1)
unde U este tensiunea de linie (dintre faze)
P 1500
U= = �208 V , deci tensiunea de linie a reţelei la care poate
I cos 
3 �� 3� 4,9 �0,85
fi conectat motorul trifazat poate fi de 208 V, sau inferioară tensiunii de 208 V.
13.Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E 1 = 48V, E2 = 19V,

R1 = 2 , R2 = 3 , R3 = 4 .. Să se întocmească bilanţul energetic.
Rezolvare:
Se aplică teorema a I-a a lui Kirchhof
I1 + I 2 = I3 (10.1)
Aplicând a II-a teoremă a lui Kirchhof buclei aferentă tensiunii electromotoare E1 se
obţine
Pagina 5 din 40
E1 = R1 � I1 + R 3 � I3 (10.2)
Prin aplicarea celei de a II-a teoremă a lui Kirchhof buclei cu tensiunea electromotoare
E2 se obţine:
E2 = R 2 � I2 + R 3 � I3 (10.3)
Înlocuind datele problemei se obţine sistemul liniar numeric:
I1 + I 2 = I3 (10.4)
2� I1 + 4 � I3 = 48
3� I2 + 4 � I3 = 19
După eliminarea curentului I3 conduce la sistemul liniar:
6� I1 + 4 � I 2 = 48
4� I1 + 7 � I 2 = 19
Rezolvarea sistemului precedent conduce la soluţia:
I1 = 10A, I2 = - 3A şi I3 = 7A
Cu aceste valori şi cu datele iniţiale din problemă bilanţul electroenergetic constă în:
 bilanţul surselor
E surse = E1 � I1 + E 2 � I 2 = 48 � 10 - 19 �3 = 423W
 bilanţul consumatorilor – rezistenţele circuitului:
E rezistente = R1 � I12 - R 2 � I22 + R 3 �
I32 = 2 �
102 + 3 �
32 + 4 �
7 2 = 423W
Prin bilanţul energetic se confirmă exactitatea calculului dacă se respectă relaţia:
E surse = E rezistente adică 423W = 423W.
14.Un conductor izolat , din aluminiu, având secţiunea de s=6 mm 2, strâns într-un
colac, are o rezistenţă electrică de R=4 şi  = 1/32 mm2/m. Să se determine
lungimea L a conductorului din colac, fără a-l desfăşura şi măsura.
Rezolvare:
Pornind de la relaţia de definiţie a rezistenţei
� L
R= (11.1)
s
se poate explicita lungimea L a conductorului din colac cu relaţia
s� R 6� 4
L= = = 768m
 1
32
15.Un abonat consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice cu
rezistenţa de R=30 ce absoarbe un curent electric de I=8A şi a n=4 becuri a
câte P=75W, funcţionând toate timp de o oră şi 15 minute.
Pagina 6 din 40
Să se determine energia electrică totală consumată de abonat în acest interval de

timp.
Rezolvare:
În acest caz energia electrică activă este
(
Wa = R � )
I2 + n �
P � (
t = 4� )
82 + 4 �
75 �
� 15 �
�1 + �= 695Wh = 0,695kWh
� 60 �
16.Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de L=150m,

va trece un curent neinductiv (cos  = 1) de I=30A, la tensiune de Un=230V. Ce
secţiune minimă s trebuie să aibă conductoarele liniei, pierderea de tensiune
considerându-se de D U% = 3%, cunoscându-se rezistivitatea materialului
conductor  = 1/34 mm2/m.
Rezolvare:
Căderea de tensiune în valori denumite (volţi – V)
DU % 3
DU = �Un = 230 = 6,9 V
�
100 100
Dar căderea de tensiune pentru reţelele monofazate care are două conductoare identice
este:
DU = 2 � R ��I cos  (13.1)
Înlocuind rezistenţa reţelei monofazate (cu două conductoare – fază şi nul – de secţiuni
� L
egale sfaza = snul = s), cu R = , pentru relaţia precedentă se obţine:
s
DU % � L
� U n = 2 � �� I cos  (13.2)
100 s
De unde rezultă secţiunea minimă a conductoarelor s
200 �� L 200 � 150 � 30 �
1
s= I cos  =
�� = 38,36 mm 2
DU % � Un 3�230 � 34
Se alege secţiunea standardizată s = 50mm2.
17.Un circuit electric monofazat, în lungime de L=40m şi conductoare de aluminiu

cu secţiunea s=2,5mm2, având U = 120V, alimentează un receptor cu o
rezistenţă neinductivă (cos =1) de R=5 ; se consideră  = 1/32 mm2/m.
Ce intensitate a curentului I indică un ampermetru montat în circuit?
Rezolvare:
Schema bifilară a circuitului este dată în figura de mai jos, unde mărimile au
semnificaţia precizată prin datele problemei
Pagina 7 din 40
Prin aplicarea celei de a II-a teoremă a lui Kirchhof, circuitului din figură
U = ( 2� R retea + R ) ��
I cos  (14.1)
Rezistenţa reţelei este
� L
R retea = (14.2)
s
Intensitatea curentului din circuit este
U 120
I= = = 20 A
� � L � � 40 �
� 2� + R � � cos  � 2� + 5��1
� s � � 2,5 �
32 �
Ampermetrul indică valoarea de 20A
18.O linie electrică trifazată, având lungimea L=100m şi secţiunea s=25mm 2,

alimentează un electromotor trifazat de:
- Puterea nominală P=15kW;
- Tensiunea nominală de linie U=400V;
- Factorul de putere cos  = 0,8;
- randamentul  = 0,9;
- rezistivitatea conductoarelor liniei  = 1/32 mm2/m.
Să se determine:
a) curentul electric In absorbit de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie ΔU până la electromotor;
c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al
întrerupătorului automat al electromotorului, ştiind că, conform normativelor,
releul termic poate fi reglat la un curent cuprins între (1,05 – 1,2) In.
Rezolvare:
a. Curentul nominal In , este
Pn 15000
In = = = 30,07 A
3� Un �n �cos n 3� 400 � 0,9 �
0,8
b. Rezistenţa electrică R a conductoarelor circuitului
Pagina 8 din 40
� L 100
R= = = 0,125 
s 25 � 32
Căderea de tensiune ΔU în volţi
D=U�� 3 R=I��n cos‫ ׻‬n 3 0,125 31,65 0,8 5,5V
iar în procente va fi
DU 5,5
D=U� % =‫׻‬ 100 100 1,37%
Un 400
c. Valoarea maximă a curentului de reglaj a releului termic Imax rel term va fi
I max rel term ‫=׻‬k regl
�= In 1,2 31,65 38 A
19.O linie electrică monofazată, având conductoare de s=6mm 2 din aluminiu,

alimentează un receptor cu o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos 
=1) R = 20 , situat la o distanţă de L=192m de tabloul de siguranţe. Tensiunea
la tablou este de U=230V. Se consideră  = 1/32  mm2/m. Să se determine:
a) tensiunea la bornele receptorului;
b) energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;
c) energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi timp.
Rezolvare:
a. Curentul absorbit de Ic receptor şi care tranzitează şi linia electrică este:
U 220
Ic = = = 10 A
� L 2� 192
2� + R + 20
s 32 � 6
Tensiune la bornele receptorului Uc , este
� L 2�192 �
10 �
1
U c = U - 2 � �� I cos  = 220 - = 200 V
s 6�32
b. Energia consumată numai de receptor Wa este:
30
Wa = U c �� I t = 200 � 10 � = 1000 Wh = 1 kWh
60
c. Energia pierdută în conductoarele liniei ΔWa în kWh
� L 2 192 �102 30
DWa = 2 � � Ic �t = 2� � = 100 Wh = 0,1 kWh
s 6�32 60
20.Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit

separat, un reflector aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară de
R=50 . Tensiunea la plecarea circuitului din post este de U n=230V, iar
Pagina 9 din 40
pierderea de tensiune din circuit până la reflector este de ΔU=10%. Să se

determine:
a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funcţionează
t=10ore/zi;
b) energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.
Rezolvare:
Tensiune la bornele receptorului Uc , este
DU 10 �230
Uc = Un - U n = 230 - = 207 V
100 100
Curentul absorbit de Ic receptor şi care tranzitează şi linia electrică este:
U 207
I= c = = 4,15 A
R 50
a. Energia consumată numai de receptor Wa este:
Wa = U c ��
I t = 207 � 10 = 17181 Wh = 17,181 kWh
4,15 �
b. Energia pierdută în conductoarele liniei ΔWa în kWh
DU% 10
DWa = �Un � Ic �t= �230 � 4,15 �10 = 954,5Wh = 0,9545 kWh
100 100
21.O linie electrică aeriană monofazată dintr-o fermă alimentează la capătul ei

lămpi incandescente la tensiunea de U=220V, însumând o putere de P=3300W.
Lungimea liniei, având conductoare din aluminiu, este de L=200m, iar
secţiunea ei este s=16mm2;  = 1/32 mm2/m. Să se calculeze:
a) procentul de pierdere de tensiune pe linie;
b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.
Rezolvare:
a. Căderea de tensiune ΔU în volţi
� L P 200 3300
DU = 2 � � n = 2 � � = 11,32V
s Un 16 �
32 220
iar în procente va fi
DU 11,32
DU % = 100 =
� �100 = 5,33%
Un 220
b. Energia consumată numai de lămpile electrice Wa este:
30
Wa = P � t = 3300 � = 1650 Wh = 1,65 kWh
60
Pagina 10 din 40
22.Un circuit electric monofazat este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea
de U=220V. La capătul opus este racordat un radiator având P=3135W.
Pierderea de tensiune din circuit este de ΔU=5%. Să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului
(R2).
b) Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.
Rezolvare:
a. Ecuaţia de bilanţ al puterilor active este
U� I = DU � I+P (19.1)
Din relaţia precedentă rezultă expresia curentului din circuit
P 3135
I= = = 15 A
� DU % � � 5 �
U� �1- � 220 � �1- �
� 100 � � 100 �
Rezistenţa conductoarelor circuitului R1 va fi
� DU % � � 5 �
U� � 1- � 220 � 1-
� �
� 100 � � 100 �
R1 = = = 13,93 
I 15
iar rezistenţa radiatorului R2 este
P 3135
R2 = 2 = = 13,93 
I 152
b. Energia consumată numai de radiatorului electric Wa este:
10
Wa = P � t = 3135 � = 522,5 Wh �0,522 kWh
60
23.Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care

alimentează polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm 2,
montate în tub, să se verifice dacă prin acest circuit se poate alimenta strungul
şi în caz contrar să se redimensioneze circuitul. Să se verifice căderea de
tensiune şi densitatea de curent, în regim normal şi la pornirea electromotorului
strungului.
Se cunosc:
 puterea nominală motorului strungului: Pn = 7 kW;
 tensiunea nominală de alimentare Un = 400/230 V;
 factorul de putere nominal cos  = 0,8;
 randamentul nominal al motorului  = 0,9;
 curentul de pornire IP = 6 nominal;
 lungimea circuitului l = 20 m;
 rezistivitatea materialului conductoarelor  = 1/34  mm2/m;
Pagina 11 din 40
 pierderea de tensiune la pornirea motorului ΔUad  10% ;

 densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim permanent δ N=6 A/mm2, în
regim de pornire δp=20 A/mm2.
Rezolvare:
Pagina 12 din 40
Pagina 13 din 40
24.La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric

conectat în triunghi. Tensiunea de linie de U=400V.
Să se determine puterea consumată în circuit cunoscând că încărcările pe faze sunt
neuniforme şi anume:
 fazele AB are rezistenţa activă de RAB = 3Ω şi reactanţa inductivă XAB = 4Ω;
 fazele BC are o rezistenţă activă RBC = 6Ω şi reactanţa inductivă XBC = 8Ω;
 fazele CA are rezistenţa activă RCA = 8Ω şi reactanţa inductivă XCA = 6Ω.
Rezolvare:
Metoda I
Parametrii (rezistenţe RAB , RBC , RCA şi respectiv reactanţele XAB , XBC , XCA) de mai sus
fiind conectate în triunghi. În acest caz puterile aparente absorbite sunt:
2
�U AB �
S AB = Z AB �
� � (23.1)
�Z AB �
2
�U BC �
S BC = Z BC �
� � (23.2)
�Z BC �
2
� U CA �
S CA = Z CA �
� � (23.3)
�ZCA �
dar U AB = U BC = U CA = U = 400 V, (23.4)
iar impedanţele sunt:
Z AB = RAB + j � X AB = 3 + j �4Ω (23.5.a)
Z BC = RBC + j � X BC = 6 + j �8Ω (23.5.b)
Z CA = RCA + j � X CA = 8 + j �
6Ω (23.5.c)
Ţinând seama de relaţiile (23.4) şi (23.5) în relaţiile (23.5), obţinem relaţiile:
2
� U �
S AB = ( RAB + j �
X AB ) �
� �
� R2 + X 2 �
� AB AB �
2
� �
U
S BC = ( RBC X BC ) �
+ j� � �
� R2 + X 2 �
� BC BC �
2
� U �
S CA = ( RCA + j �X CA ) �
� �
� R2 + X 2 �
� CA CA �
Din care rezultă valorile
Pagina 14 din 40
2
� 400 �
S AB = ( 3+ j�
4) �
� � = 19200 + j �
25600 VA
� 2 2 �
�3 +4 �
2
� 400 �
S BC =(6+ j�
8) �
� � = 9600 + j �
12800 VA
� 2 2 �
� 6 +8 �
2
� 400 �
S CA = ( 8 + j �
6) �
� � = 12800 + j �
9600 VA
� 2 2 �
�8 +6 �
Puterea activă totală este
Ptot = PAB + PBC + PCA = 19200 + 9600 + 12800 = 41600 W
iar puterea reactivă totală este
Qtot = QAB + QBC + QCA = 25600 + 9600 + 12800 = 47000 Var
25.O linie electrică aeriană cu tensiunea de U=0,4kV, cu conductoare din cupru

având  =0,017 mm2/m, alimentată din sursa A, are schema şi caracteristicile
din desenul 24-1.
Figura 24-1
Se cer:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune;
b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă de
ΔUad=10%.
Rezolvare:
a. Pierderea maximă de tensiune
Căderea de tensiune are expresia complexă:
DU = DU + j � dU (24.1)
în care
ΔU este căderea de tensiune fazorială;
ΔU - căderea de tensiune longitudinală;
Pagina 15 din 40
δU - căderea de tensiune transversală

ce sunt definite prin expresiile:
( ) ( )
3
� �R( i -1) -i � Qi �
Pi + X ( i -1) -i �
�
i =1
� (24.2)
DU =
3�
Un
( ) ( )
3
� �X ( i -1) -i � Qi �
Pi - R( i -1) -i �
i =1 � � (24.3)
dU =
3� Un
Rezistenţele şi reactanţele tronsoanelor (i-1) – i se calculează cu relaţiile
( i -1) -i � l( i -1) -i
R( i -1) -i = (24.4)
s( i -1) -i
xo( i -1) -i � l( i -1) -i
X ( i -1) -i = (24.5)
1000
Din relaţiile (24.4) rezultă rezistenţele tronsoanelor
 � l 0,017 � 300
RA-1 = A-1 A-1 = = 0,102 Ω
s A-1 50
 � l 0,017 � 200
R1- 2 = 1- 2 1- 2 = = 0,097 Ω
s1- 2 35
 � l 0,017 � 150
R2-3 = 2 -3 2 -3 = = 0,102 Ω
s2 -3 25
iar din relaţiile (24.5) se calculează reactanţele tronsoanelor
x � l 0,31 � 300
X A-1 = A-1 A-1 = = 0,093 Ω
1000 1000
x � l 0,345 � 200
X1- 2 = 1- 2 1- 2 = = 0,069 Ω
1000 1000
x � l 0,33 �150
X 2 - 3 = 2 -3 2 -3 = = 0,0495 Ω
1000 1000
Rezistenţele totale de la sursă până la fiecare consumator i sunt
Rt1 = RA-1 = 0,102 Ω;
Rt 2 = RA-1 + R1- 2 = 0,102 + 0,097 = 0,199 Ω;
Rt 3 = RA-1 + R1- 2 + R2 -3 = 0,102 + 0,097 + 0,102 = 0,301 Ω;
Reactanţele totale de la sursă până la fiecare consumator i sunt
X t1 = X A-1 = 0,093 Ω;
X t 2 = X A-1 + X1- 2 = 0,093 + 0,069 = 0,162 Ω;
X t 3 = X A -1 + X1- 2 + X 2 -3 = 0,093 + 0,069 + 0,0495 = 0,2115 Ω;
Pagina 16 din 40
Calculând căderea de tensiune longitudinală cu relaţia (24.2) avem:

0,102 �40 + 0,093 � 10
DU A-1 = = 7,321 V
3� 0,4
0,199 �30 + 0,162 � 0
DU1- 2 = = 8,623 V
3� 0,4
0,301 � 20 + 0,2115 � 15
DU 2 -3 = = 13,272 V
3� 0,4
şi căderile de tensiune transversale
0,093 �40 - 0,102 � 10
d U A-1 = = 3,987 V
3� 0,4
0,162 �30 - 0,199 �0
d U1- 2 = = 7,015 V
3� 0,4
0,2115 � 20 - 0,301 � 15
d U 2 -3 = = -0,414 V
3� 0,4
Căderea de tensiune longitudinală totală este
DU A-3 = DU A-1 + DU1- 2 + DU 2-3 = 7,321 + 8,623 + 13,272 = 29,127 V
iar cea longitudinală este
d U A-3 = d U A-1 + d U1- 2 + d U 2-3 = 3,897 + 7,015 - 0,414 = 10, 497 V
Căderea de tensiune totală (compusă) – pierderea de tensiune – este dat în general de
expresia
DU = DU 2 + d U 2 (24.6)
Expresia pierderii de tensiune din (24.6), în acest caz este
DU A-3 = DU A2 -3 + d U A2 -3 = 29,1272 + 10,4972 = 30,961 V
În practică menţionăm că prin cădere de tensiune se înţelege ΔUA-3 şi nu DUA-3 aspect
observat de calculele precedente.
b. Interpretarea rezultatului
Căderea de tensiune procentuală este definită de relaţia:
DU
DU % = �100 % (24.7)
Un
care în cazul acesta conduce la rezultatul
DU A-3 29,127
DU % A-3 = �100 = �100 = 7,282 %
Un 400
care este desigur mai mică decât 10%. Acest aspect permite sporirea sarcinilor deservite.
Astfel, dacă se majorează toate sarcinile active cu ΔP, în accepţiunea că ΔUad = 10%,
atunci ΔP se determină cu relaţia:
Pagina 17 din 40
2
( DU ad % - DU % A-3 ) �U n �
�
� �
�100 �
DP = 3
(24.8)
� Rt i
i =1
Înlocuind în relaţia (24.8), din calcul rezultă:
2
�0,4 �
( 10 - 7,282 ) �
� �� 1000
kW
�100 �
DP = = 0,072
0,102 + 0,199 + 0,301
În ipoteza majorării tuturor sarcinilor reactive cu ΔQ
2
(DU ad % - DU % A-3 � � �
�
)
�U n �
100 �
DQ = 3
(24.9)
�Xt i
i =1
Înlocuind în (24.9), prin calcul, rezultă:
2
�0,4 �
( 10 - 7,282 ) �
� �� 1000
kVAr
�100 �
DQ = = 0,093
0,093 + 0,162 + 0,2115
Alegerea secţiunii conductoarelor mai mare are ca efect mărirea capacităţii de încărcare
a conductoarelor reţelei de alimentare cu puteri active ΔP sau reactive ΔQ.
26.La o reţea trifazată de 6kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale

căror tensiuni sunt egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri de
consum. Lungimile porţiunilor de reţea, în km, secţiunile conductoarelor, în
mm2, sarcinile, în kW şi factorii lor de putere sunt indicate în schema reţelei
(fig. 25-1).
Să se determine:
a. pierderea (căderea) maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare normal a
reţelei
b. pierderea (căderea) maximă de tensiune pentru regimul de avarie al reţelei.
Regimul de avarie se defineşte prin scoaterea din funcţiune acelei porţiuni din reţea a
cărei ieşire din funcţiune determină căderea maximă de tensiune într-un punct oarecare
al reţelei. Parametrii conductoarelor sunt:
 la s = 35mm se consideră r0 = 0,91 /km şi x0 = 0,353 /km
2
 la s = 16mm avem r0 = 1,96 /km şi x0 = 0,377 /km

2
Rezolvare:
a. pentru regimul normal
Pagina 18 din 40
Figura 25-1
Rezolvarea problemei se aplică algoritmul:
 Se determină puterile aparente complexe absorbite de fiecare sarcină în
ipoteza că tensiunea la bornele fiecărui consumator este tensiunea nominală, adică
Ui = Un = 6kV, cu relaţiile:
S i = Pi + j � tan i , în care i �{ a, b, c, d , e}
Pi � (25.2)
Aplicând relaţia (25.2) pentru fiecare consumator i se obţin valorile
0,6
S a = 100 + j �100 � = 100 + j � 75 kVA
0,8
0,6
S b = 80 + j �80 � = 80 + j � 60 kVA
0,8
1 - 0,92
S c = 80 + j � 80 � = 80 + j �38,7 kVA
0,9
0,7
S d �40 + j � 40 � = 40 + j � 40,8 kVA
0,7
0,6
S e = 40 + j � 40 � = 40 + j � 30 kVA
0,8
 Se determină curenţii absorbiţi de fiecare sarcină în ipoteza că tensiunea
la bornele fiecărui consumator este tensiunea nominală, adică Ui = Un = 6kV, cu
relaţiile:
S *i Pi - j �
Qi
Ii = , sau I i = , unde i �{ a, b, c, d , e} (25.3)
3� Un 3�Un
Cu relaţia (25.3) se obţin valorile curenţilor fiecărui consumator i
100 - j � 75
Ia = = 9,62 - j �
7,22 , A
3� 6
Pagina 19 din 40
80 - j � 60
Ib = = 7,70 - j � 5,77 , A
3� 6
80 - j � 38,7
Ic = = 7,70 - j � 3,73 , A
3� 6
40 - j � 40,8
Id = = 3,85 - j � 3,93 , A
3� 6
40 - j � 30
Ie = = 3,85 - j � 2,89 , A
3� 6
 Reducerea curenţilor depărtaţi de axul liniei la axul A – B (curenţi
echivalenţi) aplicând teorema a I-a a lui Kirchhoff, folosind datele anterioare:
I ea = I a + I d ; I be = I b ; I ec = I c + I a (25.4)
Cu relaţiile anterioare valorile acestor curenţi sunt
I ea = 9,62 + 3,85 - j � ( 7,22 + 3,93) = 13,47 - j �
11,14 , A
I be = 7,70 - j �
5,77 , A
I ec = 7,70 + 3,85 - j �( 3,73 + 2,89 ) = 11,55 - j �
6,62 , A
 Determinarea punctului de secţionare observând că reţeaua este
alimentată de la două capete (A şi B), în ipoteza că UA = UB = Un = 6kV , relaţiile
curenţilor surselor A şi B, astfel pentru curentul I B avem:
n e
� Z Ak �
Ik
IB = k =1 (25.5)
Z AB
unde ZAk este impedanţa de la punctul de alimentare A la sarcina k
ZAB este impedanţa totală a reţelei dintre cele două surse A şi B
I ek - curenţii de sarcină racordaţi la această reţea
şi analog se determină curentul I A , se obţine:
n e
� Z Bk �
Ik
IA = k =1 (25.6)
Z AB
care pentru reţeaua omogenă (ro şi xo constante) relaţiile (25.5) şi (25.6), devin:
n e
� LBk �
Ik
IA = k =1 (25.7)
LAB
n e
� LAk �
Ik
IB = k =1 (25.8)
LAB
Pagina 20 din 40
unde LAk este lungimea de la punctul de alimentare A la sarcina k

LAB este lungimea totală a reţelei dintre cele două surse A şi B
I ek - curenţii de sarcină racordaţi la această reţea
Aplicând relaţiile anterioare, se găsesc valorile curenţilor, întocmindu-se harta circulaţiei

curenţilor din asociată reţelei electrice din figura 25-1 şi rezultă secţionarea în nodul b.
Figura 25-2
Valorile curenţilor din figura precedentă, sunt:
4� 11,55 + 7 �7,70 + 9 �13,47
I Aact = = 18,44 A
12
4� 6,62 + 7 �5,77 + 9 �11,14
I Areact = = 13,93 A
12
3�13,47 + 5 � 7,70 + 8 �
11,55
I B act = = 14,27 A
12
3�11,14 + 5 �5,77 + 8 �6,62
I B react = = 9,60 A
12
Prin aplicarea teoremei I-a a lui Kirchhoff fiecărui nod al reţelei, rezultă circulaţia
curenţilor din figura 25-2
 Căderea de tensiune are expresia complexă:
DU = DU + j � dU (25.9)
în care
ΔU este căderea de tensiune fazorială;
ΔU - căderea de tensiune longitudinală;
δU - căderea de tensiune transversală
a. schema reţelei b. diagrama fazorială

Figura 25-3
Pagina 21 din 40
Pentru reţeaua dată rezultă expresiile căderilor de tensiune definite anterior, astfel:
( )
3
DU = 3 �� R( i -1) -i �
I i act + X ( i -1) -i �
I i react (25.10)
i =1
3 ��( X ( )
3
dU = i -1) -i I i act - R( i -1) -i �
� I i react (25.11)
i =1
Pierderea de tensiune DU este definită de expresia
2 1 dU 2
DU = U 1 - U 2 = ( U 2 + DU ) + d U - U 2 �DU + � 2
(25.12)
2 U 2 + DU
Din relaţia precedentă se observă că pierderea de tensiune DU > ΔU (căderea de
tensiune longitudinală).
În relaţiile (25.10) şi (25.11) sunt rezistenţele şi reactanţele tronsoanelor (i-1) – i se
calculează cu relaţiile:
( i -1) -i � l( i -1) -i
R( i -1) -i = (25.13)
s( i -1) -i
xo( i -1) -i � l( i -1) -i
X ( i -1) -i = (25.14)
1000
Din calcule rezultă căderile de tensiune
b. în cazul regimului de după avarie
Pagina 22 din 40
27.O reţea trifazată de Un = 0,4kV alimentată din punctul A, cu conductoare din

cupru având  = 0,017  mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile
tronsoanelor şi sarcinile menţionate în figura 26-1. Să se determine pierderea
(căderea) maximă de tensiune considerând că toate sarcinile sunt rezistive.
Figura 26-1
Rezolvare:
Pagina 23 din 40
28.O linie electrică aeriană (LEA) cu tensiunea de 110kV simplu circuit (s.c.)
echipată cu conductoare de Ol - Al de secţiune s=185mm 2, cu diametrul
d=19,2mm,  = 1/34 mm2/m, are o lungime de l = 40km şi coronamentul din
fig. 27-1 (cu distanţele în mm).
Se cer:
a. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale
inductanţei specifice
a
xo = 0,145 � lg Ω/km, (27.1)
0,779 �
b
respectiv susceptanţei specifice
7,57368
bo =
a S/km (27.2)
lg
b
b. Să se reprezinte schemele electrice echivalente în Π şi T ale liniei şi să se
calculeze parametrii asociaţi acestora.
Figura 27.1
Rezolvare:
a. Semnificaţia mărimilor a şi b
Mărimea a din relaţia (27.1) este prin definiţie distanţa medie geometrică dintre fazele
reţelei electrice (liniei) date şi este definită prin expresia:
a = 3 DAB � DBC � DCA (27.3)
în care mărimile au semnificaţia
Pagina 24 din 40
DAB este distanţa dintre fazele A şi B ale liniei

DBC este distanţa dintre fazele B şi C ale liniei
DCA este distanţa dintre fazele C şi A ale liniei
Aceste distanţe se determină cu:
2 2
DAB = ( L2 - L1 ) + D 2 = ( 3250 - 2250 ) + 4200 2 �4317 mm
DAB = 2 �
L2 = 2 �3250 = 6500 mm
DAB = ( L2 + L1 ) 2 + D 2 = ( 3250 + 2250 ) 2 + 42002 �5920 mm
Aplicând relaţia (27.3), rezultă:
a ‫ ׻‬3� =
4317 6500 5920 5791 mm
Mărimea b din relaţia (27.2) este prin definiţie raza conductorului fazei reţelei, care
este:
d 19
b = = = 9,5 mm
2 2
În acest caz reactanţa specifică din relaţia (27.1) este:
5791
xo = 0,145 � lg = 0,420 Ω/km,
0,779 �9,5
iar susceptanţa specifică din relaţia (27.2) este:
7,57368
bo = = 2,719
5791 S/km
lg
9,5
b. Schemele echivalente ale liniei
Parametrii liniei electrice al cărui coronament este redat în figura 27.1, se calculează
parametrii asociaţi şi anume:
 Rezistenţa specifică longitudinală ro a liniei
1000 �  1000
ro = = = 0,159 Ω/km
s 34 �185
 Rezistenţa longitudinală R a liniei
R = ro � l = 0,159 � 40 = 6,36 Ω
 Reactanţa inductivă longitudinală X a liniei
X = xo � l = 0,42 � 40 = 16,8 Ω
 Susceptanţa capacitivă transversală B a liniei
B = bo � l = 2,719 � 40 = 108,76 S
necesari pentru schemele echivalente în T şi în  din figurile următoare, astfel:
 Cuadripol T, este redat în figura 27.1
Pagina 25 din 40
Figura 27.2
Parametrii acestei scheme se determină cu expresiile următoare:

 impedanţa liniei pentru cuadripolul în T, este
Z T = RT + j � XT
 iar admitanţa liniei pentru cuadripolul în T, este
Y T = GT + j �BT = j � BT
în care
 Rezistenţa RT
R 6,36
RT = = = 3,18 Ω
2 2
 Reactanţa XT
X 16,78
XT = = = 8,39 Ω
2 2
 Susceptanţa BT
BT = B = 108,78 S
 Cuadripol , este redat în figura 27.2
Figura 27.3
Parametrii acestei scheme se determină cu expresiile următoare:

 impedanţa liniei pentru cuadripolul în , este
Z  = R + j �X
 iar admitanţa liniei pentru cuadripolul în , este
Y  = G + j �B = j �B
în care
 Rezistenţa RT
R = R = 6,36 Ω
 Reactanţa XT
X  = X = 16,78 Ω
 Susceptanţa BT
B 108,78
B = = = 54,39 S
2 2
Mai avantajoasă este schema în π, deoarece nu introduce noduri fictive în reţea.
Pagina 26 din 40
29. Pentru un transformator cu două înfăşurări, se cer:

a. Să se determine parametrii electrici (R T, XT, GT şi BT) ai acestuia cunoscând
datele nominale aferente:
- puterea aparentă nominală Sn = 31,5MVA
- tensiunea nominală primară Un1 / Un2 = 115  2x2,5%/6,3kV;
- pierderile în cupru de ΔPsc = 105kW,
- pierderile în gol de ΔPo = 40kW,
- tensiunea de scurtcircuit usc % = 9%
- curentul de mers în gol io % = 1,2%.
Parametrii electrici se vor raporta la tensiunea de pe plotul maxim al înfăşurării
primare.
b. Să se reprezinte schema electrică echivalentă , în Γ, a transformatorului de la
punctul a.
Rezolvare:
Parametrii ceruţi sunt definiţi cu relaţiile
 rezistenţa RT
2
�Un �
RT = DPsc �
� � (28.1)
�Sn �
 reactanţa XT
usc U n2
XT = � (28.2)
100 Sn
 conductanţa GT
DPo
GT = (28.3)
U n2
 susceptanţa BT
io DPo
BT = � (28.4)
100 U n2
în relaţiile (28.1) ÷ (28.4) mărimile au semnificaţia din textul problemei.
Înlocuind în relaţiile precedente (28.1) ÷ (28.4) cu datele nominale ale problemei, se
obţin parametrii ceruţi. Astfel:
 rezistenţa RT
2
�115 �
RT = 105 ��31,5 � = 1,40 Ω
� �
 reactanţa XT
9 1152
XT = � = 37,79 Ω
100 31,5
Pagina 27 din 40
 conductanţa GT
40
GT = 2
10-6 = 3,02 μS
�
115
 susceptanţa BT
1,2 40
BT = � 2�10-6 = 28,58 μS
100 115
Cuadripol 
Fig. 28.1 Transformator cu două înfăşurări
Parametrii schemei  echivalente aferente transformatorului, sunt:
Pagina 28 din 40
30.Un post de transformare care alimentează un consumator este echipat cu două

transformatoare trifazate identice, cu datele:
- puterea nominală de 1600kVA;
- raportul de transformare 6/0,4kV;
având fiecare:
- pierderile în scurtcircuit ΔPsc = 18kW;
- pierderile la mers în gol ΔP0 = 2,6kW;
- tensiunea la proba în scurtcircuit usc %= 6%;
- curentul de mers în gol i0 %= 1,7%;
Se cer:
a. parametrii electrici ai unui transformator raportaţi la tensiunea secundară
b. schema electrică echivalentă (în Γ) a postului de transformare.
Cuadripol 
Figura 27.1 transformatorul cu două

înfăşurări
Rezolvare:
Pagina 29 din 40
31.Pe o plecare subterană a unei reţele electrice cu tensiunea de 10kV

alimentată de la o staţie de transformare se produce un scurtcircuit trifazat.
Să se calculeze:
a. valoarea curentului de defect trifazat
b. reactanţa minimă a unei bobine de reactanţă care ar trebui montată pentru
limitarea puterii de scurtcircuit la cel mult 100MVA.
Lungimea, secţiunea conductoarelor de cupru, rezistenţa şi reactanţa specifice ale
cablului sunt indicate în figura 30-1.
Se consideră că scurtcircuitul este produs de o sursă de putere infinită şi se
neglijează componenta aperiodică a curentului de scurtcircuit.
Figura 30-1
Rezolvare:
Pagina 30 din 40
32.Să se determine cu cât se reduce puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A 1

de 110kV, în schema electrică din figura 31-1, în cazul în care se
funcţionează:
a. cu cupla C1 deschisă,
b. comparaţie cu funcţionarea cu cupla C1 închisă.
Cupla barelor de 220kV C2 este în permanenţă închisă.
Figura 31-1
Rezolvare:
Pagina 31 din 40
33.Să se determine puterile de scurtcircuit la timpul t = 0 în cazul unui

scurtcircuit trifazat pe barele A1 de 220 kV ale staţiei A în următoarele
ipoteze:
a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;
b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă;
c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă.
Schema şi caracteristicile circuitelor sunt indicate în figura 32-1.
Figura 32-1
Rezolvare:
Pagina 32 din 40
34.Staţia de transformare B, echipată cu trei transformatoare de 20 MVA 110 

2x2,5% / 6,6 kV este alimentată din sursa A prin două linii de 110 kV.
Tensiunea pe barele sursei, sarcina consumatorului din staţia B şi parametrii
transformatoarelor (identice şi raportate la primar) sunt indicate în figură.
1.Să se determine puterea compensatoarelor sincrone necesare a se monta pe barele
de joasă tensiune ale staţiei B pentru a se menţine U = 106 kV raportată la primar,
atunci când una din liniile de 110 kV iese din funcţiune, ştiind că tensiunea minimă
pe barele consumatorilor, în regim de avarie (raportată la înaltă tensiune) este U!b =
96,2 kV, în variantele:
a) se neglijează aportul capacitiv al liniei şi consumul de reactiv al
transformatoarelor;
b) suplimentar faţă de a), se neglijează şi componenta transversală a căderii de
tensiune;
2. Să se compare rezultatele obţinute în cele două cazuri
Figura 33-1
Rezolvare:
Pagina 33 din 40
35.Staţia de transformare B, în care sunt instalate două transformatoare de câte

10 MVA este alimentată din centrala A prin două linii electrice aeriene
paralele de 35 kV. Pe partea de înaltă tensiune a transformatoarelor staţiei B
este fixată priza de 34,13 kV. Tensiunea nominală a înfăşurărilor secundare
ale transformatoarelor este de 6,6 kV. Sarcina totală pe barele de 6 kV ale
staţiei B este de 15,5 MVA, din care 14 MVA consum local iar 1,5 MVA se
transportă, printr-o linie aeriană de 6kV în punctul C al reţelei.
Caracteristicile liniilor, transformatoarelor şi sarcinile sunt indicate pe
schemă.
Să se determine tensiunea în punctul C al reţelei, dacă la centrala A se menţine
tensiunea de 36,6 kV. Se neglijează pierderile de putere în linii şi transformatoare şi
componenta transversală a căderii de tensiune. Se consideră că cele două linii dintre
centrala A şi staţia B, respectiv transformatoarele din staţia B, funcţionează în
paralel.
A B r0 = 0,33 Ω/km
C
x0 = 0,342 Ω/km
l = 14 km 2 km
10 MVA
r0 = 0,33 Ω/km
ΔPsc= 92 kW 14 MVA
x0 = 0,412 Ω/km
cosφ=0,7
Usc = 7,5%
Figura 34-1
Rezolvare:
Pagina 34 din 40
36.Să se aleagă tensiunea pe ploturile transformatoarelor coborâtoare de 115 

3x1,5%/6,3kV astfel încât abaterile de la tensiunea nominală de 6kV să fie
aproximativ aceeaşi în regim de sarcină minimă şi maximă.
Se cunosc sarcinile pe 6kV:
 Smax.= 65 - j45MVA (cu transformatoarele în paralel);
 Smin= 20 - j15MVA (şi funcţionează un singur transformator) şi
caracteristicile, identice, pentru fiecare dintre cele două transformatoare:
 Sn = 40 MVA;
 ΔPcu = 80 kW;
 ΔPfe = 25 kW;
 usc %= 10%;
 i0 %= 2%;
Tensiunea pe barele de înaltă tensiune se menţine constantă la 110kV.
Rezolvare:
Pagina 35 din 40
37.Se consideră schema din figură, în care o staţie coborâtoare de 2x20 MVA
este alimentată de o linie Un=110kV lungă de l=30 km, cu conductoare de oţel
- aluminiu cu  = 0,029  mm2/m şi cu fazele aşezate în linie, distanţa între
fazele vecine fiind de a=3175mm. Se mai cunosc:
a. Perditanţa liniei se neglijează.
b. Parametrii (identici) ai transformatoarelor:
- Sn = 20 MVA;
- usc% = 9% ;
- ΔPcu = 120 kW;
- ΔPfe = 30 kW;
- io% = 2% ;
115  2 x 2,5%
c. raportul de transformare k = 35
d. Puterea maximă absorbită de consumator este S = 25 - j 20 MVA
Se cer:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale
a
xo = 0,145 � lg , Ω/km, (36.1)
0,779 �b
7,57368 -6
bo = �
10
a , S/km (36.2)
lg
b
A B C
SC
OL-AL 3x185 mm2 - 30 km = 25 - j 20 MVA
Uc =35 kV
Figura 36-1
2. Să se calculeze:
a. parametrii schemei echivalente pentru linie (în Π) şi pentru
transformator (în Ѓ);
b. pierderile de putere în linie şi transformatoare;
c. pierderea totală de tensiune considerându-se că tensiunea pe bara A este
de 115kV; se neglijează căderea de tensiune transversală.
Pagina 36 din 40
3. Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la

sarcina maximă tensiunea pe bara C să fie 35kV
Rezolvare:
1. Mărimea a din relaţia (36.1) este prin definiţie distanţa medie geometrică dintre
fazele reţelei electrice (liniei) date şi este definită prin expresia:
a = 3 DAB � DBC � DCA (36.3)
Mărimea b din relaţia (36.1) este prin definiţie raza conductorului fazei reţelei, care
este:
d 19
b = = = 9,5 mm
2 2
2. a
3. b
4. c
Pagina 37 din 40
38.Pe schema din figura 37-1 sunt prezentate caracteristicile unei reţele precum
şi sarcinile staţiilor de distribuţie A şi B. Liniile electrice sunt echipate cu
conductoare din oţel aluminiu cu secţiunea s=120 mm2, cu diametrul de
d=15,8mm şi  = 0,0324mm2/m, cu fazele aşezate în linie, distanţa dintre
fazele vecine fiind de D=3175mm.
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale
a
xo = 0,145 �lg , Ω/km, (37.1)
0,779 �b
7,57368 -6
bo = �
10
a , S/km (37.2)
lg
b
2. Să se calculeze parametrii electrici ai liniilor şi transformatoarelor
3. Să se calculeze puterea absorbită de pe barele centralei CE ştiind că
transformatoarele din staţiile A şi B au caracteristici identice, respectiv:
a. Puterea nominală ST = 10MVA;
b. raport de transformare k =115/6,3kV;
c. pierderile în scurtcircuit ΔPcu = 80kW;
C B b
2
30 km OL-AL 3x120 mm 10 MVA
CE
25 km
30 km
A
10 MVA
UC=115 kV 10 MVA 10 MVA

Sb = 12 – j8 MVA
Sa = 15 – j10 MVA
Figura 37-1
d. pierderile la mers în gol ΔPfe = 20kW;
e. tensiunea de scurtcircuit usc% = 10%;
Pagina 38 din 40
f. curentul de mers în gol io% = 2%;

g. Perditanţele liniilor se neglijează.
h. Liniile dintre centrala CE şi staţia A precum şi transformatoarele din
staţiile A şi B funcţionează în paralel.
i. Puterea maximă absorbită de consumator este S = 25 - j 20MVA
Rezolvare:
Mărimea a din relaţia (37.1) este prin definiţie distanţa medie geometrică dintre fazele
reţelei electrice (liniei) date şi este definită prin expresia:
a = 3 DAB � DBC � DCA (37.3)
Pagina 39 din 40
39.Care trebuie să fie tensiunea de scurtcircuit minimă a transformatorului coborâtor

de servicii proprii ale blocului de 388 MVA – 24 kV, astfel încât puterea de
scurtcircuit trifazat, la timpul t = 0, să nu depăşească 350 MVA pe barele de 6 kV
ale staţiei bloc de servicii proprii. Datele sunt precizate pe figură.
24kV 400kV
400 MVA
G Usc= 11%
l = 20 km
S=∞
x = 0,45 Ω/km
X"d = 0,18
SG=388 MVA
40 MVA
6kV
Figura 38-1
Pagina 40 din 40

Exemple Probleme GR II 2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exemple Probleme GR II 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme rezolvate pentru electricieni autorizaţi

1. Câtă energie electrică consumă o lampă alimentată la o tensiune de U=230V

2. Un radiator electric având rezistenţa R=20 este străbătut de un curent I=10A

3. Să se determine pierderea (căderea) de tensiune ΔU în volţi şi procente pentru o

Căderea de tensiune (pierderea de tensiune), în unităţi denumite volţi – V, este:

4. La un circuit de prize cu tensiunea U=230V sunt conectate un fier de călcat de

Se consideră schema de mai jos

Rfc şi Rr – rezistenţa fierului de călcat, respectiv a reşoului

Ifc şi Ir – curentul absorbit de fierul de călcat, respectiv de reşou

Avem: Pfc = U*Ifc

Din Legea a I-a a lui Kirchhoff avem: IT = Ifc + Ir

şi aplicând legea lui Ohm U=Rfc * Ifc = Rr * Ir

5. Un fier de călcat electric funcţionează un timp de t=45 minute la tensiunea de

Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului de călcat.

Rezistenţa fierului de călcat este:

6. Să se determine rezistenţa totală RT a unui circuit monofazat alimentând trei

Rezistenţa echivalentă RE a celor trei rezistenţe în paralel se determină din relaţia:

Iar rezistenţa totală a circuitului

RT = 2 * R 4 + R E = 2 * 0,25 + 54,5 = 55

7. Avem un transformator de forţă trifazat de putere S n = 10MVA; tensiunile

8. La temperatura mediului ambiant t 1 = 15oC, rezistenţa unui bobinaj al unei

9. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: P =

10.Ce curent maxim Imax se absoarbe printr-un branşament monofazat de 230V de

12.Un electromotor trifazat de Pn=1500W (putere nominală) absoarbe un curent de

13.Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E 1 = 48V, E2 = 19V,

Să se determine energia electrică totală consumată de abonat în acest interval de

16.Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de L=150m,

17.Un circuit electric monofazat, în lungime de L=40m şi conductoare de aluminiu

18.O linie electrică trifazată, având lungimea L=100m şi secţiunea s=25mm 2,

19.O linie electrică monofazată, având conductoare de s=6mm 2 din aluminiu,

20.Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit

pierderea de tensiune din circuit până la reflector este de ΔU=10%. Să se

21.O linie electrică aeriană monofazată dintr-o fermă alimentează la capătul ei

23.Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care

 pierderea de tensiune la pornirea motorului ΔUad  10% ;

24.La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric

25.O linie electrică aeriană cu tensiunea de U=0,4kV, cu conductoare din cupru

δU - căderea de tensiune transversală

Calculând căderea de tensiune longitudinală cu relaţia (24.2) avem:

26.La o reţea trifazată de 6kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale

 la s = 16mm avem r0 = 1,96 /km şi x0 = 0,377 /km

unde LAk este lungimea de la punctul de alimentare A la sarcina k

Aplicând relaţiile anterioare, se găsesc valorile curenţilor, întocmindu-se harta circulaţiei

a. schema reţelei b. diagrama fazorială

b. în cazul regimului de după avarie

27.O reţea trifazată de Un = 0,4kV alimentată din punctul A, cu conductoare din

DAB este distanţa dintre fazele A şi B ale liniei

Parametrii acestei scheme se determină cu expresiile următoare:

Parametrii acestei scheme se determină cu expresiile următoare:

29. Pentru un transformator cu două înfăşurări, se cer:

Fig. 28.1 Transformator cu două înfăşurări

Parametrii schemei  echivalente aferente transformatorului, sunt:

30.Un post de transformare care alimentează un consumator este echipat cu două

Figura 27.1 transformatorul cu două

31.Pe o plecare subterană a unei reţele electrice cu tensiunea de 10kV

32.Să se determine cu cât se reduce puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A 1

33.Să se determine puterile de scurtcircuit la timpul t = 0 în cazul unui

34.Staţia de transformare B, echipată cu trei transformatoare de 20 MVA 110 

35.Staţia de transformare B, în care sunt instalate două transformatoare de câte

36.Să se aleagă tensiunea pe ploturile transformatoarelor coborâtoare de 115 

3. Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la

UC=115 kV 10 MVA 10 MVA

f. curentul de mers în gol io% = 2%;