CAPITOLUL

3 ORGANE FLEXIBILE
3.1. GENERALIT I
Ma inile de ridicat i transport au în componen a lor elemente flexibile, care fac leg tura între
organele purt toare de sarcin i cele de ac ionare sau ghidare. Organele flexibile servesc la legarea,
suspendarea, ridicarea i transportul sarcinilor. Ele trebuie s fie suficient de rezistente, durabile i
flexibile. Se utilizeaz ca organe flexibile: funia, cablul, lan ul i banda.
Cablurile sunt cele mai folosite organe flexibile utilizate la mecanismele de ridicat, precum i
la diferite tipuri de transportoare sau mecanisme de trac iune, asigurând mecanismului o func ionare
sigur , silen ioas .
Lan urile sunt organe de ma ini cu larg utilizare la mecanismele de ridicat i transportat, ce
func ioneaz în condi ii grele de lucru (temperaturi ridicate, suprasolicit ri, lovituri, uzur de frecare i
de coroziune).
Benzile sunt elemente flexibile care asigur transportul, ghidarea i sus inerea sarcinilor în
cazul transportoarelor cu band , fiind în acela i timp i organul de trac iune .
3.2. FUNIA (FRANGHIA)
Funia, având rezisten a la rupere i durabilitate relativ mic se folose te ca organ flexibil numai
la mecanismele cu ac ionare manual pentru sarcini pân la 1 tf i cu caracter temporar, folosindu-se
îns frecvent la legarea sarcinilor, datorit flexibilit ii lor mari.
Funia se confec ioneaz din in sau cânep , cu o rezisten admisibil )a=100kgf/cm2. Frânghiile
mai pot fi realizate i din materiale sintetice sau naturale, care le confer o mare rezisten (80...100
kgf/mm2). Firele toarse (lungime minim 300 m) se împletesc în toroane i toroanele de obicei în
num r de trei prin împletire formeaz funia (fig.3.1).
Durabilitatea mic a funiilor este determinat de p trunderea umezelii care determin
putrezirea. Protejarea funiilor împotriva putrezirii se face prin gudronare, ceea ce determin îns
sc derea rezisten ei cu circa 10%.
Dimensionarea funiilor i alegerea din standardul de
D

Dt

dimensiuni se face în baza rela iei de calcul a for ei de rupere:

Fr = F k s (3.1)
Fig. 3.1. Sec iune funie în care: F - for a din funie;
ks - coeficientul de siguran (ks = 4).
Verificarea ine seama numai de solicitarea la trac iune:
4F
t = a, (3.2)
d2
unde reprezint coeficientul de umplere al sec iunii considerat circular de diametru d.
La alegerea funiilor se mai ine seama de condi ia care limiteaz solicitarea la încovoiere a
funiei, prin înf urarea pe organele de ghidare de diametru D
D 10 d (3.3)
3.3. BANDA
Covorul de band este elementul component al transportoarelor cu band de a c rui durat de
via depinde eficacitatea utiliz rii transportoarelor. Pentru a asigura exploatarea în condi iile concrete
ale procesului tehnologic, banda trebuie s r spund urm toarelor cerin e: flexibilitate transversal
limitat pentru a nu se deschide prea mult între doi supor i cu role; rezisten longitudinal mare la
rupere; flexibilitate longitudinal i transversal ; deforma ii longitudinale elastice i permanente cât
 14 Instala ii de ridicat i transportat
mai mici sub sarcina de lucru; rezisten la exfoliere datorat trecerii peste role i tobe; rezisten la
str pungere; higroscopicitate redus ; rezisten la putrezire; în dire u oar ; stabilitate la cre terea
temperaturii; antiimflamabilitate; p strarea caracteristicilor în condi iile lucrului la temperaturi sc zute
-30 -400C; s nu se încarce electrostatic; stabilitate împotriva îmb trânirii datorit mediului
înconjur tor, etc.
Rezisten a la rupere a benzilor cu inser ie textil este dat de:
Fr = n i B ri [Kgf] , (3.4)
unde: ? ni - num rul inser iilor (f r cele de protec ie);
? B - l imea benzii, [m];

? )ri - rezisten a specific la rupere a unei inser ii, [Kgf/m].

Num rul inser iilor textile variaz între 2 i 12, uzual fiind 3 pân la 6.
La verificare coeficientul de siguran la ruperea benzii este:
F
K s = r = 8...11 (3.5)
Fa
unde for Fa este dat de sarcina admisibil de lucru.
Alegerea benzi ca num r i calitate a inser iilor corespunz tor rezisten ei necesare la rupere,
ine seama de faptul c banda trebuie s ia forma de albie i s o p streze între supor i cu role.
Benzile cu cord din o el au l imi B 1 m, for a de rupere este:
Fr = nc Frc; [Kgf] (3.6)
unde: ? nc - num rul cablurilor din band ;
? Frc - for a de rupere a unui cablu.

Coeficientul de siguran în baza c ruia se face verificarea benzilor cu cord din o el este 7- 9.
Benzile se livreaz în tamburi cu lungimi de ordinul zecilor de metri, îmbinarea f cându-se
demontabil sau nedemontabil.
3.4. LAN URILE
Lan urile sunt elemente flexibile de trac iune utilizate la mecanismele cu func ionare în condi ii
grele de lucru. Lan urile utilizate în construc ia echipamentelor de ridicat i transportat sunt: lan urile
sudate, lan urile articulate i lan urile forjate.
Lan urile sudate din o el rotund sunt alc tuite dintr-o succesiune de elemente identice (zale)
de form oval , confec ionate din o el rotund. Elementele caracteristice ale lan urilor sunt:
diametrul zalei lan ului d, pasul lan ului p i l imea zalei lan ului B (fig. 3.3).
Din punct de vedere al preciziei lan urile sunt:
? calibrate cu t ± 3% d; B ± 5% d;

? necalibrate cu t ± 10%; B ± 10% d.

Din punct de vedere al m rimii pasului lan urile sudate pot

t
fi:
? cu zale scurte unde lungimea fiec -rei zale este mai mic
B

t+2d sau egal cu 5d.

? cu zale lungi pentru care lungimea zalei este mai mic
Fig.3.3.Lant cu zale sudate
decât 5d.
Lan urile cu zale scurte se utilizeaz pentru instala iile de ridicat cele cu zale lungi la
echipamentele de transport.
Lan urile necalibrate se utilizeaz ca elemente de suspendare i apucare iar cele calibrate pentru
ac ionare.
 15
Utilizarea este redus din cauza dezavantajelor introduse de acest gen de transmisie: greutate
proprie mare, uzur mare, siguran mic în exploatare (ruperi bru te), caracter neuniform al mi c rii
( ocuri), etc.
Alegerea lanturilor se face din standard, verificarea se face la forta de tractiune, cu admiterea
unor rezisten e admisibile mic orate pentru a tine seama de nedeterminarea static a zalelor din punct
de vedere a rezisten elor cât i de rezisten ele suplimentare produse prin încovoiere la înf urarea
lan urilor:
2F
tef = at (3.7)
d2
unde: ?F - for a din ramura de lan ;
?)at- rezisten a admisibil la trac iune corect .

Lan urile articulate cu bol uri *i eclise, sunt utilizate în construc iea echipamentelor atât ca
lan uri de trac iune cât i ca lan uri ale transmisiilor prin lan care fac parte din lan ul cinematic al
mecanismelor. Sunt utilizate pentru instala iile de ridicat cu viteze mici i supuse la eforturi mari,
pentru care se m re te num rul ecliselor dar se mic oreaz lungimea lor.
Lan urile articulate sunt constituite din pl cu e (eclise), legat articulat prin bol uri (fig.3.4).
Eclisele se ob in prin tan are din tabl .
Bol urile pot fi scurte pentru îndoire sau lungi care se monteaz din loc in loc, servind la
strângerea cap tului liber al lan ului pentru a nu incomoda lucrul.
Eclisele se asigur prin nituire, sau prin tifturi la lan urile care necesit o desfacere
sistematic .
Pentru sarcini mari sub
cap tul nituit al bol ului se
interpun rondele, num rul
Fig. 3.4 Lan articulat Fig.3.5. Lan forjat ecliselor putând ajunge la 12.
Lan urile articulate prezint unele avantaje în compara ie cu cele sudate: siguran în
func ionare, flaxibilitate m rit ceea ce determin diametre mici pentru organele de înf urare i
ghidare, uzur de frecare mai mic la aceea i capacitate de ridicare, etc.
Principalul dezavantaj este c nu pot prelua sarcini decât într-un singur plan, solicit rile
înclinate fa de planul care se mi c lan ul duc la ruperea bol ului. Sunt sensibile la func ionarea în
medii cu praf.
Se construiesc în variantele cu zale scurte i lungi.
În general au o larg utilizare în domeniul instala iilore de transport cu lan alunec tor sau lan
cu role de rostogolire montate pe buc e sau rulmen i, cu zale lungi.
Lan urile forjate sunt utilizate în construc ia transportoarelor cu raclete i a celor suspendate.
Lan ul (fig.3.5) se compune din zala exterioar 1, zala interioar 2 i bol ul 3. Pasul lan ului variaz
între 50 - 300 mm. Verificarea se face pentru zale la trac iune i forfecare în zonele cu sec iune redus
i la solicitarea compus de încovoiere forfecare i presiune de contact pentru bol .
3.5. CABLURI DIN OTEL
3.5.1. No iuni generale
Cablul este ansamblul constituit din mai multe sîrme (cablu simplu) sau mai multe toroane
(cablu compus) înf urate elicoidal, sprijinite pe o inima cen-tral , într-unul sau mai multe straturi
 16 Instala ii de ridicat i transportat
suprapuse. Cablurile se confec ioneaz din o eluri de cea mai bun calitate, cu rezisten a la rupere
)r=160..220 kgf/mm2, con inut de carbon variind între 0,3 % pîna la 0,85 %, 0,3% Si i 0,8% Mg.
Realizarea unui diametru "d" din punct de vedere al rezisten ei necesit fire multe i sub iri,
limitare impus de condi ia de uzur care impune fire cât mai groase i deci în num r mic. Elementul
de baz al cablului este toronul.
Toronul este elementul cablului constituit dintr-un ansamblu de mai multe sîrme, înf urate
elicoidal, sprijinite pe o inim central în unul sau mai multe straturi suprapuse. Un toron se
caracterizeaz prin: natura inimii; num rul straturilor de sârm ; sensul i pasul elicei descrise de c tre
sîrma mijlocie; diametrul toronului.
Inima este partea central a unui toron sau cablu, în jurul c reia se înf oar sârmele sau
toroanele componente, materialele folosite depinzând de condi iile i mediul de explotare a cablurilor.
a) Inima vegetal1 m re te flexibilitatea cablului, constituie în permanen un rezervor de
lubrefiant pentru sârme i toroane i atenueaz ocurile. Se confec ioneaz din fibre dure naturale
(sizal, manila) sau din fibre moi naturale (cânep , bumbac pesc resc, iut ) înf urate cu un anumuit
pas. Prin lubrefiere se mic oreaz uzura de frecare i se realizeaz protec ia anticorosiv .
b) Inima sintetic1 se confec ioneaz din fibre sintetice (nylon, capron, perlan) sau textile
sintetice (poliamid , polietilen , polipropilin ), notarea se face indicând :
c) Inima mineral1 se utilizeaz în cazul în care cablul lucreaz în medii cu temperatur înalt ,
la care se impune o anumit flexibilitate, confec ionân-du-se din fibre de azbest impregnate cu unsori
consistente. Notarea se face:
d) Inima metalic1 se utilizeaz în cazul în care cablul este solicitat la sarcini mari transversale
- înf urare în mai multe straturi. Se confec ioneaz din aceea i sârm din care este confec ionat i
cablul. Notarea inimilor metalice se face cu M. Exist i inimi metalice independente care asigur o
flexibilitate sporit fa de celelalte.
Num rul sârmelor într-un toron se reprezint sub forma unei sume nee-fectuate, în care primul
termen reprezint firul central, iar urm toarele num rul de sârme al straturilor succesive de la interior
c tre exterior .
Când toronul are o inima vegetal pe care sunt înf urate straturile de sârm se va trece la
primul toron în loc de cifra 1 litera h (h + 12).
Un cablu compus dublu flexibil în construc ie 6 x 24 în care toroanele au i ele inim vegetal
se noteaza H + 6 (h + 9 + 15).
Un cablu compus , construc ie tripl 6 x 6 x 7 în care toroanele au inim vegetal se noteaza: H
+ 6[H1 + 6(1 + 6)].
Toroanele se pot clasifica dup caracteristicile constructive i func ionale.
Dup forma sec iunii transversale: toron cu sec iune rotund ; toron cu sec iune triunghiular ;
toron cu sec iune oval ; toron cu sec iune plat .
Dup compozi ia inimii centrale: toron cu inim metalic ; toron cu inim vegetal ; toron cu
inim sintetic .
Dup procedeul tehnologic de toronare: toroane cu contact punctiform al sârmelor în straturile
succesive; toroane cu contact liniar al sîrmelor în straturile succesive.
Toronarea este opera ia de înf urare a sârmelor în form elicoidal în taroane. Sensul de
înf urare în jurul inimii poate fi:împletire stânga S; împletire dreapta Z; împletire mixt .
Dup procedeul tehnologic de toronare, toroanele pot fi cu conctact punctiform sau liniar al
sârmelor în straturile succesive.
 17
Toroanele cu contact punctiform se caracterizeaz prin aceea c sensul de înf urare a
straturilor de sârma alterneaz . Contactul punctiform duce la concentrarea eforturilor dintre sârme în
punctele lor de contact i deci la uzura local . Fiecare sârm sprijinindu-se în puncte, este supus la
încovoiere în timpul exercit rii presiunii dintre cablu i organul de rulare (fig.3.7). Astfel de toroane
intr în componen a cablurilor purt toare, de ghidare i suspendare.
Pasul de toronare a unei sârme în toron
reprezint distan a m surat paralel cu axa toronului
între dou puncte consecutive în care o sârm întâlne te
aceia i generatoare a cilindrului corespunz tor
(fig.3.10):
pt = k t dt (3.8)
Fig.3.10. Elemente de toronare unde: ? Kt - coeficient de multiplicare la toronare;
? dt - diametrul toronului [mm].
Unghiul de toronare (4t), este unghiul dintre axa toronului i tangenta la axa neutr a sârmei
înf urate (fig.3.10):
(d t d )
tan t = (3.9)
Kt dt
unde d este diametrul sârmei din stratul la care se determin unghiul de toronare.
Cablarea este opera ia de înf urare a toroanelor în jurul inimii. Func ie de modul de
înf urare a sârmelor în toron i a toroanelor în cablu, cablarea poate fi cruce, paralel i mixt :
a) Cablare în cruce dreapt (S/Z) înf urarea toroanelor se face dreapta iar a sârmelor din
stratul exterior al toroanelor stânga.
b) Cablare în cruce stânga (Z/S) înf urarea toroanelor în jurul inimii se face stânga, iar a
sârmelor din stratul exterior dreapta.
c) Cablare paralel dreapta (Z/Z) la care înf urarea toroanelor în jurul inimii se face dreapta, iar
a sârmelor în toroane tot dreapta;
d) Cablare paralel stânga (S/S), înf urarea toroanelor i a sârmelor f cându-se la st nga;
e) Cablare mixt (SZ/Z) la care înf urarea toroanelor în jurul inimii se face dreapta (Z) sau
stânga (S), iar sârmele din toroane au înf urare dreapta i stânga, alternând;
f) Cablare dubl (S/Z/Z sau S/Z/S) la care toroanele au sârmele stratului exterior spre stânga
(S), toroanele se înf oar la dreapta (Z) în jurul unui toron sau inim vegetal înf urat la dreapta sau
stânga.
Cabl rile cruce asigur rigiditate m rit cablului datorit sensului opus de înf urare a sârmelor
i taroanelor, dar stabilitatea construc iei lor le acord o larg utilizare.
Cabl rile paralele prezint flexibilitate m rit i în acela i timp sârmele din cabl rile paralele
sunt mai pu in solicitate în timpul încovoierii cablului.
Prin modul de realizare a înf ur rii cabl rile paralele prezint tendin a de dezr sucire,
inconvenient evitat prin a a numita opera ie de preformare. Tendin a de dezr sucire se datore te
tensiunilor elastice interne, care apar la înf urarea sârmelor în toroane i a toroanelor în cablu.
Preformarea asigur trecera sârmelor printre trei role a ezate convenabil, astfel c prin avansare i
r sucire s capete form elicoidal , identic cu cea pe care o au în cablu. Cablul corect preformat nu se
dezr suce te, permi ând a ezarea la loc a toroanelor desf cute. Preformarea corect prezint
urm toarele avantaje: flexibilitate mare, permi ând deci organe de înf urare de diametru mic; varia ii
 18 Instala ii de ridicat i transportat
mici ale pasului de cablare în exploatare; reparti ie uniform a efortului în cablu; rezisten m rit la
oboseal ; reducerea num rului de sârme rupte care nu ies în afara cablului, ceea ce evit deteriorarea
sârmelor vecine i a organului de înf urare; vibra ii reduse în exploatare, etc.
3.5.2. Clasificare
Conform STAS 1710 - 75 cablurile din o el se calsific astfel :
a) Dupa forma sec iunii transversale a cablului: cabluri rotunde; cabluri plate.
b) Dupa forma sec iunii transversale a toronului : toron rotund; toron profilat
triunghiular, oval, plat.
c) Dupa natura materialului inimii cablului: cu inim vegetal ; cu inim metalic (metalic
independenta); cu inim sintetic ; cu inim mineral .
d) Dup sensul de inf urare a cablurilor i toroanelor: dreapta; stânga.
e) Dup pozi ia reciproc a sensului de înf urare a cablului toronului: cablu cu inf urare în
cruce dreapta sau stânga: sensul de înf urare al toronului este invers cu al cablului; cablu cu
înf urare paralel dreapta sau stânga: sensuri de înf urare
identice ale cablului i toroanelor;
f) Dupa felul acoperirii suprafe ei sârmelor: mat , zincat , cositorit ;
g) Dup caracteristicile constructive de baza ale cablurilor:
I. Cabluri rotunde: construc ie simpl (închise, semiînchise, deschise); compuse, construc ie
dubl (normale, flexibile, combinate, concentrice); compuse, construc ie tripl .
II. Cabluri plate.
Cablul rotund este cablul a c rei sec iune poate fi înscris într-un cerc, astfel încât fiecare
element care formeaz stratul exterior s fie tangent la acest cerc. Diametrul cablului este diametrul
cercului circumscris.
Cablul simplu deschis, (monoton) este ansamblul constituit din unul sau mai multe sârme
rotunde dispuse elicoidal, spijinite pe o inima metalic sau vegetal în unul sau mai multe straturi
(fig.3.12.a).
Cablul simplu semiânchis (fig.3.12.b), este cablul la care stratul exterior este format din
sârme profilate, alternate cu sârme rotunde care asigur o închidere relativ a straturilor interioare,
ob inute din sârme rotunde.
Cablul simplu închis (fig.3.12.c), este cablul la care unul sau mai multe straturi exterioare sunt
alc tuite din sârme profilate, dispuse s formeze o
suprafa cilindric cât mai neted . Când condi iile de
exploatare cer cabluri cu flexibi-litate i elasticitate
maxim , rezisten a mecanic i coeficientul de umplere
a b c ramânând pe plan secundar se utilizeaz cabluri
Fig.3.12. Cabluri rotunde compuse (remorc ri, sus inere).
Cablurile compuse sunt ob inute prin cablarea mai multor toroane sau a mai multor cabluri
inf urate elicoidal intr-unul sau mai multe straturi.
Cablurile compuse duble construc ie normal1, se ob in prin cablarea intr-un singur strat a
mai multor toroane pe o inim , toroanele fiind alc tuite din sârme de acela i diametru
Cablurile compuse duble construc ie combinat , sunt alc tuite din toroane cu sârme de diferite
diametre cablate în jurul unei inimi vegetale, metalice sau metalice independente
Cablurile compuse duble construc ie concentric , sunt ob inute prin cablarea a mai multor
toroane în dou sau mai multe straturi concentrice
 19
Cablurile de construc ie tripl1 sunt formate prin cablarea mai multor cabluri compuse duble
în jurul unei inimi vegetale sau metalice
Cablul plat este cablul cu sec iune dreptunghiular , format din mai multe cabluri, compuse
fiecare din patru toroane cusute simplu sau dublu în acela i plan, sensul de cablare al cablurilor
al turate fiind alternativ dreapta i stânga. Nu are tendin a de dezr sucire. Se folosesc drept cabluri de
echilibru fiind înlocuite de cablurile rotunde antigiratoare.
3.5.3. Calculul i verificarea cablurilor din o el
Determinarea tensiunilor reale care se dezvolt în sec iunea transversal a cablului din o el,
reprezint o problem dificil din cauza complexit ii st rii de solicitare. Având în vedere toate
acestea, calculele uzuale sunt simplificate, dimensio-narea cablului se face în baza for ei de rupere, iar
verificarea la solicitarea compus (trac iune - încovoiere) i la durabilitate.
Dimensionarea standardizat1 a cablurilor ( STAS 7526-73 ) se face inând seama de
condi iile de func ionare (prin încadrarea în grupele de func ionare), solicit rile din cablu i de
materialul cablului.
Diametrul cablului se determin cu rela ia
Fr
d = k1 F = k1 (3.10)
ks
unde: d - diametrul cablului [mm]; F - for a maxim în cablu [daN]; k1coeficient determinat de grupa
de func ionare i construc ia cablului.
For a dat de sarcina maxim în cablu se determin inând seama de solicitarea static în cablu,
i solicit rile dinamice prin coeficientul de siguran .
Forta de rupere a cablului se determin cu rela ia
Fr = F ks (3.11)
unde: F - for a maxim din ramura de cablu; ks - coeficient de siguran .
Verificarea cablului din o el se face la solicitarea compus de încovoiere întindere i
durabilitate.
Efortul unitar la trac iune se determin cu rela ia
F 4 F
t = = (3.12)
Aef 2
d
unde: F - for a de trac iune din ramura de cablu; A - aria efectiv ( activ ) a cablului.
Q ks
F = (3.13)
k2
unde: Q - sarcina maxim care revine pe ramura de cablu i se determin inând sema de sarcina de
ridicat i de numarul de ramuri de cablu; ks - coeficient de siguran ; k2- coeficient de cablare.
Efortului unitar la încovoiere se determin conform legi lui
'
L =CE L=AB Hooke
B i = E (3.14)
C S unde: Q - alungirea relativ medie a fibrei; E -modulul de elasticitate
A
D E longitudinal al materialului.
R Alungirea relativ a fibrei exterioare determinat de încovoierea
S cablului pe organul de înf urare sau ghidare (fig.3.13) este
S
Fig.3.13. Calculul L - L
= (3.15)
alungirii relative L
 20 Instala ii de ridicat i transportat
unde: L = AB =( D/2 + d); S-lungimea fibrei exterioare dup îndoire; L' = CE = (D/2 + d/2)S-
lungimea fibrei medii a sec iunii considerate; D - diametrul organului de înf urare sau ghidare; d -
diametrul cablului; S - unghiul de înf urare.
Alungirea relativ a fibrei considerate devine
( D/2 + d ) - ( D/2 + d/2 ) d/2
= = . (3.16)
( D/2 + d ) D/2 + d
Deoarece D/2 d, se ob ine
d/D. (3.17)
În cazul unei împletiri perfect rigide, când sârmele în toron, respectiv toroanele în cablu
lucreaz ca o bar de diametru d (fig. 3.14.a):
d
i = E . (3.18)
D
iar în cazul unei impletiri în care sârmele lucreaz independent (fig.3.14.b) se ob ine

i = E . (3.19)
D
)iM )im Cazul real de împletire este între cele dou cazuri
extreme, astfel c efortul la încovoiere se
R

corecteaz cu admiterea unui coeficient 'ß', care

R
d

dup BACH are valoarea 3/8, inând seama de

Dmi R

-)iM -)im impletirea cablului: . (3.20)

i = E
Dmi

D
Fig.3.14. Eforturi la încovoiere unde: Dmin - diametrul minim al organului de
ghidare sau înf urare; R - diametrul sârmei din toron.
Efortul total la care este supus cablul la solicitarea compus este:
F
tot = t + i = + E . (3.21)
A ef D min
Astfel se ob ine condi ia de verificare
F r
+ E a = (3.22)
A ef D min ks
unde: )r - efortul unitar de rupere la trac iune a materialului; ks - coeficient de siguran .
Verificarea la durabilitate a cablurilor este necesar pentru determinarea duratei de via a

0 2-3 0 1 2 0 cablurilor. Practica exploatarii ma inilor de ridicat a

1 4
1 0 3 1 aratat c sârmele cablului încep s se rup dupa un
2-3 2 anumit timp independent de faptul c acesta rezist
4 4 bine la solicit rile statice.
Np=7 Np=5
5-6 5 Cauza o constituie fenomenul de oboseal a
5-6 7 7 6 5 6 mate-rialului, constatându-se o cre tere a
Q Q durabilit ii cablului la înf urarea unui num r mai
a b c d
Fig.3.15. Num+rul de îndoituri mic de role, în acela i sens, precum i cu m rirea
coefici-entului de siguran .
Durabilitatea de serviciu a cablurilor pentru un acela i num r de indoituri depinde de raportul
Dmin/d, constatându-se c pentru un acela i raport durabili-tatea cablului este aproximativ invers
propor ional cu num rul de indoiri pe unitatea de timp. Se nume te îndoitur trecerea cablului din
forma rectilinie într-o form curb sau invers. Indoirea în sens invers (in sens contrar indoirii
 21
precedente) reduce la jumatate durabilitatea sau este echivalent cu dou îndoiri. Cunosc nd schema
de inf urare se determin num ul de îndoituri (fig.3.15).
Din cercet rile f cute s-a constatat c pentru m rirea durabilit ii cablului cu numar diferit de
indoiri, este necesar ca influen a îndoirilor s fie compensat prin modificarea corespunzatoare a
raportului Dmin/d ( tab. 3.1.):
tab. 3.1
Nr.module 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Num rul de
îndoituri se
Dm/d 16 20 23 25 26,5 28 30 31 32 33 34 35 36 37 37,5 38
consider 1 la
p r sirea tamburului, 1 la fiecare indoire în acela sens i 2 la fiecare schimbare a sensului de
înf urare.
Zr k k Verificarea la durabilitate a cablurilor se face cu rela ia:
s1 s2 ks3
D=Zr / N (3.23)
unde: Zr - num rul de îndoiri pân la rupere determinat experimental func ie
de coeficientul de siguran i de raportul D/R ( fig.3.16 ); N - num rul de
D/ R îndoiri pe an al cablului în exploatare func ie de schema de montaj i durata
Fig.3.16. Depende a de func ionare.
Zr = f(D/<) Fixarea cabluriloe se poate face în func ie de utilizarea lor prin: ochet
prin împletire sau matisare, fixare cu cleme, man on turnat, man on cu o pan , man on cu dou pene.
3.5.4. Calculul cablurilor pentru instala iile de extrac ie
Instala iile de extrac ie sunt destinate transportului pe vertical sau plan înclinat a materialelor
sau persoanelor. Dup num rul cablurilor de care este suspendat sarcina, instala iile de extrac ie pot fi
monocablu sau multicablu.
D
Calculul cablurilor de extrac ie se efectueaz în baza sarcinii
statice maxime aplicate cablurilor cu verificarea coeficientului de
q1
siguran . Pentru indstala ia de extrac ie cu cablu de echilibrare
Qc (fig.3.18) se cunoa te: Qt= Qc +Qu - sarcina static total (cabin ,
colivie, skip, sarcin util ); q - greutatea pe metru a cablului de
H

extrac ie; q1 - greutatea pe metru a cablului de echilibrare.

H-x

În lipsa cablului de echilibrare (q2=0), situa ia cea mai

q2 Qc+Qu
dezavantajoas este când vasul de extrac ie se g se te la orizontul
infertior
x

r q1
Q max = Q t + qxH = Q t + Hxq = x (3.24)
Fig.3.18 Instala ie de extrac ie ks
cu roat+ de fric iune Greutatea minim necesar pe metru liniar a cablului de
Qt
trac iune este q 1 = (3.25) unde: r- rezisten a de rupere a sârmei la trac iune Kgf/mm2; -
r
-H
x ks

greutatea specific a cablului Kgf/mm3; ks - coeficient de siguran .

Cunoscând greutatea pe metru a cablului de extrac ie se determin aria:
d 2 q Q max k s
A= = = . (3.26)
4 r
Cunoscând sec iunea se determin diametrul:
 22 Instala ii de ridicat i transportat
4Q max k s
d= . (3.27)
r
Cunoscând greutatea pe metru a cablului se alege din standard un cablu cu greutate pe metru
liniar cel pu in egal cu cea rezultat din calcul.
Xinând seama de sarcina real minim de rupere a cablului St, se recalculeaz coeficientul de
siguran (care trebuie s fie mai mare decât cel prev zut prin norme ISCIR), cu rela ia
St
k s' = . (3.28)
Qt + q H
STAS
Se determin gradul de neechilibrare static a sistemului de extrac ie, func ie de cinematica
instala iei (kd)
qH
e= . (3.29)
k d Qu
Pentru Y 0,55 .. 0,65, se recomand utilizarea cablurilor de echilibrare (q2 > 0), ob inându-se
( q2 q1 ) H
e= . (3.30)
k d Qu
Sub propria greutate cablul se poate rupe. Considerând L0 lungimea, iar G0 greutatea proprie
sub care se poate rupe cablul, se ob ine
1
G 0 = L 0 q = r A pentru care uzual 100 (3.31)
de unde se determin lungimea pentru care sub propria greutate cablul se rupe
A r
L0 = 100 r [m] . (3.32)
q
Pentru instala iile multicablu sarcina aplicat este
Qt / n (3.33)
unde n reprezint num rul cablurilor de trac iune.
Inconvenientul major al utiliz rii acestei solu ii este reparti ia inegal a sarcinii de ridicat, ceea
ce determin solicit ri diferite ale cablurilor i chiar ruperea când sarcina este preluat de un singur
cablu.
Pentru instala iile de transport pe plan înclinat (fig.3.19), inând seama de componentelor
for elor date de sarcin i greutatea cablului se ob ine
q
Q max = Q (sin + f cos ) + q L (sin + µ cos ) = r (3.34)
ks
F unde: ?f - coeficientul de frecare cu rostogolire al ro ilor;
L ? µ - coeficientul de frecare al cablului pe role sau vatra
qL pu ului;
S
?L
- lungimea înclinat a pu ului.
Qt
Fig.3.19. Explicativ+ transport Greutatea pe metru a cablului de trac iune:
pe plan inclinat Q t (sin + f cos )
q = . (3.35)
r - H (sin + µ cos )
ks
Diametrul cablului nou neîntins este superior cu 2 - 5% fa de cel teoretic (cuprinzând toate
toleran ele de fabrica ie) astfel c dup un timp de func ionare prin punerea în serviciu a sârmelor i
toroanelor se ajunge la valoarea diametrului teoretic.