CAPITOLUL

5 DISPOZITIVE DE SUSPENDARE SARCINI

5.1. CARLIGUL
Cârligul este elementul de prindere a sarcinii, standardizat în variantele simplu S i dublu D.
Tehnologic se ob ine prin forjare liber! sau în matri ! i prin laminare.
Cârligele forjate simple se execut! în 28 m!rimi, iar cârligele forjate duble se execut! în 22
m!rimi. Se execut! în patru clase de rezisten ! M, P, S i T. Cele din clasa S i T se utilizeaz! numai
în cazuri speciale i pentru condi ii grele de lucru, când se impune o reducere important! a masei
cârligului.
Notarea cârligelor se face indicând: denumirea; tipul (simplu sau dublu); num!rul modelului
pentru definirea m!rimii; lungimea cârligului func ie de tip (L sau Lp); clasa de rezisten !; STAS
Exemplu de notare: Cârlig S 20 * 152,5 - P STAS 1944 / 84.
Cârligul va fi marcat vizibil din forjare, prin poansonare sau prin gravare cu: marca de fabric!,
num!r model, clas! de rezisten !, an i num!r de fabrica ie, distan ele y (cârlig simplu) i y1, y2 (cârlig
dublu) necesare verific!rii la înc!rcarea cârligelor cu for a de încercare. Cârligele lamelare se
utilizeaz! rar la echiparea mecanismelor de ridicare din cauza tehnologiei greoaie de ob inere i a
pierderilor mari de material. Cârligele se livreaz! în mod obligatoriu cu dispozitive de siguran !.
Condi iile tehnice generale de calitate pentru cârligele forjate utilizate la instala iile de ridicat sunt
reglementate în STAS 1944-84. M!rcile de o eluri utilizate depind de clasa de rezisten ! a cârligului.
5.1.1. Alegerea i verificarea cârligului simplu
Calculul cârligului simplu forjat se face cu o înc!rcare egal! cu capacitatea de ridicare a
cârligului (sarcina nominal! corespunz!toare grupei de func ionare a mecanismului la care sunt
utilizate) astfel (fig.5.2): determinare eforturilor unitare la trac iune i compresiune în sec iunea
principal! A-A' supus! încovoierii; determinarea efortului unitar de trac iune în sec iunea B-B';
determinarea efortului unitar de forfecare în filet.
În sec iunea principal! de încovoiere eforturile unitare se determin! în ipoteza c! înc!rcarea
ac ioneaz! în centrul de curbur! al axei centrelor de greutate i
este suspendat! pe o singur! ramur! de cablu. Considerând o
sec iune x-x' normal! pe axa cârligului, cârligul fiind înc!rcat cu
sarcina Q dup! axa lui vertical!, sec iunea este supus! ac iunii
unei for e Q i a unui moment M. Descompunând for a Q dup!
cele dou! direc ii ( perpendicular! pe sec iune QN i în planul
sec iunii QT), for a normal! va da na tere unor solicit!ri de
întindere iar cea tangen ial! va produce solicita-rea de forfecare.
Pe m!sura apropierii de sec iunea A-A' în planul orizontal care
trece prin centrul curburi cârligului, cre te atât momentul
încovoietor cât i for a normal! care devine maxim!, deci
sec iunea considerat! este o sec iune periculoas!, care trebuie
verificat! din punctul de vedere al sarcinii statice..
Fig 5.2 Cârlig simplu Cârligul fiind o bar! curb!, efortul unitar total este
Q M 1 x M
= + + (0.1) unde: M - momentul încovoietor; Q - sarcina curent!; A - suprafa a
A A r k x + r Ar
sec iunii de minim! rezisten !; r - raza de curbur! a sec iunii periculoase (distan a de la centrul ei de
 32 Instala ii de ridicat i transportat
greutate la centrul de curbur!); k - coeficientul care ine seama de forma sec iunii i curbura barei; x -
distan a de la fibra în care se calculeaz! efortul pân! la axa neutr! a sec iunii considerate.
Distan a x este negativ! dac! fibra considerat! se afl! între centrul de curbur! i axa neutr! a
sec iunii i pozitiv! pentru fibrele aflate dincolo de axa neutr!. Momentul încovoietor se consider!
pozitiv dac! tinde s! mic oreze raza de curbur! i negativ dac! tinde s! o m!reasc!.
Pentru sec iunea periculoas! se ob ine
M = Q r = Q ( 0,5a + x1 ) (0.2)
unde: a - diametrul deschiderii cârligului; x1- distan a de la axa neutr! la baza mare a sec iunii.
Se ob inem astfel expresia efortului într-un punct al sec iunii
Q Qr Qr 1 x Q1 x
= = (0.3)
A Ar Ar k x + r A k x+r
Efortul unitar de trac iune se ob ine pentru x = -x1
Q 1 2 x1
t = (0.4)
Ak a
Efortul unitar la compresiune se ob ine pentru x = x2
Q1 x2
c = (0.5)
A k 0,5 a + h
unde: h - în!l imea sec iunii. x2 - distanta de la axa neutr! pân! la baza mic! a sec iunii.
În sec iunea de minim! rezisten ! (B-B') supus! la trac iune, diametrul ei este dat de rela ia
4Q
d BB' = (0.6)
a
Sunt situa ii când tija cârligului nu are o pozi ie vertical!, fiind solicitat! astfel i la încovoiere.
În calcule se ine seama de aceast! solicitare dat! de pozi iile oarecare ale axei verticale a sarcinii, prin
coeficientul de corec ie c aplicat efortului unitar admisibil @ac = c@a.
În filet efortul unitar se determin!, în primul pas al filetului în ipoteza c! acesta preia jum!tate
din sarcin! i în!l imea sec iunii supus! la forfecare este jum!tate din pasul filetului. În!l imea piuli ei
se determin! din condi ia de rezisten ! a filetului la strivire astfel
4Qt
H = (0.7) unde: t - pasul filetului; de, di - diametrul interior respectiv exterior al
B ( d e2 - d i2 ) p a
filetului; pa - presiunea admisibil! (o el pe o el pa = 3...3,5 daN/mm2 ).
Alegerea cârligului se face inând seama de: sarcina nominal! admisibil! a mecanismului de
ridicare pe care-l echipeaz!; grupa de func ionare a mecanismului de ridicare pe care-l echipeaz!; clasa
de rezisten ! a materialului din care se confec ioneaz! cârligul. Având aceste elemente din standarde
STAS 1944-84 se alege cârligul corespunz!tor.
Coeficientul de form! al sec iunii se poate determina: din nomogram! cunoscând raza de
curbur! r, raportul r/x1 i forma sec iunii; analitic
x2
1 x
k= dA (0.8)
A x+r
x1
care pentru o sec iune trapezoidal! cu bazele b, b1 i în!l imea h este
2 b b1 r+e
k = 1+ b1 + ( e2 + r ) ln 2 ( b b1 ) ; (0.9)
( b + b1 ) h h r + c1
 33
c) grafic - Se deseneaz! la scar! sec iunea transversal! care se analizeaz! (fig.5.3). Se fixeaz!
sistemul axelor de coordonate. Axa absciselor se împarte în intervale egale sau nu. Pe verticalele
respective se iau produsele S = xy, unde x este distan a de la
y x punctul D la verticala corespunz!toare, iar valorile y reprezint!
xn
xc x1 m!rimile respectivelor verticale delimitate de conturul sec iunii.
Unind punctele rezultate se ob ine suprafa a f, putând determina
d abscisa centrului de greutate
O i f1 x

y
D f2 f
Pi x = (0.10)
gi c
A
S=xy unde f este suprafa a care se ob ine prin planimetrare iar A este
suprafa a sec iuni analizate.
f x
Fig 5.3 Determinarea grafic a Din centrul de curbur! O se duc dreptele di prin punctele
coeficientul de form de intersec ie a verticalelor construite cu conturul sec iunii. Prin
centrul de greutate se duc paralele gi la di. La intersec ia paralelelor cu verticalele construite se ob in
punctele Pi pe care unindu-le printr-o linie continu! se ob in suprafe ele f1 i f2 adiacente în punctul de
abscis! xc (axa centrelor de grautate). Diferen a suprafe elor (f1 - f2) este întotdeauna negativ!.
Coeficientul de form! al sec iunii se ob ine din
2(f1 f 2 )
k= . (0.11)
A
Pentru practic! se consider! c! axa neutr! (fibra neutr!) coincide cu axa centrelor de greutate.
În realitate exist! o diferen ! determinat! de
rk
x1 = , (0.12)
1+ k
unde r reprezint! raza de curbur! a centrului de greutate.
5.2. OCHIURI
Ochiurile echipeaz! instala iile de ridicare cu capacitate mare de sarcin! (de peste 1000 kN). Se
execut! prin forjare în variantele: articulate (fig.5.4.a), sau rigide (fig.5.4.b).
Ochiurile rigide sunt standardizate, alegerea lor se face în func ie de sarcina maxim!, i se
verific! apoi la solicit!rile principale date de sarcin!. Ochiul rigid (fig.5.4.b) este solicitat la încovoiere
în partea inferioar!. În func ie de modul de repartizare al eforturilor care ac ioneaz! asupra ochiului
rigid, acesta este static nedeterminat. Pentru partea inferioar! a ochiului, cuplul se poate calcula cu o
QL
rela ie aproximativ! de forma M1 (0.13) iar pentru p!r ile laterale
6
QL
M2 (0.14) unde Q - este
13
2 greutatea sarcinii maxime de ridicat; -
deschiderea ochiului, m!surat! pe axa
F F neutr!. Efortul unitar maxim produs de
R Q Q
tg tg solicit!rile la încovoiere i
2
e

2 compresiune în sec iunea cea mai

x

Q Q Q Q Q periculoas!, CC (fig.5.4.b) a ochiului

2 L Q 1 2 2cos F Q L Q 2 2cos F
2 este dat de
a b
Fig.5.4. Ochiuri pentru suspendarea i manevrarea sarcinilor
 34 Instala ii de ridicat i transportat

e = M1 + F1 a (0.15) unde: M1 - momentul încovoietor în sec iunea CC

W1 A1
Q L
M1 = + F1 x (0.16) ; F1 - for a care produce solicitarea la compresiune
6
Q
F1 = tg (0.17) W1 - modulul de rezisten ! al sec iunii eliptice a ochiului; A1 - aria sec iunii
2
considerate. Por iunile laterale ale ochiului sunt solicitate în plus la trac iune. Efortul unitar la trac iune
în sec iunea A - A se determin! cu rela ia
Q
t = a (0.18)
2 A cos
unde A este aria sec iunii considerate.
5.3. MUFLA
În cazul repartiz!rii sarcinii pe mai multe ramuri de cablu se folosesc muflele care asigur!
rotirea u oar! a cârligului. Ansamblul de piese suspendat în cablurile în care se monteaz! cârligul se
nume te mufla cârligului. Mufla se compune din : cârlig; traversa muflei; pere ii laterali ai muflei ce
sus in traversa i axul rolelor de cablu; rola sau rolele de cablu; rulment axial; piuli a cârligului cu
sistemul de siguran ! împotriva de urub!rii necontrolate.
În cazul palanelor cu num!r par de role, sau al palanelor duble, pot fi folosite mufle scurtate
(fig.5.5), care au avantajul unei în!l imi mai mici i folosind cârlige cu tij! lung!, rolele de cablu se
monteaz! pe traversa cârligului. Traversa cârligului este solicitat! la
încovoiere (fig.5.6). B' A'
Q d0
4 Q
2 d1 2 2
3

h
5 A Q
B
c a
6
1 d
b

Q d0 Q
a b c 2 2
Fig.5.5 Ansamblu mufl a+c Q
Traversa înc!rcat! fiind cu sarcin! nominal! se verific! în cele Fig.5.6 Travers mufl
dou! sec iuni periculoase A-A' i B-B'.
Q a + c Q d0
Momentul încovoietor în sec iunea A-A este: M ' = (0.19)
AA 2 2 2 4
1
iar modulul de rezisten !: W ( b d ) h 2 (0.20) Astfel efortul unitar normal în sec iunea A-A'
6
M ' '
32 M '
devine = AA
(0.21) În sec iunea B-B se ob ine = BB
(0.22)
AA' W BB' d13
Qa
unde: M = (0.23)
BB' 2 2
 35
Axa rolelor de cablu este solicitat! la încovoiere (fig.5.7). Kinând seama c! nu se poate asigura
Q Q repartizarea uniform! a presiunii în lungul butucilor rolelor, în
2 2
cazul mont!rii mai multor role pe ax! se înlocuie te aceast!
d1

reparti ie cu for e concentrate ac ionând în centrul rolelor.

Momentul încovoietor maxim va fi
c a Lb Q a + c lb
Fig.5.7 Axul rolelor de cablu
M = (0.24) Modulul de rezisten ! pentru diametrul
2 2 2
d1 al axului are valoarea
Q d Q d13
W= (0.25)
2 2 32
Efortul unitar maxim la încovoiere este
Q Q
2 L 2
Lb c
Fig.5.8 Travers la mufl scurt
a + c lb
Q
2 2 Q ( a + c lb )
i = 3
32 = 32 (0.26)
2 d1 4 d13
Pentru evitarea strivirii materialului în cazul mont!rii rolelor pe buc e, se verific! i presiunea
Q
dintre acestea i ax! p = pa (0.27) unde n - num!rul rolelor montate pe ax!, pa-
n d a lb
presiunea admisibil! 0,5...1 daN/mm2. La mufla scurt!, traversa cârligului este în acela i timp i ax!
pentru role (fig.5.8) determinând momentul:
Q lb l d
M= +c+ (0.28)
2 2 2 4
Traversa, respectiv axul rolelor, se fixeaz! în scuturi (pere i laterali)
b
care sunt înt!ri i prin platbande de otel (fig.5.9). De obicei se face numai
A' A calculul tiran ilor de o el, neglijându-se scuturile care au o grosime relativ
redus!, calculul rezultând din condi ia de rezisten ! la trac iune
B' B
d1

Q 1
AA ' = ;
s 2 bs
Q/2 Q 1 (0.29)
Fig.5.9 Tirant =
2 ( b d1 ) s
BB '

Muflele cu mai mult de 6 role de cablu se utilizeaz! mai rar pentru mecanismele de ridicare de
uz general. Muflele cu un num!r impar de role (trei sau mai multe) nu se utilizeaz! decât în cazuri
speciale, deoarece nu permit amplasarea la punct fix sau pe rola de egalizare a limitatorului de sarcin!.
5.3.1. Traversa
Un alt dispozitiv foarte frecvent folosit este traversa (fig.5.11), construit! dintr-o grind!
metalic! 1, care se prinde în cârligul mecanismului de ridicare, printr-un lan (cablu) 2, cu dou! ramuri.
Sarcina este fixat! de travers! prin leg!turile 3 (lan uri, cabluri sau dispozitive speciale).
Traversele sunt în general, organe de prindere a sarcinii deta abile din cârlig cu ajutorul c!rora
2 1 se manipuleaz! sarcini având dimensiuni mari.
Prin utilizarea traverselor, se realizeaz! p!strarea echilibrului
pieselor în timpul manipul!rii i o utilizare ra ional! a lanturilor i
cablurilor de legare.
3
Fig.5.11 Travers
 36 Instala ii de ridicat i transportat
Func ie de geometria sarcinilor manipulate distingem:
Q M traversa pentru manipularea evilor;
1 3
M dispozitive pentru manipularea grinzilor prefabricate;

M grinzi de egalizare ce se utilizeaz! pentru sprijinirea sarcinilor

cu suprafa ! mare, eliminând pericolul bascul!rii, alunec!rii, încovoierii

N cât i posibilitatea asigur!rii unor unghiuri de suspendare;
S M jug cu dispozitive de prindere pentru manipularea tablelor.
2 Q 5.3.2. Cle ti de prindere
T
Fig.5.13 Cle te automat
TcosF Pentru manipularea sarcinilor în buc! i mari, f!r! ochiuri de
F ag! are se folosesc cle ti (fig.5.12) de diferite tipuri, la care strângerea
sarcinii se realizeaz! automat, sub ac iunea greut! ii proprii a acesteia.
a

Deschiderea se face de obicei prin l!sarea sarcinii pe un suport

sau cu ajutorul unei pârghii speciale ac ionate manual. Func ionarea
µN cle telui este dictat! de condi ia ca for a de frecare între acesta i sarcina
b

ridicat! s! fie mai mare decât greutatea proprie.

c
N Q
For a de trac iune în tirantul cle telui va fi T = (0.30)
Q 2 cos
Fig.5.12 Cle te de ridicare Condi ia de re inere a sarcinii se exprim! cu rela ia 2 µ N Q (0.31)
kQ
Considerând un coeficient de siguran ! k se ob inem N = (0.32) Unde µ - coeficientul de
2µ
frecare între bra ele de prindere a cle telui i sarcina de ridicat; M k - coeficient de siguran !
(k=1,3...1,5). For a de strângere N se determin! din condi ia de echilibru a bra elor cle telui articulat
în punctul O
c
N b a T sin a tg T cos µ N = 0 (0.33)
2
Înlocuind valorile for elor T i N se ob ine
kQ
b
Q
(a sin + a tg cos ) µ k Q c = 0 (0.34) Rezolvând se ob ine ecua ia care reprezint!
2µ 2 cos 2µ 2
b c
condi ia de baz! necesar! pentru ridicarea sarcinii a (tg + tg )= k (0.35) Pentru ridicarea foilor
µ 2
de tabl! sau a pofilelor se utilizeaz! cle ti cu strângere automat! ( fig.5.13 ). Strângerea se realizeaz!
între una din f!lcile cle telui format! din cadrul 1 i piesa excentric! 2. Cle tele se prinde în cârligul
dispozitivului de ridicare prin elementul 3. Considerând µ1 i µ2 coeficien ii de frecare pe cele dou!
suprafe e de contact, for a total! de frecare se determin! cu rela ia
L2 Q ( µ1 + µ2)
N1 L1 Ff = N ( µ1 + µ 2 ) = (0.36)Condi ia de re inere a
tg
N2
F sarcinii este
F Ff Q ; tg µ1 + µ2 (0.37)
N2 Varianta de actualitate a cle telui o reprezint! mâna
-N1
Fig.5.14 Dispozitiv cu ac ionare mecanic!, utilizat! în construc ia manipulatoarelor i a robo ilor
hidraulic industriali. Pentru mâna mecanic! cu ac ionare hidraulic!
(fig.5.14), condi ia de re inere a sarcinii este
 37
G
Ff = µN 2 G N2 (0.38) Din condi ia de echilibru a bra elor în articula iile acestora se ob ine
µ
N 2 l2
N1 = (0.39) unde L1 i L2 reprezint! lungimile proiec iilor bra elor fa ! de articula ie.
l1
Condi ia de ridicare a piesei în acest caz este F = N1 tg ( + ) (0.40)
Cunoscând valoarea for ei F, se pot dimensiona componentele mâinii mecanice. Alegerea
variantei constructive a mâinii de prindere i a modului de ac ionare se face în func ie de forma i
greutatea sarcinilor manipulate .
5.3.3. Electromagne ii de sarcin!
Electromagne ii se utilizeaz! pentru manipularea materialelor cu propriet! i magnetice de
forme i dimensiuni variate, fiind organe de prindere a sarcinii, în general deta abile din cârlig
(fig.5.15).
Se pot prinde la cârlig fie direct fie prin intermediul unor traverse, caz în care se prind mai
mul i electromagne i în vederea manipul!rii materialelor cu suprafe e plane
mari (tole). Prinderea direct! a sarcinii conduce la reducerea duratei ciclului
de lucru i a personalului de deservire.
În anumite situa ii pentru a evita c!derea sarcinilor se utilizeaz!
electromagne i cu ghiare. Ace tia nealimenta i au f!lcile desf!cute sub
Fig.5.15 Electromagnet propria greutate. La alimentarea bobinei electromagnetului, capetele
superioare ale f!lcilor sunt atrase spre electromagnet astfel capetele
inferioare se apropie realizând prinderea materialului. Alimentarea cu energie electric! a
electromagne ilor de sarcin! se face numai în curent continuu, de la un redresor propriu montat pe
mecanismul de ridicare sau de la o surs! de curent continuu independent! de mecanism. Cablul de
alimentare al electromagnetului de sarcin! se înf! oar! pe un tambur cu mi care de rota ie sincron! cu
cel al cablului de trac iune. Evitarea accidentelor determinate de întreruperea aliment!rii cu energie
electric!, impune prevederea cu baterii de acumulatori care s! asigure func ionarea pân! la depunerea
sarcinii. Locul de manipulare se va îngr!di, accesul fiind prev!zut cu contacte electrice de siguran ! în
schema de comand! a mecanismului. Principalul avantaj îl constituie automatizarea opera iilor de
prindere i desprindere a sarcinii. Dezavantajele esen iale ale electromagne ilor constau în : sc!derea
capacit! ii utile de ridicare datorit! greut! ii proprii; varia ii în limite largi a for ei portante a
electromagne ilor în func ie de forma, dimensiunile, compozi ia chimic!, temperatur!, etc.
Din punct de vedere constructiv, electromagne ii de sarcin! trebuie s! suporte ocurile mari
produse de sarcinile atrase i s! permit! o demagnetizare rapid! la desprinderea sarcinii. Evitarea
magnetismului remanent se face prin inversarea sensului curentului în bobina electromagnetului.
Manipularea sarcinilor neferoase cu suprafe e plane se face, cu ajutorul dispozitivelor
pneumatice. Datorit! vidului creat între garnituri i piese cu ajutorul pompei de vid, piesa r!mâne
fixat! la dispozitivul de ridicare.
Pentru manipularea sarcinilor în vrac se utilizeaz! cupe autodesc!rc!toare de diverse forme i
capacit! i. Înc!rcarea se face manual i desc!rcarea automat prin r!sturnare, deschiderea fundului sau
a u ilor laterale. Dispozitivul de golire trebuie s! nu se deschid! necomandat, s! permit! golirea
complet! i s! dea posibilitatea regl!rii vitezei de golire, deoarece o golire brusc! provoac! ocuri
puternice.
 38 Instala ii de ridicat i transportat
Graif rele sunt dispozitive cu înc!rcare i desc!rcare automat!. Kinând seama de modul de
ac ionare pot fi ac ionate cu: cablu (unul, dou! sau patru cabluri de comand!), cu electromotor i
hidraulice. Construc ia cupelor difer! de la un tip la altul func ie de destina ia acestora.
Graif!rele cu un cablu sunt cele la care opera iile de ridicare, coborâre sau închidere deschidere
sunt realizate de organul flexibil de trac iune. Graif!rele bicablu (fig. 5.16) au cea mai mare utilizare
datorit! construc iei simple i a productivit! ii mari comparativ cu celelalte tipuri.
Graif!rul bicablu se compune din cupele 1, suspendate prin tiran ii 2, articula i la traversa
superioar! 3. Cupele sunt articulate în punctele A i B ale traversei inferioare 4. Ac ionarea graif!rului
se realizeaz! prin intermediul unui troliu cu dou! tobe; pe toba 9 se înf! oar! cablul de ridicare 5 fixat
la traversa superioar!, iar pe toba 10 se înf! oar! cablul de închidere 6, legat prin rolele 7 i 8 la
traversa superioar! i inferioar!. Cablul de închidere a cupelor str!bate liber traversa superioar! 3 i se
înf! oar! pe tamburul de cablu 10. Deschiderea sau închiderea graif!rului se face în orice pozi ie, prin
frânarea tamburului de ridicare i desf! urarea sau înf! urarea
5 6 cablului de închidere. Ridicarea sau coborârea graif!rului se face
4 Fr
7 înf! urând sau desf! urând simultan ambele cabluri cu aceia i
3 8 vitez!, men inerea vitezei egale fiind absolut necesar! pentru buna
func ionare a graif!rului.
Închiderea deschiderea graif!rului se poate face prin
T Fi T
2 9 intermediul unui palan simplu sau dublu. Suspendarea graif!rului
Q
pe dou! ramuri de cablu m!re te stabilitatea în func ionare.
10
Înfigerea cupelor în material se produce sub ac iunea
1 H A HB greut! ii proprii a graif!rului astfel c! graif!rul cu o greutate mai
mic! decât cea necesar! pentru manipularea unui material va
P Gi aluneca pe suprafa a acestuia i nu se va umple, iar cel cu o
P greutate prea mare se va înfunda în material.
a Graif!rul hidraulic (fig.5.20), se compune din traversa
Fig.5.16 Graif r bicablu superioar! 1, traversa inferioar! 2, cupele 3, montate articulat la
traversa inferioar!, tiran ii 4 i cilindrul hidraulic 5 pentru
ac ionarea cupelor. Asigur! închiderea i deschiderea cupelor în orice pozi ie cu ajutorul unui cilindru
hidraulic.
Fi c În vederea manipul!rii unor sarcini în vrac cu granula ie
2
Q m!rit! ( pan) se utilizeaz! graif!rele polip.
H
a Platformele sunt dispozitive de sus inere a sarcinilor,
deta abile din cârlig. Au o larg!
Gi G Q 1
+ utilizare în porturi la înc!rcare
2 2 2
b P i desc!rcare. Se execut! din 5
F 4
metal sau lemn fiind în general
prev!zute cu patru lan uri de 3
Fig.5.18 Explicativ calcul
graif r bicablu legare, unite într-un ochet care
se prinde la cârligul macaralei. Prezint! avantaje din punct de
2
vedere al tehnicii securit! ii muncii cât i al protec iei sarcinii
transportate. Au îns! dezavantajul unui gabarit mare Fig.5.20 Graifer hidraulic