Sunteți pe pagina 1din 16
PERIODIC EDITAT DE U.T.A.R.V.S. DEDICAT ZILELOR DE TEATRU... Pe A) CO TL De ECE RDERTEARROBEZZZ2Za mbit, 22 aprilie 2017, ora 20,00 de Nikolai Erdman INAUGURAREA EDITIEI A 45-A A ZILELOR DE Regia si scenografia:Iulian Ursuleseu TEATRU, 29 aprilie 2017, ora 20,00 gra 20,30 TRUPA DE TEATRU ,,JONESCO™ A S.C.A. ‘TRUPA DE TEATRU .LUCEAFARUL" 18 COLABORARE CU ELEVI LICEULUL S.C.A. ,.MIHAT EMINESCU” DIN COSTEI wBORISLAY PETROV-BRACA” DIN VARSET PRINTESA NEBUNA Nor de Matei Mircioane ‘autor si regizor: Romana Varddean Regia: Nicolae D. Viéduleseu i Consultant de regic: Branislav Guzina 23 aprilic 2017, ora 20,00 ; . A ASOCIATIA CULTURALA TIC ART” DIN VARSET ‘TRUPA DE TEATRU ,,CONU ALECU” ALIBUNAR iN COLABORARE CU ATELIERUL DE CREATIE a - a ACADEMICA” AL STUDENTILOR §COLII DE INALTE SLCU VIOLONCELUL, CE FACEM? de Mate Vgnice STUDI PENTRU EDUCATORI ,MIHAILO PALOY” $I AL FACULTATH DE INVATATORI DIN BELGRAD PROFESORUL DE FRANCEZA, de Tudor Musatescu Regia: Remus Berlovan Consultant de regie: Tulian Ursulescu TRUPA DE TEATRU A ASOCIATIEI PENTRU ARTA SI CULTURA ROMANEASCA ,.VICHENTIE PETROVICI UZDIN, vineri, 28 aprilie 2017, ora 20.00 BOCALUT" DIN TORAC TRUPA DE TEATRU ,.TODOR CRETU-TOSA” A UN BARBAT §1 MAI MULTE FEMEI CAMINULUI CULTURAL DOIN" DIN UZDIN de Leonid Zorin SINUCIGASUL Regia: Tulian Ursulescu [EEE eeeeeDoes ALIBUNAR, duminic 7 mai 2017, ora 20,00 OASPETELE ZILELOR DE TEATRU..2017 SCENA PROFESIONISTA IN LIMBA ROMANA A TEATRULUI POPULAR , STERIJA” DIN VARSET VINOVATUL de fon Biiesu Regia: Zoran Cvetkovié PREMIILE EDITIEI A 45-A A ZILELOR DE TEATRU... 2017 Spectacolele prezentate la edifia de anul acesta a ,Zilelor de {eatru..”, in ciuda asteptirilor nus-au remarcat prin calitatea lor. Jn pofida faptului cd ne asteptam la nigte realizari inchegate si duse pan la capat din punct de vedere regizoral, dramaturgie si actoricesc, am asistat a niste spectacole la care s-a hucrat putin, Uunele chiar flind seoase din context tematic, explordndu-se doar partial capacitifile actoricesti. Cutoate ed textele propuse de anumite trupe promiteau specta- cole de exceptie nicio trupa nu a demonstrat in totalitate acest lu cru, ceea ce a ficut ea MARELE PREMIU AL ZILELOR si nu se acorde la aceastiedifc. in acest context, se impune organizarea unot consfatuiri sau dezbateri dupa terminarea motivatd a concluzilor, cit si discuti constructive in momentul eorespunzator in vederea vitorului tea- trului de amatori in acest spatiu ‘Asadar, Marele premiu—nu se acord Locul II - Trupa de Teatru,,Todor Crepu-Toga” a Céminului Cultural ,,Doina” din Uzdin eu piesa ,Sinueigasul” de Nikolai Erdman, regia: Iulian Ursulescu Locul III — Trupa de Teatru,Come Alecu” din Alibunar cu piesa ,$i cu violonocelul, ce facem?” de Matei Visniec, regia: Remus Berlovan Locul IV ~ la egalitate Trupele din Torac, Varget si Costei Premiu pentru dictie - MARIBEL POPA pentru rolul Dan Balint in spectacolul ,,Profesorul de franceza” de T Musatescu, prezentati de Asociatia culturald ,.Banatic Art” din Varget in cola borare cu Atelierul de Creatie Academica” al studentilor seolii de studii pentru educatori ,.Mihailo Palov” si al facultatii de tori din Belgrad Premiu pentru efecte si muzica live: JULIAN VOIN care a semnat muzica si efectele in piesa ,Un barat si mai multe femei” de Leonid Zorin, regia: lulian Ursulescu, prezentat de Trupa de ‘Teatru a Asociatiei pentru Cultura si Arti Romaneasca ,,Vichentie Petrovici-Bocdlug” din Torac Premiu_pentru_efecte de luming_si_efecte sonore: LIVI URZESCU, care a semnat efectele sonore si lumina in piesa Noi”, prezentati de Trupa de Teatru S.C.A. ,,Luceaférul” in co- laborare cu elevii liceului ,Borislay Petrov Braca”, regia! Branislav Guzina Premiu pentru cele mai bune costume: Trupa de Teatru a Aso- ciatici pentru Cultura si Arti Roméneasca ,,Vichentie Petrovici Bocélut” din Torac in piesa Un barbat si mai multe femei” de Leonid Zorin, regia: lulian Ursulescu. Premiu pentru scenografie: LILIANA BARBULOV pentru scenografia spectacolui ,Profesorul de franceza” de Tudor Musatescu, prezentat de Asociatia cultural’ ,Banatic Art” din ‘Varget in colaborare cu Atelierul de Creatie Academica” al stu- denjilor scoliide inalte studi pentru edueatori Mihailo Palov” si al facultit de invatatori din Belgrad. Premii de debut, MARIANA TOTAN pentru rolul Dora si ELIZABETA LAZAR pentru rolul Tufi in piesa ,,Profesorul de Sranceza” de Tudor Musatescu, prezentati de Asociafia cultural .Banatic Art” din Varget in colaborare cu Atelierul de Creatie “Academica” al studentior scolii de inate studi pentru educator Mihailo Palov" si al facultaii de invatitori din Belgrad. Premiu pentru rol episodic Locul III: ANDREEA DRAGOL pentru rolurile Cildtoarea si Directorul in piesa ,Un barbat si ‘mai multe femei” de Leonid Zorin, prezentata de Trupa de Teatru a Asociatici pentru Culturi si Arti Roméncascd ,Vichentie Petrovici-Bocdluy” din Torac. Premiu pentru rol episodic - Locul II: VALENTIN BORACI pentru rolul Barbatul eu violonocelul in piesa ,$i cu violonoce- ul, ce facem?” de Matei Vigniee prezentat de Trupa de Teatru ..Conu Alecu” din Alibunar, regia: Remus Berlovan Premiu pentru rol episodic -Locul I: ELENA COJOCAR, pentru rolul Margarita in piesa ,Sinucigasul” de Nikolai Erdman prezentati de Trupa de Teatru ,,Todor Crefu-Tosa” a Caminului ‘Cultural ,,Doina” din Uzdin, regia: Iulian Ursulescu. Premiu pentru rol feminin - Locul Ill: PAULA PETROVICI pentru rolul Anna fulieyna si Akuleviet in piesa ,Un barbat yi ‘mai multe femei” de Leonid Zorin prezentati de Trupa de Teatru a asociatiei pentru cultura i arté roméneased ,,Vichentie Petroviet- Bocéiuf” din Torac, regia: lulian Ursulescu. Premiu pentru rol feminin - Locul II: MONICA MICLEA pentru rolul Téndra ew ziarul in piesa ,Si cw violonocelul, ce Jacem?” de Matei Vigniee, regia: Remus Berlovan, prezentata de ‘Trupa de Teatru ,,Conu Alecu” din Alibuner. Premiu_pentru_rol_feminin - Lovul_I: CASANDRA. CATARINA ECOVOIU pentru rolul Maria in piesa ,,Sinw cigasul” de Nikolai Erdman, regia: lulian Ursuleseu, prezentatd de Trupa de Teatru ,,Todor Crefu-Tosa” a Caminului Cultural Doina” din Uzdin, Premiu pentru rol masculin - Locul Ill: COSMIN CONDAN, pentru rolul Condi in piesa ,.No!” prezentata de Trupa de Teatru S.C. ,,Luceafarul” in colaborare cu elevii liceului ,.Borislav Petrov Braca” din Varse, regia: Branislav Guzina Premiu pentru rol masculin - Locul I: MARIUS SAVU pen- tru rolul Joie in piesa ,Prinfesa nebund” de Matei Mircioane, BOE EEoes regia: Nicolae D. Viadulescu, prezentat de Trupa de Teatru U,T.A.R.V.S. a hotirat si acorde diplome dedicate jubileului 45 »Neica” a 8.C.A. ,.Mihai Eminescu” din C Premiu pentru rol maseulin = Locul | JAN MICLEA pentru rolul Sima in piesa ,,Sinucigasul” de Nikolai Erdman, re gia: lulian Ursulescu, prezentat de Trupa de Teatru ,,Todor Crefue Tosa” a Ciminului Cultural ,.Doina” din Uzdin, Premiu special pentru coregrafie: SOFIJA BANASEVIC pentru coregrafia in piesa Noi" prezentat de Trupa de Teatru S.C.A, ,Luceafirul” in colaborare cu elevii liceului ,,Borislav Petrov Braca”, regia: Branislav Guzina, Diploma special pentru joc de ansamblu: Trupei de Teatru SCA. ,Luceafirul” in colaborare cu clevii liccului ,Borislav Petrov Braca” din Varset Mentiun AMELIA BALAGEAN pentru rolul Margareta in picsa wPrinjesa nebuni” de Matei Mircioane, prezentatd de Trupa de Teatru .Neica” a S.C.A. Mihai Eminescu” din Cosi rgia: Ni- colae D, Vidduleseu TONELIA BARBU pentru rolul Joni in piesa ,.Noi” prezen- tatl de Trupa de TeatruS.C.A. ,Luceafaru?” in colaborare eu ele- vil liceului ,Borislav Petrov Braca” din Varse, regia: Branislav Guzina ANDA BORACT pentru rolul Fetga cu violoncel i piesa, $i «1 violonocelul, ce facem?” de Matei Vigniee prezentatd de Trupa de Teatru ,Conu Alecu” din Alibunar regia: Remus Berlovan PATRICIA DRAGOI pentru rolul Marina Istomina si MARCELA IACOB pentru rolul dr. Augusta Gulievna in piesa ‘Un birbat si mai multe femei” de Leonid Zotin prezentatl de Tropa de Teatru a Asocialici pentru Culluri si Arti Romucasci din Torac regia: Tulian Ursuleseu Vichentie Petroviei-Bocdlu JURIU: dr. Zoran Cvetkovié, presedintele juriului, ‘Adrian Sandu si lonel Turcoane, membrii DIPLOME U.T-A.RV.S. PENTRU JUBILEUL 45 DE ANI DE EXISTENTA A ZILELOR DE TEATRU. rupee din cele localitf participantc la ediia din anu acesta aZILELOR... a ales urmitoarele diplome si UTARVS. a confimat acordarea acestora, cu priejul a 45 de ani de existent 4 manifesta, personalitiilor eu merite deosebite pentru propa gareateatralui din localittile respective: costEt Lazir Aurel, Iuliana Stepan, Violeta Borea, Aurelian Strain, Luminita Gaspar. UZDIN Laureta Onciu Ecovoiu, Lavinel Pancaricenn, Pavel Herendici, Margarit Eeovoiu,Theodor Ramiant, VARSET Aurelia Imbroane, Gherfruda Lelea, Lavinel Vinu, Monica Boldovini-Bugle, Branislav Guzina ALIBUNAR Roman Sfera, Traian Marcovicen, Zaria Gean, Daniela aria Duluj, Valentin Boraci TORAC Tonel Stoif, Sima Giuchici de ani de existenf@ a ZILELOR DE TEATRU... membrilor, presedintilor (care sunt in viafd) ai Consilillor manifesta, Comitetclor de organizare, fostilor si actualului presedinte ai Uniunii, membrilor juriulu, jurmaligtilor, redactorilor ai prime- lor editii @ publicatici Scena’, oamenilor de cultura $1 ‘amenilor politici, care au ajutat in trecut si binetneles astzi manifestarea ZILELE DE TEATRU ADRIAN NEGRU si KORSOS ARPAD - Alibunar TRAIAN STEFAN, SLAVCO ALMAJAN, IOAN BABA, PETRE ARDELEAN-RISTA, ANA NICULINA- URSULESCU - Novi Sad |CU CIOBANU si SIMEON LAZAREANU - Panciova DIMITRIE MICLEA - Seleus SOLOMON MIOC, IANCU PANCARICEAN si IANCU, MURARESCU - Sutiesea AURELIA ISAC si ON OMORAN - Staja MIRCEA ARDELEAN - Satu Nou ADAM OGRIN - Ecica VASILE BARBU, PAVEL RAMIANT si ADAM ONCIU - Uzdin RADOMIR MUNCEAN gi IONICA CUGIA - Viget VIOREL LUCA - Coste DANIEL PETROVICT - Torse Diplome de multumire pentru urmirirea manifestiri ZILELE DE TEATRU., pe parcursul anilor au primi RADIOTELEVIZIUNEA VOIVODINEI REDACTIA ROMANA - RADIO REDACTIA ROMANA - TELEVIZIUNE LIBERTATEA - PANCIOVA AU SPRIJINIT FINANCIAR ORGANIZAREA EDITIE] MINISTERUL CULTURII $I INFORMARII REP. SERBIA SECRETARIATUL PROVINCIAL PENTRU CULTURA, INFORMARE PUBLICA $I RELATIILE CU COMUNITATILE RELIGIOASE SECRETARIATUL PROVINCIAL PENTRU EDUCATIE, REGLEMENTARI, ADMINISTRATIE $I MINORITATILE NATIONALE - COMUNITATILE ETNICE CONSILIUL NATIONAL AL MINORITATI NATIONALE ROMANE DIN SERBIA INSTITUTUL DE CULTURA AL ROMANILOR DIN VOIVODINA si ADUNAREA COMUNE! ALIBUNAR EERE DOROBROOEBeeeeD Simpozionul ,,Zilele de Teatru..., Trecut, prezent si viitor”, editia a TI-a ‘Smbiti, 21 octombrie 2017 la Comunitatea Locali din Ali: bunar eu inceputul la ora 11,00 a avut loc Simpozionul ,Zilele de Teatru.... Trecut, prezent si viitor”, edijia a Ul-a, manifestare organizati de Uniunea Teatrelor de Amatori ale Romanilor din P.A. Voivodina, Republica Serbia. Coordonatorul simpozionului fost Tonel Turcoane ajutat de Comitetul de organizare in com- ponenja: Remus Berlovan, Eleonora Miclea, Marius Rimiant silon Magda, Scopal Simpozionulai a fost de a scoate din fotoslbumul amintrlor date importante si mat pufin eunoscutereferitoare la trupele de teatr, piesele prezentate la manifestarea Zilele de Teatru..” de-a ungul anilor, la actorii amatori din focalititile noastre, la autor piselor de teatru din Voivodina et. La inceput, damn fonel Tureoanes-aadresat participation, dupa care i dat cuvnul reprezentantalui Ambasadei Romani, Alin Nieujor Ciocinea. Simporionul a fast inaugurat de Dimitrie Micle, actuaul presedintele al, Zilelor de Teatru ale Roménilordin PA. Voivodina, R, Serbia”, dupa care participant sau prezentat cu hurl lr. S-au prezentat eu comunicate urmitori participant: Doina Brostean, Nica Ciobanu, Aurelia Crete, Iie Baba, Iancu Murireseu si Ana Niculina Ursulescu, Au fost invita mult mai milf participant, dar din dierite motive na s-au putut prezenta Asadar, dr. Adrian Negru, dr. Eufrozina Greoneant, Tonet Stoit, Vasile Barbu, dr. Minerva Condan si dr. Mircen Maran vor depune comunicatele lor pe parcurs. Pe lang patiipangi mint au fost prezenfi si Aurora Gaita din partea CNMRS pre- cum si reprezentani Radioului si Televiziunit Voivodina, setia jn limba roming, Est important de menfionat pe linga comuni- catele participantilor a fost prezentat un reporta. Este vorba de- spre reportajul realizat de dommnl Nicu Ciobang, Fostul presedinte al ,Zilelor..", eu prilejl a 25 de ani de existent acestei mani- fest Chiar duct la edit a I-a.a Simpozionului Zilele de Tear Trecut, prezent si vitor” mau fost prezeni participant asteptat, ci unnumirrestrins de patiipanyi, evenimentul si- tins seopul Luctrileprezentate a adus informati foarte utiles putem spune cf au fast serie eu mare dragoste si pleere, Sperim ca sa anul si organizim cea de Illa editie « Simpozionului Jn acest numa al publcatiei noastre SCENA publicdo parte din lucrrileprezentate,respectiv depuse la SIMPOZION SDOROBDONELEEEEeOeeee Nicolae Tintariu — un Caragiale al Banatului sarbesc Seritorul, publicistul si omul de cultura Nicolae Tinjariy, s-a ndseut in anul 1858 la Peurovasala (Vladimirovat), reprezentind jn prima jumatate a secolului al XX-lea un ume de neinlocuit in migcarca teatrala a roménilor din Banatul sarbese si nu numai, piescle sale de teatru fiind prezente si pe rnumeroase scene din Romania, in special in Banat si Transilvania. Opera acestui seriitor reprezinta_unul din primii_pasi ficufiin literatura si publicistica romanilor din Banatul sirbese, dup cea a marilor personalititi ale secolului al XIX-lea, pre- cum Paul lorgoviei, Constantin Diacono- vici Loga, Nicolae Tincu Velia, Andrei Va- sici, Aceste nume ilustre ale culturii rominesti bindjene, importante pe plan ‘mult mai larg, la nivel de nafiune, au mar- cat inceputurile migcdrii nationale roménesti din Monarhia Habsburgicd, miscare in care au fost evident incadrate i localitatile actualului Banat sirbese. Nico- lac Tinjariu face parte, prin urmare, din a doua generatie a condeierilor bandjeni din aceasti zon, ciruia i-au mai apartinut Avram Corcea, Petru Stoica, Teodor Peurigor, Alexandru Tintariu, Patrichie Ramneantu, Petre Bizerea, Nicolae Penta gi alti. ‘Nu posedm date referitoare la incepu- tule activitatiliterare a seriitorului Nico- Jae Tingariu, Prima sa realizare literard pe care o cunoastem, care de fapt reprezintd gi o incereare a acestuia de a susfine migcarea nafionala romfncasci din monarhia dua- lista, este poezia publicata in Dreptatea din Timisoara, suplimentul Foaia de dumi necéi, nt. 52 din 24 decembrie 1894/10 ia- nuarie 1895, pag. 2, in perioada in care Tintariu era angajat la tribunalul cercual din Alibunar. Purtind titlul: Neamului Romdnese™, acest debut literar a venit in momentul de desfigurare a procesului memorandistilor, in care opinia publicd romineasca si nu numai a stat deschis de partea fruntasilor politici ardeleni acuzati in acest proces. Poczia, evident, avea rolul de a-i incuraja atat pe memorandisti, eat i {ntreaga migcare najionala romancasca din Ungaria ‘Consceinta publicirii poczici .Neamu Jui Rominesc” nu a. fost una fercita pentru Tinjaru. A fost dat afari din serviciu, aat din cauza poeziei, eit gia altor activitii nationale ale sale (dup cum singursustine, a fost de nenumdrate ori pedepsit, pentru picatul de a fi Roman”, din cauzi ci a colectat bani pentru ridiearea monumentu- lui lui Avram Iancu, dar si pentru vorbir toaste, cdntece ete", astfel c& in 1895 il sisim in Petrovasila natali, incercind si iseased modalititi de a supravietui, Prin- tre acestea, este indicativa scrisoarca tri- isi forurilor bisericii unite, de la care cere sprijin material, de unde aflim c& in acel moment (august 1895) traia la mama sa, {mpreund cu cei treifrai a si. Pe | octom- brie trebuia si mearga la ,ilifie", ins pani atunci nu avea niio sursi de venitur, astiel ef din acest motiv se adreseaza biscricii unite, pentru un ajutor et de mie in bani”. Ca argument, aminteste ela in- demnul siu, mai jumdtate sat voeste a rece la religiunea greco-catolica”, Victor Mihaly, arbicpiscopul si mitropolitul de Alba lulia si Fagaras, trimite o serisoare protopopului ortodox romén al Panciovei, ‘Trifon Miclea, in care cere parerea referi- toare la .ietia, purtarea morala si starea ‘materiala a suplicentelu, Se pare cb Mi- clca nu a dat recomandare pentru Tinjariu, avand in vedere atitudinea acestuia fat de biscrica ortodoxi. Acest episod neferieit si desigur foarte sgrcu pentru Tingariu s-a tcrminat totusi cu bine, acesta cdsitorindu-se in curind cu ‘Anghelina, niscuti Marinovici originari din Satu Nou gi primind un post de mune& Ja Panciova (nu am putut stabili care a fost acest post), scritorul angajindu-se gi in corasul de pe Timis in viaja cultural nationala si confesionala romaneasc’, in noiembric 1899 este unul dine principal organizatori ai petreceri roménesti” la Panciova, progatité de tincre- tul roman din oras, in care Tintariu con- teibuic la pregatirca piesci de teatru sia al- wprimel 1. Veri si: Toan Clpu, «1/0 ani de la procesul memorandistilor 2. APSN, Voivodina, Dacumente, V, Zrenianin, 1979, p. 235-236. 3. Mireea Miran, 44. Tribuna poporului, Arad, nr.166, 8/21 septembrie 1901, p.7. 5. APSN, Protocolul fnfintriireuniunei, 1901, copie 6. Familia, Oradea, nr, 28 din 13/25 julie 1897, p 1, Familia, nr. 37, 14126 septembrie 1897, p. 443 8 Familia, nr. 31, S/18 august 1901, p. 366. 9. Familia, nx. 32, 1/23 august 1903, p. 383 DS tor puncte din program. in 1901 il gisim notar al comitetului parohial al Biseriti Ortodoxe Romine din Panciova', dar si secretat si arhivar al Reuniunii romaine de céntéri din Panciova, infinjaté in acclasi an‘, angajindu-se, impreund cu parohul Jancu Cerbu, la infiitarea unei bibiloteci parobiale. La sfirgitul aceluiagi an, aceasté bibliotces mumira deja 97 de volume, aproape o cineime dinire ele fiind donate de insusi Nicolae Tinjaru. Se pare c& in acesti ani igi face debutul si ca seritor de picse de teatru, una dintre acestea, comedia intitulatt Amor modern, find jucat’ la un concert aranjat de tincrimes romani din Timisoara in iulie 1897. in acelasi an se aminteste si drama in dowi acte Nebunul, jucata tot la Timisoara.” Este interesant faptul c& aceste comedii nu vor mai apare ‘mai trziu prin ttluril pieselorscrise de acest autor sieredem c& nici mu au fost pub- licate, i au eireulat in manuseris, in 1900 i este publicaté comedia intr-un act Otrav Jemeiascé la Biblioteca teatrala a Aurorei", din Gherla, pe care 0 putem considera ea find totusi adeviratul debut literaral scriitorului avind in vedere ed din acest an ineepe practic ascensiunea sain Iu- ‘mea literard romdncasea din monarhia du- alist in anul urmator (1901) i se publica, la acecasi editurs,feeri in cineiacte Ileana Cozinzeana, aceste doua luerati ale sale jucdndu-se descori pe scencle bandene si transilvane, Nicolae Tinfatiu fiind cons erat in primi ani ai secolului ca unul din- tre cei mai populari autor, ceea ee aflim din raporturile date de Socictatea pentru fond de tetra roman, Astfel, in 1900 piesa sa ,Otravié femeiasca” a fost jucati oda (conform relataci lui Vasile Golds), iar in nul 1903, de pilda, accasté pies s-a jucat deja de patru or, iar ,leana Cozinzeana” dati, Tinjariu find in acest an considerat ca unul dine cei mai iubifiseiitori impre- ‘uni cu alte ume vestite ale literaturi romaine, precum V. Aleesandsi, I. Vulean, L Lupeseu, Theocar Alexi, A. Pop, T. Sperant3, N. Macovigteanu sau C, Ne- gruzzi? Libertatea, Paneiova, 25 septembrie 2004, p. 10. 3162-1895, document publicat in Contribupt a storia culturald a romdnilor din ie Baba, Valentin Mic, Romani din Panciova 1733-2013, monografie in manusris EERE DOROBRONEBeEeeD Despre una dintre aceste reprezentafi teatrale ne informeaza in detali presa con- temporand."" Anume, coral Asociafiunii nafionalearidane penta cultura poporala roman ~ seojia meserayilor, a prezentat pe 29 august 1907 tn concert al cfr .punct cuulminan¢” in reprezentat picsa de teats Otravis femeiased. De la acest spectacol avem si o relatare mai detalats, eu 0 analiza celor petrecute pe soend. Repro dlucem acest fragment: Toate patra perso- anele s-au achitat bine de rolurile lor. DI Aurel Vajian, in roll lui Cimpean, re- actor a interpretat cu eleganta apucitur- ile unui redactor, care ste sisi impace nevasta geloasi si sd aplaneze orice con- flict ce-ar veni din cauza alteia, D-soara Tivia Tanascu, in rolul Lemugi, sofia li Campeanu, asemenea si-a jucat rolul cu ‘multd pricepere. Desi tania si avnd sf ala orcarei fete, dsoara Livia Tanascu a apirut foarte curajoasd pe scend sin toate gesture ei se putea vedea credinsa si dra- gostea unei femei inbitoare, iar mai pe twrma supirarea si desperarea urmati de gelocie. Tot aga de bine s-a achtat de rou sau d-l Teodor Moga, reprezentandi-l pe dr, Luncan, medicul doamnei Campeanu, aria Campeanu, ca risplata pentru céi- a ,scdpat sop, nevasta si muierea de la moarte’ ii mai atribui si epitetul de tap ‘Mult rés a produs in piesa aceasta d-l Va- sile Manin in rolul servtorulsi Bran, ficindu-te toate pe deandoaselea, D-l ‘Manin sia jucat rolul in deplina ceunastnga. Impicarea Lenupei eu Cam- peanu, ce se facu printr-o sérutare, fu Drimitd cu ropot de aplauze’ Activitatea sa publiisticd in perioada panciovand a rezultat si prin editarea, in in- tervalul martie 1901-februarie 1902, a pri imei revste literare aromdnilor din Banatul sirbese, inttulaté Steaua, ,foaie literard poporala”, al citei proprieta, editor si re- actor era N. Tinariu. Despre aceasta pu- blicatie nu avem date complete, Cele mai multe informafii despre Steaua le oferi bisiptimanalul Controla din Timisoara, al cirui colaborator era Nicolae Tinfariu, Aceast& publicatie anun{d aparitia noii re- vviste Steaua si in mai multe numere popu- larizear continutul acesteia, despre care sustine ci are un sumariu interesant si variu in pros si poesid si nowt, iar abonamentul este de numai 3 coroane pe an”. Profesorul Loan Cipu, intr-un articol in care prezinti revista Steaua," afirma ci a reusit si gaseased doar cinei numere ale acesteia (in Biblioteca Academiei Romine) si ed, dupa toate probabilititile, ‘au apirut in total 11 numere. La inceput, re- vista a apdrut lunar, pe opt pagini, format mic. in perioada august-decembrie 1901 au apdrut doar doud numere, iar la inceputul anului 1902, Steaua devine revist8 bilunari (nr. 1 fa 15 ianuarie, nr. 2 1a 30 ianuarie si, in sfargt, nr. 3 la 15 februarie, dupa care se pare ci i-a intrerupt aparita, sau e& nu ni s-au pistrat exemplarele care au apérut mai tiziu). Pe paginile sale, Steaua oferd infor- ‘mafii din Panciova si imprejurimi, stiri din lume, foiletoane, articole cu caracter edu- cativ, proza si poezie, avandu-i de colabo- ratori pe Alexandru Tintariu, Antoniu Popp, P. Turcu, pe un autor care se ascunde sub pseudonimul Mini” 5. Tinfariu se intoarce, ins, in satul natal in anul 1902, ocupand in anii urmatori pos- tul de cancelist comunal si implicdndu-se activ si foarte eficient in viata social- cultural a Petrovasilei, chiar in anii de in- florire a acestei localiti, atat din aspectul séu demografic, cat si din cel national- cultural, Printre altele, Tinfariu devine secretar. al Reuniunii corului vocal bisericese-lumese, al Reuniunii pompieri- lor voluntari, al Casinei romaine, remarcdndu-se in special in viata cultural cca regizor al pieselor de teatru prezentate de amatorii din sat la concertele organizate de obicei cu ocazia sirbatorilor religioase, fiind responsabil pentru alegerea piesei si distributia rolurilor, dar si pentru insdgi 10. Tribuna, Arad, 6 septembrie 1907, p. 4; Tribuna, nr. 178, 12/28 august 1907, p. 7. progitirea actorilor. Participa activ la or- ganizarea manifestirilor culturale la Petro- vasila, printre care amintim aniversarea centenarului de la infiintarea comunei.!? CAteodati, participa siin activitatile de- splrfimantului Panciova al ,Astrei”, cu prelegeri finute sitenilor, ca de pildi Da ‘mi, Doamne, mintea romanului cea din rma”, in anul 1909," sau Despre scoala $i cetirea foilor” (1913)", eu donatii®, in special fiind din nou important activitatea sa publicisticd, Anume, in anul 1910 redag teazd revista Familia, gisitd oficial in pro- prietatea fratelui su foan (lonita) Tingariu, care se ascunde dupi pscudonimul Dorin”. Aw apirut in total cinci numere ale acestei publicatii, in perioada 15 martie - 15 julie 1910, aceasta incetindu-si aparitia, desigur, din motive financiare. Acesta este de fapt anul in care membrii familiei Tinfariu au inceput cu editarea a trei publicati, cei pe ling’ Familia, la ransebes apare in perioada septembrie 1910 si Sentinela (au aparut in total trei numere), proprietate a aceluiasi Tonitd Tintariu gi avandu-l ca redactor pe George Tinjariu, ambii fratii lui Nicolae Tintariu, Tot la Caransebes apare si Vocea granifei (1910-1912), redactata de George Tintariu, care igi va inceta aparitia in urma acuzrii sia condamnéri redactorului lai chisoare (1912), dupa publicarea unui arti- col care se referea indirect la atitudinea autoritijilor maghiare faji de romani. Acelasi George Tintariu: apare si ca redac- tor al revistei umoristice Soimul (1910- 1911). Nu in ultimul rind, sf nu witim fap- tul c& aceasta familie Ia dat si pe Alexan- ru Tintariu, cunoscut publicist, scriitor gi traducdtor, ined un nume ilustru al litera- ‘urii roménesti din Banat in primele decenii ale secolului XX, fntoredndu-ne la Fa ‘ilia, si spunem doar c& aceasta a fost 0 revistt de literaturd, instruire, petrecere si umor™, cu apatitie lunar, pe paginile ei find publicate versuri, proza literard, spi- cuiri, cugetiri, maxime, anecdote, glume, povete, proverbe, enigmatic, Perioada petroviceand a activititi lui Nicolae Tingariu se termina in anul 1922, in condifiile in care Austro-Ungaria era deja desfiinfati, iar Banatul imparfit intre Rega- tul S.CS. si Roménia. Tintariu pleacd pe turma numerosilor intelectuali romani din localititile ban3fene rimase in statul iugo- 11 Toan Cipu, ,Nicolae Tinjariu, intemeietor al gazete Steaua’ (Panciova), in Familia, Viadimirovat,iulie-septembrie 2004, nr. 646 (50-51), p. 3 12, Tribuna, Arad, 28 octombrie(3 noiembrie 1908, nr. 234, p. 5. 13, Traansilvania, nr. 4, ilie-august-1910, p. 243, 14. Transilvania, nr. 7-9, 1 septembrie 1914, p. 281 15, Pentru ridiearea monumentului lui Aurel Viaicu, Vezi: Romanul, Arad, 20 mai 1914 p.7 PL — a a BSODUROBDONELDEEEEOEeee slav, pirisind definitiv Petrovasdla natala si stabilindu-se in localitatea Partos, in Romania, nu departe de nova frontier’, unde fiul siu Sever era angajat la postul de notar, fn aceeasi localitate se stabileste gi Toni, fate seriitorului. La Partos, Nico- Jae Tinjariu fi continud cu intenstate gi energie deoscbitactivitatea sa literari, publiednd fn anii douazeci i la nceputul anilor reizeci numeroase piese de teatru, toate acum in editura casei Alexandru Anca” din Clu, nspiraiao giseste in satul bindjean, in special in Petrovasala natal, coca ce se poate usar observa dack se anali- zeazi limbajul si numele personajelor sale, dar si mentalitatea specified care este de fapt_prezenté in inteaga lume rurala bindjeand, Aluaille pe care le face in pie- sele sale la fel indica o puter inspiratie pe care o radiazi satul natal. Printre per- sonajele sale glsim si persoane reae, prin- tre care dascilul Sofariu,altele amintindu- se in contextul evenimentelor din piesele sale, precum liutaii Ion Dursin si Soncea, vidjitoarea baba Anuica s.a. In acesti ani, popularitatca piesclor lui Tinjariu atinge zenitul. Romanii din Banatul iugoslav, cate imerpreteazi cu mare bucurie piesele celui tai indragit autor, il accept ca pe un adevaratscriitor nafional, prozentindw- ca pe yrenumital i mult iubtulscrttorul nos- tru popular, Popularitatea sa se vede gi din faptul od piesele de teatru ale celuilalt seriitor din Bunatul iugoslav, Ton Nija Secosan din Torae, ,abia dacd apireau la Torace, poate mai mul ainsistentele auto ruluitnsdsi, pe c&nd in celalaltelocalitii .se jucau aproape in exclusivitate piescle farinesti ale lui Nicolae Tingariu™, Ce manda brosurilor lui Tinfariu se facea la adresa autorului, in Partos, sau direct la casa de edituri Alexandru Anca” din Cl De exemplu, din presi aflim cf Pet Miuji, un cetifean din Scleus, cere prits-o serisoare de la redacfia Clujului, revisit cditaté de Alexandru Anca, pe lingi abonamentul ce La platit pent ziar, sii trimita gi cate o pies de N. Tinfariu." Sa nu uitim gi faptul e& unele opere ale aces- tuia au fost traduse de Neidenbach Gusztav si tn limba maghiara, si anume Nevasta mea, fe ingeri cu ea, Otravi femeiasca si Doamna mea (1924). Jat ce setie, in Graiul romanese, Panciov legitur’d cu aceste traduceri, Clujul lui Alexandru Anca: ,Vedem deci si din aceste doud programe cit de iubit este autorul ‘pieselor poporale Nicolae Tinsariu si de ce ‘mare intdietate se bucurd piesele sale in toate partite farii noastre, Chiar si streinii Jn producfiunile lor le aplied ca cele mai bune, instructive si distractive, cici altfel nu si-ar fi dat obaseala un seritor strein si le traducd, precum observam din producti: unea tinerimei maghiare din Parts Atragem atengiunea tuturor acelora, cari dorese si aibd o producfiune teairald bine reusitd, sé comande toate piesele teatrale fale vestitului autor Nicolae Tingariu™® Asif de texte apar gi cu alte ocazii in pub- licagiile editate de Alexandra Anca, cu menirea de al promova pe scriitorul binajean si de a g8si astfel noi cumpairaitori pentru picsele apirute la accasti edituri: wAstfel, cunoscutul si activul nostra serii- tor Nicolae Tintariu a dat la lumina in tim pul din urmd 0 multime de piese teatrale ‘foarte acomodate pentru producfiuni sco lare si poporale. Are o serie intreagé de pi- ese usoare cu confinut instructiv si moral serise cw intenia de a propaga migcarea teatrala si de a dezvolta gustul artistic al poporului nostra de la sate, Recomandim tuturor invijatorilor nostri si introducé piesele simpaticului autor Nic. Tinjariu, care sunt cele mai potrivite pentru orice fel de productiuni™ 2" Din discujia pe care am purtat-o in primavara anului 2008 cu domnul Petra Radosav din Partos, octogenar care a fost in copilirie vecinul Iui Nicolae Tingariu, si care I-a cunoscut personal pe scritor, am aflat detalii interesante referitoare la per- sonalitatea accstuia gi a fratelui siu Tonia, Ja familia lor sila activitatea acestora in lo- calitatea Partog in perioada interbelica, ‘Aceasta familie de intelectuali a contribuit considerabil la intensificarea activitijilor cultural-economice in acest sat, infiinjind © banc’, orgenizind serbari si alte mani- festiri culturale ete, Dragostea si nostalgia scriitorului dupa satul natal i-a rimas insi inrddacinata in suflet pind la moarte, Fiii lui Nicolae: Sever si Horia, sau stabilit mai tirziu in alte localitafi, lonifa a rimas fra urmasi dupa moartea fiicei sale, memoria rr, 30, 3 august 1924, Radu Flora, ,fon Nijd Secasan (1900-1939), poet in graiul béndjean si comediograf", in Contsibui a istoria cultural a rominilor din Voivodina, IV, Varset, 1977, p. 60-61 CClujul, nr 1 6 ianuatie 1924, p. 6. (Cluj, nr-10, 9 marc 1924, p. 2 (Cluj, ne 1G din 9 martie 1924, p. 2. (Cluj, ne. 13 din 28 marie 1926, p. 1 23. Radu Flora, ,Jon N Voivodina, IV, Varge, 1977, p. 67 Miréa Maran, Kulture prilike kod Rumuna w Banatu 1945-1952, VeSac, 2009, p. 117 ‘Sevogan (1900-1939), poet in grail banajean si comediograf”, in Contribufi la istoria culturala @ romailor din acestei familii pastrindu-se totusi pnd in zilele noastre Importanta operei lui Nicolae Tingariu ‘nu consti atat in valoarca ei literari, care este cel putin discutabild, ei in special in valoarea ci istoricd sinationald, piesele sale usoare, serise pe gustul si masura faramului bandjcan, usor accesibile mentalitiii gi ca- pacititii de perceptie a acestuia, au finut timp de jumitate de secol viu interesul pen- ‘ru arta teatrald in limba romana in situafia in care lumea ruralii nu avea nici potengiale ‘umane, dar nici materiale, de a desfasura o via} teatrald la nivelul celei din Iumea ur- bana. $icu toate acestea, piesele sale se ju- cau, ce e drept in masuri mai mied, ila orase. Limbajul specific bindtean folosit de personajele lui Tinfariu a facut ca povestea si fie pe infelesul tuturor, ceca ce umplea silile de spectacole prin ,hote lurile” si casele de cultura locale i ficea ca perspectiva unei continuitiji tcatrale in ‘migearea culturald a romanilor din Banatul sirbesc si fie promifitoare. Interpretind rolurile din piesele lui Tintariu, s-au format goncrafii de actori amatori, deschizndu-se astfel noi orizonturi, eare in petioada post- Delica au rezultat cu cresterea nivelului ar- tistic in teatrul romanese din Voivodina, si ‘nu in ultimul rand cu uncle perioade de glo- rie si cu rezultate demne de invidiat. Numirul spectacolelor in care au fost prezentate piesele lui Tintariu incepe bruse si scada in primii ani postbelici, pentru ca in anii cincizeci acestea si fie complet scoase din repertoriul teatral, Cauza princi- pala ar reprezenta-o noua atitudine pe care au avut-o autoritile comuniste fafi de ro- Il artei teatrale, in special in perioada cul- lurii .Agitprop”, cnd s-a insistat asupra abandonatii pieselor care nu au un mesaj pozitiv, si care din abundenfi contin ,de- clamatorism vulgar si gol, efecteieftine in- troduse in scopul provocdirii sentimentelor Josnice” ete.” ,Mesajul pozitiv” pe care il asleptau autoritijile comuniste era unul so- cial si ideologic, si nu national, directionat spre critica societafi burgheze antebelice gi spre preamarirea noii societifi comuniste, clemente care nu aveau nimic comun cu opera lui Tinfariu. Pe linga aceasta, opere- lor lui Tingariu ise reprosa, in contextul ce- lor spuse mai sus, e4 personajele pocese EERE DORON limba”, fiind considerate drept ,.resurse comice ieftine™®, Nu in ultimul rand, nu- meroase personaje din piesele lui Tinjariu aparfineau paturilor superioare ale socie~ ‘afii binijene, in special firinimii bogate, deloc agreatl de regimul comunist in pri- mele decenii postbelice. Opera lui Nicolae Tintariu a fost in de- centile urmitoare aproape uitati, numele acestuia fiind amintit doar sporadic, mai mult in contextul altor evenimente sau fe- nomene, petrecute sau legate de viata cultural-nationala a roménilor din Banatul sirbese, Mica renastere cultural de care a fost cuprinsi Petrovasila in anii noudzeci ai secolului Hisat in urma, inceputd in ‘primul rand ca o reacfie la situafia in care se gisea fara, dar in al doilea rand si datorita ‘unui grup de entuziasti care in acesti ani au inceput si redeseopere valorile demult ui- tate ale patrimoniului cultural, a fficut ca batranul seritor si fie reactualizat, in spe- cial in momentul in care, in anul 1996, amatorii din cadrul Caminului cultural au aparut la Zilele de Teatru ale Roménilor din Volvodina cu piesa lui Nicolae Tintariu Gura lumii. Numele si opera sa au fost scoase astfel din negura witari e baza informatiilor la care am ajuns pind in prezent, am alcdtuit lista pieselor de teatru pe care le-a seris Nicolae Tinfariu, lista care este posibil si nu fie complet, avand in vedere cd despre unele din operele sale nu posedim date precise. L. Amor modern, 1897 2. Nebunul, dramd in dou acte, 1897 3. Otrava femeiascd, comedie intr-un act, Biblioteca teatralé a, Aurore’, Gherla, 1900 4, Meana Cozinzeana, fecrie in cinci acte, Biblioteca teatralé a Gherla, 1901 wAurore’”, 5. Nevasta mea, fie ingerii cu ea, pies teatralé in dowd acte si un tablou, Instinutul srafic Anca Szamosujvar-Gherla, 1918 6. A fost odata, piesi (eatrald poporali in trei acte, Casa ‘de editurd’ Alexandru Anca, Cluj, 1923, 1932 7, Doamna mea, pies teatrala intr-un act, Alexandru Anca”, 1923, 1928 8. Dusmanii, piesd teatralé poporala in trei acte, Alexandru Anca”, 1923, 1924 9. Pentru Patrie, pest poporal in pa- tru acte, ,Alexandru Anca”, 1923 (2) somedie intr-un act, ¥Al- 1924 IL, Puiu codrului, pies teatralé po- poral in trei acte, Alexandru Anca”, 1924, 1932 12, Maistorul Caproni, comedie intt- un act, Alexandru Anca”, 1924, 1926, 1932 13. Gura lumii, pies teatrala poporala fn trciacte, Alexandru Anca”, 1924 14, Gardul frmécat, piesi teatralé poporali intr-un act, .Aléxandru Anca”, 1926 15, Copiii nostri, piesa teatrala in tei tablouri, Alexandru Anca”, 1926 16, Schilavii, drama din popor in trei acte, Alexandru Anca”, 1926 17, Sea dus, piesa teatrala intr-un act, Alexandru Anca”, 1926 18, Zece fete de maritat, comedie int um act, Alexandru Anca”, 1926 19. Domnul primar, piesd teatrali po- porala in trei acte, Alexandru Anca”, 1926, 1932 20. Viiduva cu farmece, pies’ teatrala poporali in trei tablouri, Alexandru Anca”, 1927 21. Sea stricat umea, piesi teatrala poporald intr-un act 1927 22, La Ajun, pies teatrala poporala fnte-un act si un tablou, Alexandru Anca”, 1928 23. Eva, piesi teatralé poporald intr-un act, Alexandru Anca”, 1929 ‘Alexandru Anca”, 24. Jurimintul, pics’ teatrali po- porali in treiacte, Alexandru Anca”, 1931 25. Ton Sgireitul, piesa intr-un act 26. Meama, piesi intr-un act, Editura Bacis’", Lugo} (luerare premiati) 27. 0 seenii Yirimeasci 28. Ginere-n casi 29. Advenstistul Pe baza informatilor furnizate de presa contemporand side alte surse, referitoare la prezentarea pieselor lui Nicolae Tinfariu in umes ruralé gi urbana bindteand si arde- leana (localititi gisite azi in Romania), am stabilit unele dintre localititle in care s-au ‘pus in scend piesele de teatru ale lui Nico- lac Tinfariu. Aceasti listi desigur cd nu este complet: Timisoara, Seica Mare, Oristie, Chirpar, Danes, Maiceu, Criscior, Toparcea, Bocsa Montand, Lipova, Buteni, Arad, Totesti, Partos (in traducere in limba maghiar®), Orgova, Igris, Aiud, Jibou, Denta, Resita, Foeni, fn Banatul sirbesc am consemnat urmitoarele localitiji in care au fost prezentate piesele lui N. Tintariu: Cuvin, Ratigor, Torac, Alibunar, Straja, Ecica, Uzdin, Satu Nou, Ofeea, Seleus, Doloave, Iabuca, Petrovasila, Migcarea literara. a romanilor din ‘Voivodina, despre care majoritatea autori- for care au cercetat istoria literaturii in limba romana din Voivodina afirma ca igi are debutul in anul 1945 — anul instaurdrii regimului comunist in lugoslavia, a inceput prin urmare cu mult fnainte, Nicolae Tinfariu find unul dintre deschizatorii de orizonturi, autor pe care am putea si-l nu- ‘mim, avand in vedere popularitatea sa gi ‘mesajul pieselor sale de teatru —un Caragi- ale al Banatului sarbese. Prof.dr. Mircea Maran ICONIA CUZMA ZIVANOVIC O irepetabili Fema, Zivka si Aneta Duduleanu Pe doamna Iconia, aga cum obignuiam sii spunem, am cunoscut-o demult, atunci cand, am trecut pragul scolii. Nu a fost Invatatoarea mea, dar ind impreund cei de Ja cursul infas cunosti. Figura marcanta, de o seriozitate ‘mai rar intniti, inspira fried, mai ales, pentru cei mici, Adevarul era, ei avea Jima de aur. $i era, un foarte bun pedagog, tun foarte bun dascal care stia, in pofida seriozitati,s& inte tiptil in sufletul color ‘Ulterior, dupé foarte multi ani, am putut so admir pe scend gi orieate versiuni ale smiistorifei la moda” le-a5 fi vizut, rimaneam cu ideea e& niciuna nu putea fi interpretati mai bine decat a fcut-o Teonia Cuzma, invixitoarea de la scoala noastr din Nicoling, Informajit concrete despre viafa gi ac tivitatea doamnei Iconia le-am auzit in anul 1993 end un grup de entuziasti, coordo- nati de marele fiu al satului, Gheorghe Bo- sioc, si infiinjeze ziarul sitese Satul 899° la Nicolint, editat de Comunitatea localé fn primul numar al acestei publicatii, am avut fericita ocazie si stau de vorba cu Teo- nia Cuzma Zivanovié gi atunei am reusit, intr-adevar, si o cunose pe Iconia - mam8, Tconia - cadru didactic, Ieonia - un foarte ‘bun pedagog, Iconia -om de culturi, conia - actrifi. $i toate impreuni, o personalitate integrd, plina de simpatie si har. Teonia Cuzma Zivanovié s-a niscut in nul 1931 la Ratigor. A fost o perioada de cinci ani membri a Teatrului Popular Roman din Varge}, unde a interpretat mai multe roluri, dintre care amintim: Deja- neira din ,.Mirandolina”, Akulina Iva- novna din ,.Mieit burghezi”, Didi Mazu din D-ale carnavalului”, Dacia din Titanic vals”, Sidonia din Popa Cira si popa Spira”, Sofica din ,Muscata din fereas- tra”, Nata din Familia Blow”, Pela din ‘amilia rea”, Lady Milford din Intrigd gi iubire", Zoe din 0 scrisoare pierdutd”, Adela din ,Sirena”, Ulterior, leonia Cuzma Zivanovié s-2 stablit la Nicolin, unde si-aintemeat fa- milia, Avind experienfa objinut a Teatrul Popular Roman din Varst, doamna Ieonia Cuzma Zivanovie nceput sé lucreze sist monteze spectacole, in prim rnd cu ele- viidela Scoala General din Nicolnt, unde a fost invatitoare. fn acelasi timp a Iucrat cu un grup de tinert talent, montind spectacole pretentioase. Aste, prin scoala de actorie a doamne Ieonia au tecut tne din localitate care au insuyit arta actorci si au ucat an in sr pe seen realizand rolut deosebite si aducdnd succes si premi valo- roase. in categoria acestei generapi tint de actori amatori fi putem aminti pe Traian Minda Carsta, Traian Cacina, Pavel Greoneant, Elena Minda, la care, odatd cu trecerea timpului, s-a aliturat o alta gent ratie: Livia Margan, Livius Stefan, Comel Comeanu-Minu, Angelica Guu si alfi Experienta cdstigata pe scena Teatrului Profesionist din Varge} a fost una deosebit de importanti, astfel ci doamna Iconia a reusit si infiinfeze 1a Nicolin} 0 adevarata scoali de teatru unde, tinerii au invatat incet dar sigur ,arta jocului pe scena™ Ulterior, aceasta scoala de teatru a Ieo- nici Cuzma Zivanovié si-a confirmat pri- mele roade, prestajia pe scena ,Zilelor de Teatru ale Romanilor din Voivodina” find ‘una demni de remarcat. Primul spectacol de mare risunet_a fost Méistorisa la modi” de Jovan Sterija Popovié in care Ieonia a detinut unul din rolurile principale sia semnat regia spectacolului. Este vorba de anul 1973 si prima editie a ,Zilelor de Teatru ale Romanilor din Voivodina’, cand spectacolele au fost urmirite de un juriu de specialitate care a apreciat si nominalizat cele mai reusite realizar, regie, scenografie si roluri interpretate. La aceasta editie, spectacolul nicolincenilor s-a clasat pe lo- cul IV, iar Iconia Cuzma Zivanovié, a fost nominalizaté pe locul de frunte pentrarolal interpretat, Ediia din anul 1977 a, Zilelor" aavuto importanfi deoscbité pentru trupa de actori amatori din Nieolint. Pe scend a ureat din now Iconia Cuzma Zivanovie in rolul prin- cipal din .Doamna ministru” de Branislav Nu8ié, spectacol rogizat de Zvonimir Joveig, Nicolincenii s-au plasat pe locul Il, Iconia Cuzma Zivanovié, a objinut locul I pentru interpretarea rolului Zivka, iar Sil ‘vig Mandres Cinci a fost premiata cu locul I pentra seenografe. Incepand cu anul 1980, activitatea tea- tral din Nicolint a consemnato vertginoa- si linieascendenti. Venirea lui Tosif Maria Bata a deschis o noua pagina in viata ama- torilor din aceasta localitate. Repertoriul a devenit mai select. S-a optat pentru specta- cole protentioase si foarte mull tineri au rusit s8 weacd prin accasti adevarata seoali de teat, Nu putem vorbi de accasti perioadi. fara si amintim spectacolul Gaifele”, montat de acclagi Iosif Maria Bata, plasat pe locul III Ia editia din anul 1981 a ,Zilelor”, Iconia Cuzma Zivanovie, fobjinind premiul IIL pentru rolul Anetei Dudulcanu. Spectacol nicolincenilor este apreciat pozitiv de catre, omul de cultura, poctul si Ziaristul Ioan Flora care consemneaz’ in iptimanalul Libertatea” (1981) ci wspectacolul eu »Gaisele” prezentat de formatia de amatori din Nico ling a demonstrat ed viata teatrali in rain- dul nasionalitii noastre cunoaste 0 re mareabild ascensiune, incepdnd ou uk timele céteva edittale.,Zilelor de Teatru” ‘O ealizare important s-a consemnat si {nanul 1988, cind actorii amatori din Nico- ling -au pus pe fapte mari. S-a montat spee- tacolul ..Parvenita’, in regia lui Branko Petkovié, apreciatca cel mai bun spectacol al edifici, Presa vremii a consemnat urmatoarele: ,Avéind in vedere faptul ci la editia din acest an a ,Zilelor” s-au putu vedea realizavi cam slabe i cu actori ama- comedia EeDOROBDODEeDeeEeoo tori care mu s-au prea distins pe sceni, ‘putem afirma cu certitudine ca spectacolul nicolincenilor s-a ridicat mult deasupra celor vazute pand in prezent, Realizat ca un (ot uniar, far de cideri, deseori intdlnite la amatori, cu acfiunea bine interpretata de la inceput pand la sfarst, Pe langa Ieo- nia Cuzma Zivanovié, (protagonista), la reusita spectacolului eau dat contribujia Maria Drighici, Cornel Corneanw-Minu, Ghertruda Samoild, etc, Miodrag Milos, Fascinajia scenei, Editura Libertatea”, 1999). De amintt Ieonia Cuzma Ziva- novig, a objinut premiul I pentruzolul femi- nin, Matia Driginicia fost defindtoarea lo- cului Il, Au fost premiaji si Comel Comeani-Minu, Ghertruda Samoili si Traian Cécina Din acest indepaitat an 1988, Teonia Cuzma Zivanovié nu a mai ureat pe seen, dara continuat si fi aituri de aetoriiama- tori din Nicoling,susinindu-i moral i iind cu sufletul mereu alaturi de ei Intotdeauna a fost asteptati cu drag in trupa de teatru de amatori de pe lings Caminul Cultural din Nicolin, sugestile, observatile, sfturle, dar si cuvintele de lauds ale doamnei Ieo- nia, eusind si fic asculate gi i ajungi la sufletul celor care s-au implicat in viata tcatralé a nicolincenilor {mn ultima perioads a vii a pardsit Ni- colinul si s-a stabilit la Belgrad unde wit ‘mpreuna cu familia fiicei Marina, S-astins din viaji pe date de 29 august 2001. Este finmormantaté la Belgrad. Unicul copil, fiica Marina, -a mostenit dragostea si afi- nitatea pentru munea si instruiea celor miei, pontu arta dea fi favifitor, dar nu gi talentul actoricese Pentru toi cei care au cunoscut-o, pen ‘tu fost ei elevi, pentru cei care au reusit so cunoasci din povestile spuse de con- temporanii ei, Ieonia Cuzma Zivanovié a Fimas sf fic simbolul dascalului dedicat profesii si persoana care a reugit si con- tribuie vidi Ia dezvoltarea viet teatrale amatoricesti din Nicolin. in prezen, cand deja de ulti ani, la Nicoling nu se mai fac teatru, cn tinerele generafi, pentru cf acestia ar trebui si'se implice in astfel de activtigi, mu au reusit si guste din emotia ,jocului de send”, rimane $8 wliascd vie si palpabili imaginca doamnei Iconia si epoca de aur” a viefii watrale din aceastélocalitate Prof. dr. Eufrozina Greoneant SOUROBDODELDEEEEOo DOI ACTORI DIN COSTEI AURELIA IMBROANE Roluri memorabile si pric la public Aurelia Imbroane este una dintre cele ‘mai talentante gi apreciate actif de la ni A interpretat rolurialese in memorabilele spectacole puse in scena de Teatrul Popu- Jar Romanese din Varge, trupele de teat in Costel i Petrs Albu («Lae ccafarul”) din Vargef. A facut ani in sir «Teatra la mirofon”, iar pentru tatreaga actvitateteatral a primit Premiul Uniunit Teatrelor de Amatori. din Voivodina, Totus, pentru Aurclia cee mai mare satis- factieau fost aplauzele publicului, luminile sconeifiind martorii unei pasiuni waite din plin Primul rol La interpreta Ia vista de 17 ani, a insistema regizorului Chitla Pau Neica, al cirui nume fl poarti cu mindrie trupa de teatra din satl ei natal, Coste. ind energica si plind de via, s-a descurcet de tinune in rolul tnerei Zita din specta- colul ,O noapte furtunoasa”, A fost acesta primul pas spre lumea magicl a zeigei Thalia, Datorité talentului cu care a inzestrat-o Durmnezeu, la scurt timp a deve- nit actrijé a Teatrului Popular Rominese din Varjef. Costeienii au fost mandri de faptul cdo consiteané a lor a devenit mem- br a acestui tear Povestea Aurclici ajunsi la varsta respectabili de 83 de ani este imbibatd eu nostalgia acelor vremuti slit amintese, de parcé a fost teri ind m-au vizitat in casa parinieascé din Costei doi domni, urmayi de Neica, Brau directorul si secretarul Teatrului Popular Romdnesc din Varse de la acea vreme: Mihai Avramescu si Jon Stanciu, Au venit sii raage pe pring mei si-mi dea voie sa je la Teatrul Profesionist. Am fost speri atd. M-am intrebat cum si mis prezint in faga acelor domni atit de mart? Cum ma ‘voi descurea? Dar, totul a decurs la modu firesc. Pind la urma, regizorul a fost ‘muljumit de prestagia mea scenicd. Printr- 2 coincidenja, primul rol pe care L-am in terpretat aici a fst total Ziel in spectaco- lul ,.0 noapte furtunoasi”. Dupiaceea am incepul sd mi descure i roluri foarte bine. Teatrul a fost deja format, Am avut auwtobuzul nostru cu care ne-am deplasat la sate. In fiecare sémbdté si duminica tre- duia si fim pe teren, Drumurile de acces spre sate au fost impracticabile. Ne impot moleam pe drumuri, Stiteam cite dowi, trei ore pand cautau crengi si puncéla roi. Colegii mai in varsti se enervau. Pentru et nNeiea” 4 fost un chin. Pentru mine, in schimb, a “fost joaci. Ma distram, aveam sentimen- tl ed trdiese 0 aventura. Féceam glume pe seama colegilor, dar nimeni nu sa suparat pe mine. M-au indragit, am fost ca $i copi. Jul lor. Un numar mare de actori si oameni din regia tehnicd au fost din Costei si Voivoding. De la debut, a Teairul Popular Roménese am jucatcinci ani consecutiv si dam interpretat gapte roluri. A urmat pauzi cénd am devenit mamé. Misiunea Teatrului Profesionist a fost aceea de a prezenta spectacole in sate. in cadrul ,Zilelor” mam prezentat impreuni cu trupa ,,Neica”din Coste’ gi ,,Petru Albu” din Varset, astizi,,Luceafarul Paralel am interpretatroluri in ambele to calitgi, Avan stata de actor profesionist, ‘mu mi s-au acordat premii la ile”. La Costei am avut fericita ocazie si lucrez cu regizorul Gheorghe Leahu, care a facut cu actorii amatori din aceasta localitate 0 .adevirata scoala de teatru” si a ridicat ‘activitatea teatrala la cel mai inalt nivel”, isi aminteste Aurelia Bunicul ei mater, Gheorghe Fara, a fost unul inte cei mai implica activist culturali din Costei, astfel e& Aurelia i-a smostcnittalentl Intrebat daca a simfit mai aproape de sufletrolurile dramatice sau cele interpre- tate in comedii, Aurelia rispunde: ,.Nu am facut diferenta intre roluri. Am trdit in ‘adincul sufletlui toate rolurle pe care le- cam interpretat. imi amintese ci am jucat intr-un spectacol in care mama isi indea- inti fica sa se prosttueze, Ew am interpre tat rolul fice. Iconia Cuzma a interpretat rolul mamei. Cand fica realizeazd cd mama profité de ea, 0 sugrumé. Intreaga sala a plans aléturi de noi. Spectacolul a starnt ior si emoyil, Am interpetat robur dramatice sin spectacolele Toi ftimei” si Bravul soldat Sveik” de Jaroslav Hasek, Ultimul rol pe care L-ainterpetat a fost in anul 1997, cu trupa ,.Neica” din Coste. A fost aceasta in spectacolul ,.Réimas bur, -geniul ru, cruzimea si moartea cu incunw narea ei” de Biancolelli Nicolo Domenico si ,Cele 99 de ore rele ale ui Puleinella de Mancinelli Gregorio (scenarii de Comme- dia dell arte” in rogia Virginei Marina Guzina, eu care au avut mate succes la dile” $i s-au prezentat in calitate de invi- {afi de onoare la Festival International al Scenclor Altemative "INFANTE" de la Novi Sad). La intebarea ce inseamnd pentra dum- reac teatra, Aurelia rispunde ci intre- bareaeste grea, dar sor de ingeles:, Teatre « via! Ne place sd ridem, Ne place come- dia. Nu ne dim seama ci atunci cénd riddem de persona de pe scend, ne putem regisi si pe noi ingine in acel rol, tn trasiturile acestuia. Ar trebui si privim teatrul mult mai adéne, ea pe o scoala a viet, sa indreptim nele aspecte din viaqa noastri, urmarind destinele persona jelor de pe scené. Teatrul pentru mine este pilda viet I compar cu Pildele tui Solo- mon. Eu fac deosebire intre comporta- ‘mente. Niu putem spune ci am fost a teatra siam rds, fara sé raspundem la intrebarea dde ce am ris, Pentru a face teara, este ne- vwie si de scoalé de teatru. Regizoral tre- buie sd explice orice miscare, stare sufle- tease, sé-i aiute pe actor sa intre in rol ineleaga. Sa ste pe cine trebute si reprezinte pe sceni. Si le demonstreze cum trebuie si fe roful lor. Actorii nostri de pe sate sunt amatori si au nevoie de astfel de instructuni. Asifel evitim situagia ca én tragedies fie comic, iar in comedie safe tragic. Inlocde concluzie,putem spune ci cea mai mare satisactie au fost aplauzele publicului, Cind sala arhiplind @ pulsat alaturi de actori si s-au ridicat toi pe pi- cioare, i-au emofionat pani la lacrimi ‘Acest sentiment nu poate fi descrs incu vite, Pentru astfel de momente merits trait isa evi pe scend, astfel cs inter- locutoarea noastri ne-a mirturisit ei dacé i se va oferi un rol corespunzétor fl va ac- Ti mulumim doammei Auretia penta nea descoperit acest seevenfe din viaa activtatea ei, cu dorina si 0 revedem cat ‘mai curind pe seen ION MICSA Prin teatru ne pastrim traditia La Coste, intemeierea si dezvoltarea reali scenice, aga-zis erearea omului pe sconi, se leagi de numele unor activist cultural de seama, dornici si contribuie la culturalizarea teatalé a publicului sitese, dar si de a-si masura rezultatele muneii lor cu ale altora, Unul dintre acestia a fost si este Ion Miesa (0. 1948), cel mai in vars membru al trupei de teatru ,.Neica”. in de- curs de patru decenii a realizat roluri memorable, spre satisfactia sa personala si aiubitorilor de teatru. Invatitoral Ionel Tera a fost cel care -a ovbservat talentul pentru arta seened. Tot la indemnul dasealului Tera, lon Miosa -ain- clus, in copiliri,intrupa de tetra scot din Coste. Impreuna cu colegii sai din trupi s-aprezentat la Festivalul Provincial de Teatru de la Bete} (1963), eveniment cares-aadresat elevilor de seosé general Ton a interpretatrolul principal in piesa «Tema de casa” de V. Mandié, entra care ia revenit mentiune Expert -au previizut 0 bogatt activi- tate teatrald, ceea ve sa gi advert pe par- ccusul anilor. lon a devenit activist la tea- trultineretulu din sat, undes-atranspus, cu succes, in vari personaje, La vremea re- spectiva, eel mai de sueces rol ica fost al Mirelui Trotunag in spectacolul cu piesa Nunta fardneasca”: ,,Este cunoscut faptul {i trupa de teatru din Coste a jucat prima piesa din repertoriul cult ,,Nunta faranea- de Vasile Alecsandri pe data de 12 martie 1882, cu mare succes. Dragostea {ati de teatrus-a transmis de lao generatie 1a alta, asfel edn anul 1975 la Costei sea montat din now acest spectacol. Mie mi-a revenit onoarea si interprete:rolul prin- cipal, celal Mirelui Trotunas. Spectacolul a fost regizat de Gheorghe Leahu, artist emerit din Timisoara, Pisa s-ajucat in aer liber si a fost filmata integral de TV Novi Sad. In acest spectacol, artist au inerpre- tat piese muzicale, asa cd m-am evidentiat si prin talentul muzical. Au fost frumoase vremuri,intreg satu a perticipat la specta- cof", isi aminteste Ton, in anul 1997, dupa. zece ani de pauzs, trupa de teatru ,Neiea” si-a reluat activi- tatea, Ton a devenit membru activ al acestei trupe sia interpretat diferiteroluri cu mare sueces si deosebith prizd Ia. public acelasi an, s-a montat spectacolul ,Rdmas bun, geniu ri, cruzimea si moartea cu in- cununareae7”ntegia V M.Guzina. Micsa ‘interprtat rolul Cépitanului ia fost dee- larat, pe merit, Actorul seri. $i pentru c& rolul de cipitan -a stat bine, a transpus {nte-un personaj similar gi fn anul urmitor, in spectacolul Sanit lui iresias”. fn anul 1999 Lam vazut in rolul lui Olimpiu din piesa ,Sosese deseara, spectacol montat de costcieni impreund cu regizorul Gheor- he Valeeanu fn anul 2000, in spectacotul Steaua faré nume”, acelasi regizor |-a Ficut_ pe Micsa get al gai, In anul 2001, TRAIAN MLADEN in DOE Mics s-a pregitit pentru roll Périntelui in piesa ,Sinucigasul”, dar dupa tragedie in familie @renunfat si mai apard in spectacol Dupé o pauzé, publicul ka vizut din now in diferite spectacole: ,Agentia de detectivi" (2002); .Chirita in provincie” (2003); T= tanic vals” (2004); ,,Tara lui Gufft” (2005); Angajare de clovn’ (2006); Fret jobene (2007); ,,0 noapte furtunoasa” (2008); Viitorul e in oud” (2009); ,Matriguna” (2010); »»Profesionistul” (2011), Napasta” (2012), ,,La moscheta” (2013) $3. Fusul” 2014), A cucerit mai multe pre- mii, dintre care cele mai dragi fi sunt ‘urmitoarele: Diploma pentru rolul episodic din spectacolul ,Mitrdguna” si diplomele primite din partea Uniunii Teatrelor de Amatori ale Roménilor din Voivodina, eu prilejul jubileutui de 20 de ani de existent si cu ocaria sirbitorri a40 de ani de exis- tent Mica a interpetatroluri diferite, chiar si feminine. In unele spectacole a avut si rol dublu, Cu trupa din care a fiicut parte a calitort in mai multe localitti din zoncle noastre. in Romania s-a prezentat la Festi- valul International de la Tulcea si la Festi- Valul de Satira si Umor de la Mavea, Ting’ ‘Arad. Este memorabil turneul in Timoc, la Kladova, Slatina $i Bor, unde s-au prezen- tat in 2005, ca prima trupi de teatru roméneasci de pe meleagurile noastre. Pentru Ion Micsa, teatrul insearmnd plcere gi. satisfatie sufletease, prin eare totodati ne pastrim si traitia. [i indemma petineri si. urce pe send sii asiguri eX mu ‘vor regreta Ton Micsa este gi eitsnicul BOR din Costei. A absolvit scoala de cdntre biseri- cese a Epathiei Dacia Felix” si recent a primit diploma’ din partea Patriarhiei Romine, Mariana Stratulat un decan al teatrului de amatori din Satu Nou Din pleiada actorilor de teatru de pe Jing Casa de Culturi,.3 octombrie” din Satu Nou, care prin interpretiile sale de actor a dus la calitatea si omogenitatea tru- pei de teatru fara doar si poate a fost si Traian Mladen. Naseut la Satu Nou in anul 1941 de mic copil va fun iubitr al art si frumosului, Incadrat inci de pe bincile scolare in echipa de dansuri a Scolii Ele- mentare, iar dupa terminarea scolii a fost inclus in formatia de dansuri a Casei de Cultura 3 octombrie” din Satu Nou, unde rai bine de 20 de ani reprezentat dansul nostru popular la multe intreceri si festi- valuri din far si strSindtate. A fost printre cei mai renumifi ,jucdtor’” la hora satului, unde se intreceau ,junii” la ardelene, la sre sila axioane, La fel o mare pasiune in viata sa a fost si fotbalul pe care la practicat ‘mai mult de 20 de ani in prima echipa de fotbal a satului Dragostea pentru arta teatrali poate @ devenit spontan sau poate 0 necesitate a spiritului siu pentru arta si frumos. Traian Mladen a fost un actor care si-a desfagurat activitatea in cadrul trupei de teatru din Satu Nou, dovedind un talent deosebit mai ales pentru interpretarea rolurilor din co- medii, atingind un nivel profesionist, aduednd ritm si energie pe seen’, dis- undnd de o voce si dictie clard si avand o Jinutd artisticd excelenta pe seen’, Pentru interpretarea rolurilor —in- credinjate a fost risplitit intotdeuna cu aplauze din partea publicului spectator, iar Juriul ica acordat mai multe premii si mentiuni