Sunteți pe pagina 1din 29

INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 3 29

CUPRINS

Denumire articol: pag.


Pagina de garda 1
Fisa de control a actualizarilor documentului 2
Cuprins 3
Cap. 1. Scop 4
Cap. 2. Domeniu de aplicare 4
Cap. 3. Definitii si abrevieri 4
Cap. 4. Documente de referinta 6
Cap. 5. Descriere instrucţiune 9
Cap. 6. Responsabilitati 29
Cap. 7. Formulare si inregistrari 30
Formulare: PV predare-primire amplasament si a
bornelor de repere,
cod 3E - IRIDEX
PV de trasare a lucrarilor,
cod 5E - IRIDEX
PV lucrari ascunse, cod 6E-IRIDEX
PV de verificare a naturii terenului de
fundare, cod 8E-IRIDEX
PV de receptie calitativa - aspect
beton, cod 10E-IRIDEX
Condica de betoane,
cod 19E-IRIDEX
PV de receptie la terminarea
lucrarilor, cod 22E- IRIDEX
PV de receptie materiale sosite in
santier, cod 30E - IRIDEX

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 4 29

1. SCOP
Prezenta instructiune are ca scop precizarea materialelor si descrierea conditiilor de executie a
reparatiilor imbracamintilor din beton de ciment la lucrarile drumuri si aeroporturi (piste, cai de rulare
si platforme pentru aeronave).

2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Prezenta instructiune se aplica la lucrarile de reparatii a imbracamintilor de beton de ciment
executate in sistemele cofraje fixe sau glisante utilizate la constructii, modernizari sau
ranforsari de:
2.1.1. drumuri publice, de exploatare, industriale interioare si exterioare,
2.1.2. platforme industriale, de parcare, locuri de stationare, alei carosabile,
2.1.3. platforme portuare,
2.1.4. piste, cai de rulare si platforme aeroportuare.
2.2. Instructiunea nu se aplica la :
2.2.1. imbracaminti de beton armat monolit,
2.2.2. imbracaminti executate cu masini cu cofraje glisante,
2.2.3. imbracaminti executate din elemente prefabricate din beton sau beton armat,
2.2.4. imbracaminti din beton precomprimat,
2.2.5. piste pentru ciclisti,
2.2.6. trotuare si alei pentru pietoni.

3. DEFINITII SI ABREVIERI

Notiunea Definitia
aditiv Produs chimic care se adauga in beton, in cantitati mici fata de masa
cimentului, inainte sau in timpul amestecarii betonului in scopul modificarii
dupa necesitati a proprietatilor in stare proaspata si/sau intarita ale
betonului.
aditiv antrenor de Substanta tensio-activa cu caracter hidro-fobizant utilizata pentru marirea
aer rezistentei la inghet a betonului de ciment
aditiv plastifiant Adaos pentru imbunatatirea lucrabilitatii betonului proaspat , care permite
reducerea raportului apa/ciment
adaosuri Material anorganic fin ce se adaugă în beton pentru a îmbunătăţi anumite
proprietăţi sau pentru a obţine proprietăţi speciale. Există două tipuri de
adaosuri: adaosuri practic inerte (fibre otel, celulozice sau polipropilenice),
respectiv puzzolanice (hidraulice) în condiţii de temperatură şi presiune
normală.
aer antrenat Aer incorporat in beton in mod intentionat in timpul amestecarii, utilizand un
aditiv antrenor de aer

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 5 29

Notiunea Definitia
aer oclus Goluri de aer in beton care nu sunt antrenate in mod intentionat si care sunt
semnificativ mai mari decat porii de aer antrenat, dimensiunea lor fiind mai
mare sau egala cu 1 mm
beton de ciment Produs compozit obtinut prin omogenizarea amestecului de ciment,
agregate, apa si aditivi
dala Element al imbracamintei de beton de ciment, delimitat in plan prin rosturi
etansare Operatie de umplere a rosturilor, fisurilor si crapaturilor imbracamintilor
(colmatare) rutiere cu materiale adecvate
grund Solutie adeziva speciala care se aplica pe suprafata rostului pentru a
asigura aderenta produsului de etansare la peretii acestuia
fund de rost (pat ) Material care serveste la limitarea patrunderii produsului de colmatare in rost
gujon Bara de otel rotund, neted, montata ca armatura in rostul de dilatatie sau
contractie al imbracamintei din beton de ciment
mortar uscat Amestec sub forma de pulbere, preparat industrial din lianti hidraulici,
preambalat agregate naturale (nisip) si diferite adaosuri minerale dupa retete verificate si
livrat preambalat
produs de etansare Material gata preparat pentru utilizare monocomponenta – mastic bituminos
(colmatare ) utilizat la cald - sau separat in doua componente ce se amesteca inainte de
introducerea in rost, conform recomandarilor producatorului - chituri elastice
utilizate la rece
ranforsare Ansamblul de lucrari pentru marirea capacitatii portante a complexelor
existente in principal prin executarea unor noi straturi rutiere si asanarea
corpului drumului
rost Spatiu liber amenajat in mod special care imparte imbracamintea din beton
de ciment in dale pentru a impiedica fisurarea datorita contractiei sau
dilatararii acestora si pentru necesitati de executie
rugozitate Caracteristica a suprafetei carosabile care confera o buna aderenta intre
pneurile rotilor vehiculelor si imbracamintea rutiera
structura rutiera Ansamblul de straturi asezate pe patul drumului care constituie structura de
rezistenta a drumului
strat de baza Parte din structura rutiera situata intre imbracaminte si fundatie, repartizand
fundatiei eforturi verticale in limita capacitatii de rezistenta a acesteia

Principalele defectiuni specifice imbracamintilor aeroportuare si de drumuri din beton de ciment:

Defectiunea Definitia
A. Defectiuni ale suprafetei imbracamintii:
A.1. Slefuiri Imbracamintile din beton cu suprafete slefuite au valori ale rugozitatii foarte
reduse, favorizand pericolul de derapaj
A.2. Exfolieri Suprafata exfoliata se prezinta ca o suprafata poroasa, cu asperitati si
denivelari rezultate din dezagregarea (cojirea) superficiala a zonei
superioare a dalei din beton pe o grosime de 1 … 2 cm
A.3. Eroziuni Suprafata erodata se prezinta ca o suprafata foarte poroasa cu adancituri
superficiale (~ 10 mm) sau de profunzime (~ 60 mm) rezultate din
dezagregarea betonului de ciment existent in zona superioara a dalei
A.4. Microfisuri Deschideri sub 1 mm ce apar in dala de beton

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 6 29

Defectiunea Definitia
B. Defectiuni ale rosturilor
B.1. Decolmatarea Desprinderea, sfaramarea si iesirea sub actiunea rotilor avioanelor a
rosturilor produsului de colmatare (in special pe timp friguros cand acesta devine
transversale si rigid)
longitudinale
B.2. Deschiderea Deschiderea anormal de mare (peste 1 cm) a rosturilor longitudinale care
rosturilor poate duce la decolmatarea rosturilor si permite infiltrarea apei din
longitudinale precipitatii in straturile inferioare
B.3. Rosturi cu Se prezinta sub forma de mici praguri (sesizabile in timpul rularii avioanelor
produs de colmatare la anumite viteze) constituite din straturi subtiri sau proeminente cu inaltime
in exces variabila de pana la 3 cm
C. Defectiuni ale structurii imbracamintii:
C.1. Fisuri si Deschideri sub 3 mm (fisuri) sau peste 3 mm (crapaturi) ce apar in dala de
crapaturi beton
- Active Fisurile care isi modifica deschiderea la variatiile de temperatura
- Pasive Fisurile ale caror deschideri raman constante la variatiile de temperatura
C.2. Rupturi Cavitati cu forme neregulate si adancimi variabile care apar la rosturile
transversale si longitudinale, ce pot ajunge pana la fundatia imbracamintii
C.3. Gropi Dagradari ale imbracamintilor de beton ce se prezinta sub forma de cavitati
de forma rotunjita, avand dimensiuni variabile in plan de 10 ... 50 cm si
adancimi de ~ 4 cm
D. Defectiuni ale structurii rutiere aeroportuare:
D.1. Pompaj Fenomen prin care apa existenta la contactul dintre suprafata inferioara a
unei dale din beton si fundatie, este expulzata prin deplasarea verticala
instantanee a marginilor dalelor la trecerea rotilor avioanelor
D.2. Praguri (tasarea Denivelare progresiva (tasare) care, in anumite imprejurari se stabilizeaza
diferentiata a definitiv si ireversibil intre marginile rosturilor transversale sau longitudinale
gropilor) ale unei imbracaminti din beton (dala care se ridica se numeste „dala
amonte”, iar dala care se coboara se numeste „dala aval”)
D.3. Faiantare Prezenta de fisuri si crapaturi de diverse tipuri, cxare separa intre ele
suprafete mici de beton cu latime variabila intre 10 ... 30 cm sau cu
suprafete mari cu latimi de 50 ... 100 cm. O dala se considera faiantata
atunci cand prezinta pe suprafata sa mai mult de trei suprafete delimitate
prin fisuri sau crapaturi
D.4. Distrugerea Prezenta mai multor tipuri de degradari grave (faiantari, gropi, tasari etc.)
partiala sau a dalelor care fac improprie desfasurarea in bune conditii a traficului de avioane la sol

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

NP 050-2000 Normativ pentru repararea imbracamintilor din beton de ciment aeroportuare


Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment in
NE 014-2002
sistemele cofraje fixe si glisante.
Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje
SR 183-1- 1995
fixe. Conditii tehnice de calitate.
Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje
SR 183- 2- 1998
glisante. Conditii tehnice de calitate.
Lucrari de drumuri. Incadrarea imbracamintilor la lucrari de constructii noi si
STAS1598-1- 1989
modernizate. Prescriptii generale de proiectare si de executie

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 7 29

Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. Metode de


SR EN 13036-
încercare. Partea 1 : Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeţei
1:_2002
îmbrăcămintei prin tehnica volumetrică a petei
Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor imbracamintilor
AND 547-1998
rutiere moderne
Lucrari de drumuri. Dimensionarea sistemelor rutiere. Principii
STAS 1339-1979
fundamentale.
Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale
STAS 6400-1984
de calitate.
STAS 2914-1984 Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice de calitate.
Masini si utilaje pentru lucrari terasiere. Maiuri cu actionare manuala sau
STAS 11812-1980
electrica. Parametrii principali.
STAS 1913/1-1982 Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
STAS 662-2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.
Metode de incercare a pietrei naturale. Determinarea coeficientului dfe
SR EN 1925:2001
absorbtie a apei prin capilaritate.
Metode de incercare a pietrei naturale. Determinarea densitatii reale si
SR EN 1936:2007
densitatii aparente si a porozitatii totale si deschise.
Metode de incercare a pietrei naturale.Detreminarea absorbtiei de apa la
SR EN 13755:2008
presiune atmosferica.
Pietre naturale prelucrate pentru constructii. Reguli si metode pentru
SR EN 13373:2003
verificarea calitatii.
Agregate si piatra prelucrata pentru drumuri. Conditii tehnice generale de
SR 667:2000
calitate
Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali. Metode
STAS 4606-1980
de încercare
Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
SR EN 933/1:2002
Partea 1: Determinarea granulozităţii. Analiza granulometrică prin cernere
Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
SR EN 933/3:2002
Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare
Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
SR EN 933/4:2008
Partea 4: Determinarea formei particulelor. Coeficient de formă
Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
SR EN 933/5 Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe concasate şi sfărâmate din
agregate grosiere
Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
SR EN 1097/1:1998
agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură (micro-Deval)
Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
SR EN 1097/2:2002
agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare
Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
SR EN 1097/6:2002 agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale şi a coeficientului de
absorbţie a apei
Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate ale
SR EN 1367/1:2007
agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 8 29

Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate ale


SR EN 1367/2:2002
agregatelor. Partea 2: Încercarea cu sulfat de magneziu
Încercări pentru determinarea proprietăţilor chimice ale agregatelor. Partea
SR EN 1744/1:2004
1: Analiza chimică
Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
SR EN 933-2:1998 Partea 2: Analiza granulometrica – Site de control, dimensiuni nominale ale
ochiurilor.
SR EN 10092:2008 Ciment rutier
Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale
SR EN 197-1:2002
cimenturilor uzuale
Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor
SR EN 196-1:2006
mecanice
Metode de incercari ale cimenturilor . Partea 2 : Analiza chimica a
SR EN 196-2:2006
cimenturilor
SR EN 196- Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de
3+A1:2009 priza si a stabilitatii
SR EN 196/6:1994 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea finetii
Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 7: Metode de prelevare si
SR EN 196/7:2009
pregatire a probelor de ciment
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
CP 012 :2007
precomprimat
Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii
SR EN
aparente a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de
12350/6:2009
priza
SR EN Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor
12390/7:2009 mecanice
SR EN Incercari de laborator ale betoanelor. Determinarea volumului de aer din
12350/7:2009 betonul proaspat
Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa
SR EN 206-1:2002 verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor
de constructii
Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet – dezghet prin
SR EN 3518:2009
masurarea variatiei rezistentei si/sau modului de elasticitate dinamic relativ
SR EN 1008:2003 Apa pentru betoane si mortare.
Produse din otel pentru armarea betonului. Otelul beton laminat la cald
STAS 438/1 – 1989
Marci si conditii tehnice de calitate
STAS 3789 – 1986 Hartii superioare de ambalaj. Hartie rezistenta
STAS 8622-1988 Chituri de etansare a rosturilor in constructii
Ghid privind utilizarea chiturilor tiocolice, acrilice si siliconice la etansarea
GE-047-2002 rosturilor in constructii (Revizuire si completare Instructiune Tehnica C 197-
89)
HG 273 / 14.06.1994
cu completarile din Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
HG 940/2006 si HG acestora
1303/2007

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 9 29

5. DESCRIEREA INSTRUCTIUNII
5.A. EXECUŢIA LUCRĂRILOR

5.1. LUCRARI PREGATITOARE


5.1.1. Inainte de inceperea lucrarilor se va proceda predarea – primirea amplasamentului respectiv
la trasarea lucrarilor, aspecte care se vor consemna in formularul cu codul 03E – IRIDEX –
Proces Verbal de Predare-Primire a Amplasamentului si a Bornelor de Repere respectiv 05E
– IRIDEX – Proces Verbal de trasare a lucrarilor.
5.2. TERASAMENTE
5.2.1. Lucrarile de terasamente se vor executa in conformitate cu prevederile din caietul de sarcini
al lucrarii, astfel incat fazele procesului tehnologic sa se succeada fara decalaje intre
diferitele faze de lucru, ceea ce ar putea conduce la inmuierea pamantului din ampriza
lucrarii de catre apele meteorice.
5.2.2. Terasamentele pot fi compactate manual sau mecanic pana la atingerea gradului de
compactare Proctor normal.
5.2.3. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din acestea se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se :
5.2.3.1. concordanta lucrarilor cu prevederile proiectului ;
5.2.3.2. natura pamantului din corpul drumului ;
5.2.3.3. concordanta gradului de compactare cu prevederile caietului de sarcini;
5.2.3.4. eventualele defectiuni se vor consemna si se va stabili modul si termenul de
remediere.
5.3. STRATURI DE FUNDATIE SI DE BAZA
5.3.1. Executia substraturilor de fundatie se incepe numai dupa receptia terasamentelor.
5.3.2. Fundatia are la suprafata sa aceleasi pante in profil transversal si declivitati in profil
longitudinal, ca ale suprafetei imbracamintilor sub care se afla.
5.3.3. Denivelarile maxime admisibile ale suprafetei stratului de fundatie in sens transversal,
masurate sub dreptarul de 3 m lungime pe fiecare banda de beton si pe toata suprafata
acestuia sunt de +/- 4 mm.
5.3.4. Declivitatea in profil longitudinal este de 8%.
5.3.5. Inainte de a incepe executarea imbracamintei se va face receptia fundatiei prin verificarea
elementelor geometrice, abaterilor limita, denivelarilor admisibile, a gradului de compactare
sau a deflexiunilor. In urma efectuarii verificarilor se va incheia Proces – verbale de lucrari
ascunse, cod 6E-IRIDEX, specificandu-se eventualele remedieri necesare. Nu se trece la
executarea imbracamintei pana cand nu se executa aceste verificari si eventualele remedieri
ce rezulta din acestea prin completare cu material corespunzator stratului de fundatie si
compactarea acestuia la gradul de compactare prevazut.
5.3.6. Pe fundatia verificata in profil transversal si longitudinal, se monteaza longrinele metalice pe
benzi de beton sau mortar cu latimea de 30 cm.
5.3.7. In cazul fundatiilor din balast, piatra sparta si din materiale granulare stabilizate mecanic,
intre longrinele montate pe fundatia in prealabil umezita se va asterne un strat de nisip de 2
cm grosime dupa compactare care trebuie sa respecte cota si panta suprafetei inferioare a

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 10 29

imbracamintei. Suprafata nisipului compactat se va controla si corecta cu un dreptar care se


deplaseaza in lungul longrinelor, astfel incat sa fie asigurata planeitatea suprafetei nisipului
si sa fie evitata ridicarea acestuia la margini. Nisipul va avea EN > 85. Inainte de asternerea
nisipului se curata suprafata fundatiei, indepartandu-se si eventualele resturi de pamant
adus de pe drumurile laterale.
5.3.8. Pe nisipul bine nivelat si compactat se va intinde hartia Kraft sau folia de polietilena. Benzile
de hartie sau de polietilena se suprapun cu minimum 5 cm in sens longitudinal si 20 cm in
sens transversal. Banda superioara va fi in sensul pantei.
5.3.9. Banda de hartie sau folia de polietilena va fi intinsa cu putin inainte de betonare pentru a
evita producerea de cute. Stabilitatea contra vantului a foliei intinse se va asigura asezand
peste ea din loc in loc bare din fier sau lemn care se vor recupera. Hartia intinsa nu trebuie
calcata.
5.3.10. In situatiile in care stratul superior al fundatiei este alcatuit din materiale stabilizate cu lianti
hidraulici sau mixturi asfaltice, nu se va executa acoperirea suprafetei fundatiei cu strat de
nisip si hartie sau folie de polietilena. Inainte de asternea betonului suprafata acestor fundatii
se stropeste cu apa.
5.3.11. In urma efectarii lucrarilor mentionate, se vor verifica lucrarile executate si se vor consemna
cele constatate in Procese – verbale de lucrari ascunse, cod 6E-IRIDEX.
5.3.12. Executia straturilor drenante, anticapilare sau izolante din balast si nisip necesita
operatiunile urmatoare:
5.3.12.1. asternerea si nivelarea la sablon a nisipului sau a balastului in straturi cu
grosimea de maxim 15 cm – inainte de compactare (in cazul utilizarii unor utilaje
de compactare a caror caracteristici tehnice indica grosimi de compactare mai
mari de 15 cm, grosimea de asternere se va stabili pe santier inainte de inceperea
executiei);
5.3.12.2. adaugarea prin stropire a cantitatii necesare de apa pentru asigurarea
umiditatii optime de compactare prin incercarea Proctor modificata, conform STAS
1913/13 - 83;
5.3.12.3. compactarea nisipului prin pilonare sau vibrare.
5.3.13. Executia stratului izolant din geotextile necesita asternerea materialului prin derularea
sulurilor de geotextile in lungul drumului / pistei si imbinarea fasiilor prin coasere mecanica.
Pentru a evita degradarea geotextilului in timpul executiei stratului de fundatie imediat
superior se vor avea in vedere urmatoarele :
5.3.13.1. grosimea stratului de fundatie imediat superior din agregate naturale, trebuie
sa fie de minim 15 cm;
5.3.13.2. descarcarea din autobasculante a agregatelor naturale se face prin
basculare, de preferinta din mers , iar imprastierea si nivelarea acestora , cu
autogrederul / buldozerul se va face fara ca lama sa actioneze direct pe geotextil;
5.3.13.3. se interzice circulatia pe suprafata geotextilului a utilajelor prevazute cu
senile;
5.3.13.4. in cazul in care stratul de fundatie imediat superior este alcatuit din piatra
sparta , intre acest strat si geotextil se interpune un strat de protectie alcatuit din
nisip sau cenusa de termocentrala de 7 cm.

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 11 29

5.4. MATERIALE
5.4.1 La livrarea materialelor in santier se va avea in vedere verificarea cantitativa si calitativa si
se va intocmi procesul verbal de receptie materiale conform formular 30 E – IRIDEX –
Proces Verbal de receptie materiale sosite pe santier
5.4.2 Agregate naturale
5.4.1.1. Agregatul balast sau balast optimal se va aproviziona din timp in depozit
pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la
locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca
balastul este corespunzator cu specificatiile din caietul de sarcini.
5.4.1.2. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in
functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
5.4.1.3. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si
depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor.
5.4.3 Materiale geosintetice
5.4.1.4. Geogrile cu noduri rigide integrate:
5.4.1.4.1. Bietirate: se utilizeaza la ranforsarea straturilor de balast, pentru
cresterea capacitatii portante, reducerea deplasarilor, deformatiilor si
inchiderea fisurilor la nivelul suprafetei de rulare. Prin aplicarea lor se obtine
reducerea stratului de balast cu 25 – 60% din grosimea stratului de balast
nearmat. Se pot obtine suprafete de fundare din nisip sau balast armat, cu o
lunga durata de exploatare si intretinere minima.
5.4.1.4.2. Monoetirate: se utilizeaza la ziduri de sprijin din pamant armat, au
rezistente intre 40 si 160 kN/m si au o rapiditate la instalare foarte mare,
reducand in acelasi timp costul lucrarii cu 20 – 50%.
5.4.1.5. Geocelule din PEID in sistem fagure utilizate la ranforsarea straturilor de
balast pentru cresterea capacitatii portante, reducerea deplasarilor, deformatiilor si
inchiderea fisurilor la nivelul suprafetei de rulare. Prin aplicarea lor se obtine
reducerea stratului de balast cu 25 – 60% din grosimea stratului de balast nearmat.
De asemenea, se pot utiliza la constructia de rampe, ziduri de sprijin, control
erozional, si ziduri de protectie a depozitelor de munitie sau combustibili, daca sunt
umplute cu beton.
5.4.1.6. Geotextile:
5.4.1.6.1. Netesute pentru lucrari de drenaj, protectie a suprafetelor contra
poansonarilor, separare a straturilor adiacente, filtrare si eliminarea
fenomenului de pompaj sub dale in timpul traficului.
5.4.1.6.2. Tesute pentru lucrari usoare cu pamant armat, straturi antifisura
atunci cand nu este necesara utilizarea geogrilelor (care au caracteristici
superioare) si in lucrari de drenaj, separare si filtrare atunci cand se cer
rezistente mai mari decat cele ale geotextilelor netesute.
5.4.4 Betoane
5.4.4.1 Pentru prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si
a betonului se vor respecta prevederile din instructiunea de lucru Executarea
lucrarilor de betonare, cod IL-06[PP-MCMS-04]C.

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 12 29

5.4.4.2 In tabelul de mai jos sunt prezentate clasa betonului, in functie de clasa tehnica a
drumului si natura traficului.
Clasa betonului
Stratul
Clasa tehnica a drumului si natura traficului
uzura sau un singur strat rezistenta

Autostrazi BcR 5,0 (BcR 4,5)


Drumuri publice, strazi si drumuri de
BcR 5,0 (BcR 4,5)
exploatare cu trafic foarte greu
Piste, cai de rulare si platforme
BcR 5,0 (BcR 4,5)
de aerodromuri internationale
Drumuri publice, strazi si drumuri de
BcR 5,0 (BcR 4,5) BcR 4,5 (Bcr 4,0)
exploatare cu trafic foarte greu
Piste, cai de rulare si platforme
BcR 5,0 (BcR 4,5) BcR 4,5 (Bcr 4,0)
de aerodromuri internationale
Drumuri publice, strazi si drumuri de
BcR 4,5 (BcR 4,0) BcR 4,0 (Bcr 3,5)
exploatare cu trafic greu si mediu
5.4.4.3 Cu avizul beneficiarului, cu justificari tehnico-economice, se pot folosi clasele din
paranteza.
5.4.4.4 Betoanele vor avea compozitia si caracteristicile specificate in proiectul de executie.
5.4.4.5 Proportiile de ciment, apa, aditivi, agregate fine si grosiere vor conferii betonului
plasticitatea si lucrabilitatea ceruta in proiect. Acestea vor fi determinate prin
amestecuri de proba.
5.4.4.6 Proportiile acestor amestecuri se vor incadra in urmatoarele limite (cu rezerva
respectarii cerintelor fiecarui proiect in parte):
3
Continutul de ciment Minimum 350 kg/m
Raportul apa / ciment (functie de granulozitatea
Maximum 0,45 – 0,47
continua sau discontinua)
Raportul agregatelor fine fata de agregatele totale 38 – 43 %
Raportul marimi agregatelor grosiere fata de
40 – 60 %
agregatele totale
Aditivi :
Aditivi antrenor de aer, folosit la prepararea betonului
pentru turnari de piste de aeroporturi si parcari.
Conplast AE 383
Creste gradul de rezistenta la inghet - dezghet.
Dojaz: 0,10 – 0,25 l/100 kg ciment
Adaosuri:
Aditiv pentru beton din fibre foarte fine din
polipropilena.
FIBRED
Utilizat pentru prevenirea fisurarii in stadiile initiale ale
betoanelor si mortarelor.

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 13 29

3
Dozajul tipic pentru beton fiind de 0,6 kg/m

5.4.4.7 Verificarea calitatii betonului turnat se face conform normativ NE 012-99.


5.4.5 Armatura
Tip de otel Simbol Domeniu de utilizare
otel beton rotund neted STAS 438/1-80 OB 37 Gujoane, ancore

5.4.6 Produse etansare rosturi


5.4.6.1 EXPANDAFOAM este un produs din polietilena spongioasa sub forma de benzi sau
cablu care se foloseste ca material de umplere a rosturilor dintre dale de beton.
5.4.6.1.1 Este disponibil sub forma de benzi si cabluri. Acestea sunt folosite ca
benzi auxiliare pentru masticuri elastomere. Avantaje: Usor compresibil,
transfer scazut al sarcinii, revenire excelenta dupa compresie, non-
absorbant, rezistent la degradare.
5.4.6.2 COLPOR 200 PF este un material nebituminos pentru etansarea rosturilor, cu
aplicare la rece Etansarea si intretinerea rosturilor din drumuri betonate, piste betonate
si lucrari pretentioase.
5.4.6.2.1 Colpor 200 PF este in special adecvat zonelor etansate in contact
potential cu carburanti si produse petroliere cum ar fi plaforme de
alimentare a aparatelor de zbor, terminale de titei, parcari si plaforme de
incarcare. Avantaje: nu contine compusi bituminosi, se aplica la rece, nu
necesita echipament pentru incalzire, rezistenta la hidrocarburi, inalta
duritate si exploatare indelungata, preia deplasari relative importante.
5.5 Toate materialele aprovizionate vor fi agrementate sau vor avea marcajul CE si vor fi insotite
de certificate de calitate sau declaratii de conformitate.
5.6 EXECUTIA IMBRACAMINTII DIN BETON DE CIMENT
5.6.1 Executia imbracamintii se incepe numai dupa efectuarea receptiei la stratul pe care se
aseaza.
5.6.2 Grosimea imbracamintei este cea prevazuta in caietul de sarcini, fara a fi incluse
completarile pentru preluarea denivelarilor.
5.6.3 Latimea de turnare a benzii de beton poate fi de 2,5…8,5 m. Abaterea maxima admisibila la
latimea proiectata a benzii de beton este de :
+/-15 mm , la drumuri noi sau modernizari ;
+/-50 mm , la ranforsarea imbracamintilor rutiere vechi din beton de ciment .
5.6.4 In profil transversal , pentru drumuri in aliniament , imbracamintea poate fi :
cu doua pante in forma de acoperis , la drumuri de clasa tehnica II…V , strazi de
categoria I…III , drumuri de exploatare de categoria I , piste si cai de rulare
aeroportuare;
cu panta unica la calea unidirectionala a autostrazilor , strazi cu zona verde mediana
sau cu platforma axiala pentru tramvai , strazi de categoria IV , drumuri de exploatare
de categoria II..III , platforme de orice fel .

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 14 29

5.7 PUNEREA IN OPERA A BETONULUI RUTIER


5.7.1 Imbracamintile se executa conform prevederilor din proiect.
5.7.2 Inainte de de inceperea lucrarilor, se realizeaza un sector experimental de minimum 30 m,
care va servi ca tronson de referinta pentru urmarirea lucrarilor.
5.7.3 Punerea in opera a betonului va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru. Acesta va fi
permanent la locul de turnare si va supraveghea si lua masuri operative de remediere a
oricaror deficiente constatate.
5.7.4 Asternerea betonului se va face numai cu repartizatoare mecanice (Iopeti mecanice sau
repartizatoare cu snecuri, cu exceptia unor suprafete reduse la care folosirea acestora nu
este justificata din punct de vedere tehnico-economic (supralargiri in curbe, curbe cu raze
mici, strazi de categoria IV cu o banda de circulatie, parcaje, platforme sau locuri de
stationare, pe suprafete mici sau izolate). La acestea, asternerea betonului rutier preparat,
se poate face manual.
5.7.5 Compactarea si nivelarea betonului, la executarea imbracamintei, se efectueaza cu ajutorul
vibrofinisoarelor, avand urmatoarele caracteristici: frecventa de vibrare: 50-75 Hz,
amplitudinea 1,0...1,3 mm, viteza de avansare: minimum 0,6 m/minut prin doua treceri ale
acestora pe fiecare strat de beton ce se compacteaza.
5.7.6 Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinari de proba efectuate cu prima sarja de
beton ce se compacteaza, stabilindu-se viteza de inaintare a vibrofinisorului, corelata cu
latimea grinzii vibratoare care trebuie sa fie in contact cu betonul proaspat pe o lungime de
cel putin grosimea dalei, masurate in directia de avansare. Durata vibrarii se recomanda sa
fie de 30...60 secunde.
5.7.7 Pentru a asigura vibrarea corecta a betonului pe intreaga suprafata a stratului compactat, se
va urmari ca grinda vibratoare, in timpul vibrarii, sa se afle cu 1...3 mm mai jos decat
suprafata betonului din spatele grinzii.
5.7.8 Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1,15...1,35 ori mai mare decat
grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea betonului.
5.7.9 Inainte de a incepe vibrarea betonului, se va stabili in cadrul determinarilor de proba
grosimea stratului de beton necompactat, necesara pentru obtinerea grosimii prescrise a
stratului finit.
5.7.10 Punerea in opera a betonului se va face fara intreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate
(ploaie intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton etc.) se va
executa din betonul confectionat pana in acel moment o dala cu lungimea de cel putin 1,5 m,
terminata cu un rost transversal de contact.
5.7.11 Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor sau riglelor vibrante trebuie sa fie
astfel stabilita incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafetei de beton
compactat.
5.7.12 Intreruperea betonarii la sfarsitul unei zile de lucru se va face numai la un rost transversal de
dilatatie sau de contact.
5.7.13 Betonul gresit fabricat sau gresit turnat se va indeparta de la locul de punere in opera prin
taiere cu masina speciala cu disc, spargere si evacuare a dalelor.
5.7.14 Betonul adus la punctul de lucru se pune direct in lucru, avand in vedere o repartizare cat
mai uniforma.

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 15 29

5.7.15 Betonul asternut la cota si necompactat se va verifica cu dreptarul si se vor efectua


corectarile necesare inainte de vibrare pentru eliminarea denivelarilor suprafetei, prin
completare cu beton sau indepartarea betonului in exces. Langa longrine betonul se va
indesa cu maiul metalic asigurand totodata mentinerea ancorelor in pozitie orizontala.
5.7.16 Dupa asternerea stratului de beton pe o portiune de 5-6 m, pe toata latimea si dupa
verificarea grosimii betonului necompactat cu sablonul, se va proceda la vibrarea betonului
cu ajutorul vibrofinisorului, urmarindu-se ca in fata grinzii vibratoare sa existe permanent un
val uniform de beton de maximum 5 cm inaltime.
5.7.17 Dupa trecerea vibrofinisorului pana la circa 1 m de capatul portiunii asternute, aceasta se
retrage si se face verificarea in profil longitudinal si transversal a suprafetei vibrate cu
latimea de minimum 3,00 m, corectand cu beton, daca este cazul, suprafetele denivelate sau
cele deschise (nevibrate).
5.7.18 Dupa verificarea si corectarea denivelarilor suprafetei vibrate, betonul de langa longrine se
va compacta cu maiul sau placi vibrante.
5.7.19 Se trece apoi a doua oara cu vibrofinisorul astfel ca suprafata obtinuta sa fie neteda si
uniforma ca aspect.
5.7.20 Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarja dintr-o dala si
terminarea finisarii betonului din aceeasi dala nu va depasi cu mai mult de o ora inceputul
prizei cimentului.
5.7.21 Finisarea suprafetei betonului pentru piste aeroportuare, autostrazi drumuri cu trafic foarte
greu, se face numai cu grinzi finisoare. Pentru celelalte categorii de lucrari, cand
vibrofinisoarele nu au aceste dispozitive, care sa elimine denivelarile longitudinale ale
suprafetei stratului de beton, se va folosi un rulou metalic, perfect calibrat, de 3-4 m lungime,
avand diametrul de 25 cm si masa de circa 150...200 kg. Cu ruloul se lucreaza pe suprafata
corectata si compactata, prin rostogolirea lui in sens perpendicular pe axa benzii, pe toata
suprafata imbracamintei, prin treceri suprapuse pe cate 1,00 m. Ruloul trebuie curatat si
umezit la fiecare trecere, evitandu-se udarea betonului.
5.7.22 Surplusul de beton scos la suprafata imbracamintei de catre grinda finisoare sau rulou, se
indeparteaza cu perii speciale care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton
executate.
5.7.23 Demontarea longrinelor se va face dupa cel putin 24 ore de la turnarea betonului.
5.7.24 In cazul in care executarea imbracamintei se face pe jumatate din latimea partii carosabile si
se circula pe a doua jumatate a drumului, longrinele din axa drumului se vor demonta dupa
minimum 48 ore.
5.7.25 Imediat dupa demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de
decofrol sau emulsie bituminoasa cationica.
5.8 STRIEREA BETONULUI
5.8.1 Suprafata finisata a betonului se va stria numai mecanic la autostrazi si piste aeroportuare
sau fie mecanic fie manual la celelalte lucrari, perpendicular pe axa drumului, cu ajutorul
dispozitivului de striat sau a unei perij umezit, cu fire plastice sau metalice.
5.8.2 In scopul imbunatatirii aderentei rotilor autovehiculelor pe imbracamintea uda, suprafata
finisata a betonului se va stria perpendicular pe axa benzii, mecanic sau manual, cu perii
piassava.
5.8.3 Spre a se permite protejarea cat mai rapida a betonului cu predus de protectie, strierea se
face la cel mult 20 minute de la turnare.

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 16 29

5.8.4 Se va verifica vizual uniformitatea si adancimea strierii si se va reface daca este cazul.
5.9 PROTEJAREA IMBRACAMINTII
5.9.1 Protejarea suprafetei imbracamintei din beton de ciment se efectueaza in doua etape, si
anume:
5.9.1.1 In prima etapa, considerata din momentul terminarii strierii suprafetei
betonului proaspat si pana la zvantarea acestuia, cand suprafata devine mata,
protectia se realizeaza cu acoperisuri mobile, impermeabile si nedeformabile,
imbinate etans intre ele, care se deplaseaza pe masura ce se finiseaza suprafata
betonului proaspat in scopul proteiarii betonului contra actiunii soarelui, vantului si
ploilor;
5.9.1.2 in etapa a doua, considerata din momentul cand suprafata betonului s-a
zvantat, devenind mata, protejarea suprafetei betonului se realizeaza IN MOD
OBLIGATORIU cu pelicule de protectie antievaporante, in scopul asigurarii conditiilor
favorabile de intarire a betonului si evitarii fisurarii dalelor.
5.9.2 Protejarea imbracamintii proaspat turnata de circulatia pietonala si auto
5.9.3 Este interzisa circulatia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspat. In
primele 24 ore de la executarea protectiei suprafetei imbracamintei cu pelicule, accesul
muncitorilor se poate face numai pe dulapi sprijiniti pe longrine. Restrictiile se ridica in functie
de varsta betonului.In cazul executarii rosturilor prin taiere, zona din lungul rosturilor se va
repeliculiza cu produse chimice similare calor folosite pe restul suprafetei dalei.
5.9.4 Pe perioada de intarire a betonului, stabilita in functie de anotimp, se vor lua masuri ca
autovehiculele sa nu circule pe suprafata acesteia.
5.10 EXECUTIA ROSTURILOR
5.10.1 Pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorita variatiilor de temperaturi si umiditate,
tasarilor inegale si pentru necesitati de constructie, imbracamintile se executa cu rosturi
transversale si longitudinale care Ie impart in dale.
5.10.2 Rosturile, atat cele transversale cat si cele longitudinale pot fi de:
contact (de constructie);
dilatatie;
contractie.
5.10.3 Executarea rosturilor de contact
5.10.3.1 Rosturile de contact transversale se realizeaza pe toata latimea si grosimea
dalei, cand se intrerupe turnarea betonului, fie la sfarsitul zilei de lucru, fie in cazul
intreruperii accidentale a betonarii (ploaie intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in
aprovizionarea cu beton etc.), astfel:
5.10.3.1.1 in sectiunea transversala unde apare rostul se monteaza un dulap de
lemn (tinut in apa 24 ore) avand lungimea egala cu distanta intre longrine
si latimea egala cu inaltimea imbracamintii fixat cu ajutorul tarusilor
metalici batuti in fundatie;
5.10.3.1.2 la reluarea betonarii se scot tarusii metalici si dulapul, se aplica pe
suprafata laterala a imbacamintei o pelicula de emulsie bituminoasa prin
stropire de doua ori sau se pune o fasie de carton bitumat;

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 17 29

5.10.3.1.3 la drumurile de clasa tehnica I si II, strazile de categoria I si II, precum si


la pistele si platformele aeroportuare, partea superioara a rostului de
contact, pe o adancime de 3 cm din grosimea dalei, se taie ulterior pe o
latime de 8...10 mm pentru a se permite o usoara introducere a produsului
de colmatare.
5.10.3.2 Rosturile de contact longitudinale se realizeaza intre benzile de beton pe toata
grosimea imbracamintii, fiind prevazute cu ancore de otel-beton OB 37, cu diametrul
de 10 mm si 1 m lungime (prevazute cu ciocuri) asezate la jumatatea grosimii dalei la
distanta de 1 m una de alta. In acelasi mod se trateaza si rostul longitudinal dintre
dala normala si supralargirea drumurilor sau cel dintre benzile lateraIe ale pistelor
sau cailor de rulare aeroportuare si acostamentele acestora, cu precizarea ca in
acest caz ancorele se vor aseza la jumatatea grosimii dalelor din aceste
acostamente.
5.10.3.3 Fac exceptie platformele cu panta sub 2 %, unde armarea nu este necesara.
5.10.3.4 Rosturile de contact longitudinal se vor executa astfel:
5.10.3.4.1 ancorele gata confectionate se indoaie la jumatatea lungimii in unghi de
900. Jumatate din ancora se protejeaza, sa nu adere de beton, prin
infasurare cu hartie sau folie de polietilena, asezandu-se apoi lipita de
longrina, pe pozitia finala in timpul repartizarii betonului. Dupa
demontarea longrinei din axa drumului, jumatatea protejata a ancorei ce a
fost montata de-a lungul longrinei se va dezdoi si intinde fara inflexiuni.
Pentru lucrarile aeroportuare, ancorele se vor pozitiona conform
prevederilor proiectului respectiv;
5.10.3.4.2 inainte de betonarea benzii a doua, pe suprafata verticala a imbracamintei
benzii turnate anterior, se va aplica in mod obligatoriu o pelicula de
protectie prin stropire, de cel putin doua ori;
5.10.3.4.3 la drumurile de clasa tehnica I si II, strazile de categoria I si II, precum si
la pistele si platformele aeroportuare, la partea superioara a rostului de
contact longitudinal se va crea prin taiere (Ia maximum 24 ore de la
turnarea dalei) un locas de 8...10 mm latime si de 30 mm adancime care
va fi colmatat cu produse speciale de etansare.
5.10.4 Executarea rosturilor de dilatatie
5.10.4.1 Rosturile de dilatatie transversale se executa pe toata latimea si grosimea
imbracamintii la distanta de circa 100 m lungime de banda de beton, perpendicular
pe axa benzii, in linie continua pe toata latimea imbracamintei. De asemenea, se
realizeaza rosturi de dilatatie si in urmatoarele situatii:
la capetele tablierelor sau placilor viaductelor, podurilor, podetelor etc.;
la capetele curbelor avand raze sub 300 m;
in punctele de schimbare a declivitatilor in care proiectul nu prevede racordari
convexe.
5.10.4.2 Rostul de dilatatie transversal se va executa astfel:
5.10.4.2.1 Se aseaza pe fundatie o scandura imbibata din lemn de brad (pastrata in
apa timp de 24 ore inainte de utilizare) de 20...25 mm grosime, care
ramane in lucrare. Scandura va avea o lungime egala cu distanta intre
longrine si latimea cu 3 cm mai mica decat grosimea stratului de beton.

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 18 29

Ca varianta in loc de scandura, se poate folosi polistiren extrudat in


grosime de 20 mm avand o lungime egala cu distanta intre longrine si
latimea egala cu grosimea stratului de beton. Scandura (sau polistirenul)
se aseaza perfect vertical, perpendicular fata de longrine si se fixeaza
astfel ca sa-si pastreze pozitia verticala in tot timpul executarii
imbracamintei din vecinatatea sa. Scandura de rost se va aseza astfel
incat sa nu permita legatura intre dalele adiacente pe sub scandura si pe
la capetele ei.
5.10.4.2.2 Ulterior, stratul de beton situat deasupra scandurii este indepartat prin
executarea a doua taieturi paralele, distantate la 20...25 mm intra ele,
pana la nivelul superior al scandurii. In cazul polistirenului, acesta se va
indeparta pe o latime de 3 cm de la fata betonului. Spatiul astfel rezultat
se va etansa (colmata).
5.10.4.3 Rosturile de dilatatie longitudinale se executa la platforme, in cazul cand
imbracamintea este mai lata de 100 m la aproximativ jumatate din latimea
imbracamintei, in locul unui rost de contact. Rosturile de dilatatie longitudinala se vor
executa cu aceleasi dimensiuni si cu acelasi mod de executie ca si rostul de dilatatie
transversala.
5.10.5 Executarea rosturilor de contractie
5.10.5.1 Rosturile de contractie sunt rosturi aparente, care separa betonul numai in partea
superioara a imbracamintei. Prin micsorarea sectiunii dalei se asigura ulterior
fisurarea in continuare a intregii sectiuni, in dreptul rostului.
5.10.5.2 Rosturile de contractie transversala se executa pe toata latimea imbacamintei, in
linie continua, inclinate la 1/6 sau perpendicular pe axa drumului, la distanta intre
4...6 m modulata dupa o secventa determinata prin proiect (de exemplu 4-5-4 m; 5-4-
5 m; 5-6-5 m) si pe o adancime de 1/4...1/5 din grosimea dalei cu ajutorul masinii de
taiat rosturi echipata cu doua discuri diamantate concentrice alaturate, de diametre
diferite.
5.10.5.3 Taierea betonului intarit se va executa imediat ce betonul permite, intr-un interval
de timp de 6...24 ore de la punerea in opera a betonului, in functie de tipul cimentului
si temperatura aerului.
5.10.5.4 Rosturile de contractie longitudinala se executa in cazul cand banda de beton se
toarna cu o latime mai mare de 5,0 m realizandu-se pe axa acesteia. Rosturile de
contractie longitudinale se vor executa prin taiere in betonul intarit, cu aceleasi
dimensiuni ca si rosturile de contractie transversala. Rosturile se vor taia dupa
terminarea taierii tuturor rosturilor de contractie transversale.
5.10.5.5 Dispunerea rosturilor in plan in intersectii de strazi, platforme si piete se va face
conform proiectului, evitandu-se formarea de colturi mai mici de 75° si lungime de
rost mai mica de 0.50 m.
5.10.6 Etansarea rosturilor
5.10.6.1 Golul ramas la partea superioara a rostulul se umple (etanseaza) pana la
suprafata imbracamintii cu produse de etansare conform prevederilor agrementelor
tehnice in vigoare.
5.10.6.2 Rostul care urmeaza a fi etansat trebuie sa aiba forma precisa, sa fie uscat,
sanatos, curat si fara gheata. Praful si laptele de ciment se indeparteaza prin sablare

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 19 29

sau slefuirea lateralelor, dupa care se sufla cu aer comprimat uscat, fara incluziuni de
produse petroliere.
5.10.6.3 Ca material pentru fundul de rost se foloseste Expandafoam. Acesta trebuie sa
fie pozitionat astfel incat sa furnizeze pentru o suprafata de etansare dimensiunile
cerute, asigurandu-se ca rostul de etansare sa nu contina caderi de beton.
5.10.6.4 Dupa introducerea fundului de rost, inainte de etansarea rostului, marginile
betonului se protejeaza cu hartie adeziva in vederea evitarii depunerii materialului de
etansare pe suprafata dalei de beton.
5.10.6.5 Este necesar ca materialul de umplere al oricarui rost de dilatare sa fie etans
aplicat. In acest sens se foloseste Colpor 200 PF.
5.10.6.6 Amorsare: Fetele din beton ale rostului trebuie sa fie amorsate cu Fosroc Primer
20, pentru a se asigura aderenta pe ambele straturi ale materialului de etansare.
Uscarea amorsei este o operatie care dureza intre 30 minute si 2 ore, depinzand de
conditiile climaterice. Daca materialul de etanseizare nu este aplicat in timp de 2 ore
dupa aplicarea amorsei, substratul trebuie sa fie reamorsat.
5.10.6.7 Cand rosturile de beton sunt expuse sau sunt subiectul unor conditii atmosferice
predominant umede sau cand betonul este neobisnuit de dens sau poros este
recomandata utilizarea amorsei Fosroc Primer 19.
5.10.6.8 Colpor 200PF trebuie sa fie aplicat intr-un timp cuprins intre 30 de minute si 4 ore
dupa aplicarea amorsei. Daca rosturile pot fi etanseizate numai a doua zi, filmul de
amorsa se indeparteaza prin sablare iar rostul trebuie sa fie reamorsat.
5.10.6.9 Amestecul de Colpor 200PF se pune in opera cu ajutorul unui echipament special
care asigura o turnare continua si o umplere corespunzatoare a rosturilor, obtinandu-
se o suprafata convexa.
5.11 REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
5.11.1 Controlul lucrarilor inainte de punerea in opera a betonului
5.11.1.1 Pregatirea platformei pe care urmeaza sa fie asternut betonul;
5.11.1.2 Pozitionarea corecta a longrinelor;
5.11.1.3 Pozitionarea corespunzatoare a rosturilor de dilatatie;
5.11.1.4 Asigurarea bunei functionari a utilajelor de pundere in opera a betonului rutier;
5.11.1.5 Receptia calitativa a betonului;
5.11.1.6 Asigurarea cu personal instruit.
5.11.2 Controlul in timpul executarii imbracamintii rutiere din beton
5.11.2.1 Mentinerea omogenitatii betonului in timpul transportului si punerii in opera;
5.11.2.2 Distributia uniforma a betonului in fata utilajului de compactare;
5.11.2.3 Mentinere longrinelor sau a firelor de ghidaj la cotele prevazute;
5.11.2.4 Compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii;
5.11.2.5 Masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa;
5.11.2.6 Executia corecta a rosturilor de dilatatie;
5.11.2.7 Masuri speciale in cazul rosturilor de lucru;

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 20 29

5.11.2.8 Taierea rosturilor transversala de constractie in timp util;


5.11.2.9 Datele inscrise in bonurile de transport corespund celor prevazute si nu s-a
depasit durata durata de transport;
5.11.2.10 Asigurarea mentinerii pozitiei din proiect a ancorelor si gujoanelor de otel-beton;
5.11.2.11 Respectarea masurilor de protectie a suprafetei betonului proaspat.
5.11.3 Determinari efectuate la locul de punere in opera
5.11.3.1 Verificarea lucrabilitatii betonului;
5.11.3.2 Determinarea temperaturii betonului (in perioada de timp friguros sub +5 0C sau
foarte calduros peste 25 0C)
5.11.3.3 Tolerantele tehnice privind caracteristicile betonului proaspat
Limite de referinta
Caracteristica Valoare de referinta Unde se realizeaza
admise
Tasarea medie la locul de punere in
± 10 mm
t = 30 mm opera
Consistenta
(lucrabilitatea) Gradul de compactare G ± 0.5
mediu la locul de punere in
opera
G = 1,15 …..1,35
o o
Tmin = + 5 C tmin = -1 C la locul de punere in
Temperatura o o
Tmax = + 30 C tmax = + 2 C opera
3 3
Densitatea aparenta ρb mediu = 2400 kg/m ρb ± 40 kg/m la statia de betoane
Continutul de aer oclus /
Ρmediu = 3.5 % Ρ ± 0.5 % la statia de betoane
antrenant

5.11.4 Incercari pe betonul intarit la 28 zile


5.11.4.1 Rezistentele caracteristice la incovoiere si medii la compresiune determinate pe
fiecare serie de trei prisme, se analizeaza de laboratorul care efectueaza incercarea,
imediat dupa inregistrarea rezultatelor.
Rezistenta caracteristica la Rezistenta medie la compresiune determinata
incovoiere determinate pe prisme pe cuburi sau fragmente de prisme cu latura
Clasa de beton de 150x150x600 mm sectiunii 150 mm

(Rk inc, 150), N/MM2 (Rc), N/MM2


BcR 5,0 5,5 50,0
BcR 4,5 4,9 44,0
BcR 4,0 4,4 39,0
BcR 3,5 3,8 34,0

5.11.4.2 In cazul in care rezultatele sunt mai mici decat cele prevazute pentru clasa
betonului respectiv, in 48 de ore laboratorul va comunica rezultatele in cauza statiei
de betoane si executantului.

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 21 29

5.11.4.3 In urma comunicarii primite, seful statiei de betoane impreuna cu responsabilul


CQ pe lucrare, in termen de 48 de ore, vor identifica obiectivele care au fost realizate
cu tipul respectiv de beton corespunzator probelor luate si vor comunica
executantului rezultatul inregistrat. Comunicarea se face de asemenea catre Sef
Santier si/sau Manager Proiect, responsabilul tehnic cu executia, Director Calitate.
5.11.4.4 In termen de 5 zile de la data incunostiintarii, responsabilul tehnic cu executia,
impreuna cu reprezentantul investitorului vor proceda astfel:
5.11.4.4.1 Identifica dalele din imbracamintea la care s-a folosit betonul respectiv;
5.11.4.4.2 Preleveaza carote din tronsonul de imbracaminte in cauza;
5.11.4.4.3 Convoaca proiectantul pentru analiza cazului daca nu este posibila
extragerea de carote.
5.11.4.5 Daca din determinarile efectuate pe carote rezulta ca betonul nu indeplineste
conditiile in proiect, va fi convocat proiectantul care va analiza si decide dupa caz:
5.11.4.5.1 Efectuarea de verificari suplimentare pe baza de carote si reanalizarea
situatiei;
5.11.4.5.2 Expertizarea lucrarii si stabilirea solutiilor de remediere;
5.11.4.5.3 Acceptarea receptiei lucrarii daca din verificarile efectuate clasa de beton
efectiv realizata se apreciaza ca satisfacatoare.
5.11.5 Verificarea calitatii imbracamintii, inainte de darea in exploatare (la receptie lucrarilor)
5.11.5.1 Calitatea imbracamintii apreciata dupa calitatea betonului rutier pus in lucrare se
considera corespunzatoare daca:
5.11.5.1.1 Nu se constata fisuri si crapaturi la suprafata dalelor;
5.11.5.1.2 Nu se constata vizual defecte de executie (goluri in suprafata sau laturile
imbracamintii, segregari, exfolieri);
5.11.5.1.3 Calitatea betonului livrat este corespunzatoare din punct de vedere al
rezistentelor la incovoiere determinate pe epruvete prismatice si al
rezistentelor la compresiune determinate pe epruvete cubice sau
fragmente de prisme cu sectiunea de 150 mm, confectionate la statia de
betoane, precum si al rezistentelor la compresiune determinate pe carote;
5.11.5.1.4 Controlul prin metode nedistructive arata ca betonul are o structura
corespunzatoare.
5.11.5.2 Verificarea grosimii imbracamintii de beton se efectueaza prin masuratori directe
la marginea benzii de beton, la fiecare 200 m si pe carote extrase din imbracaminte.
5.11.5.3 Verificarea latimii imbracamintii din beton, se efectueaza prin masuratori directe
cu ruleta intre marginile benzii din beton, la fiecare 200 m.
5.11.5.4 Verificarea denivelarilor suprafetei imbracamintilor se efectueaza in timpul
executiei, imediat dupa prima trecere a vibrofinisorului si la receptia, cu ajutorul
dreptarului de 3 m lungime si al unei pene sau utilizand aparatura speciala.
5.11.5.5 In profil longitudinal, masura denivelarilor se efectueaza pe fiecare banda de
beton sau banda de circulatie si anume pe axa acestora, cu dreptarul de 3 m lungime
si o pana de 20 cm lungime si maximum de 3 cm latime avand o inclinatie de 1:10 si
gradatii corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 m. Frecventa masuratorilor

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 22 29

este : la fiecare dala realizata in timpul executiei si din 50 in 50 m la receptia sau prin
sondaj la cererea comisiei de receptie.
5.11.5.6 In profil transversal, verificarea denivelarilor este obligatorie in dreptul profilelor
aratate in proiect si la cererea comisiei de receptie si intre profiluri.
5.11.5.7 Verificarea pantei transversale se face cu aparatura adecvata sau utilizand
dreptarul cu bolobocul si cu o pana gradata avand lungimea de 30 cm, grosimea
maxima de 3 cm si inaltimea la capete de 1,5 cm si respectiv 9 cm.
5.B. ASPECTE PRIVIND PROTECTIEA MEDIULUI
5.B.1. Masuri in cazul pierderilor accidentale :
Masuri de protectie a mediului: Evitati intrarea substantelor in colectori, reteaua
de canalizare sau in cursuri de apa.
Metode de curatare: Se absorb cu absorbanti inerti si se
indeparteaza prin cele mai bune metode
disponibile. Se colecteaza in containere.
Se distruge ca deseu
5.B.2. Consideratii privind evacuarea deseurilor :
Depozitarea deseurilor trebuie sa fie in concordanta cu legislatia locala si nationala.
Produs nefolosit: Se distruge intr-un spatiu si in conditii corespunzatoare,
conform prevederilor art. 5 din OUG 78/2000 si numai cu
acordul autoritatilor competente; se depoziteaza in depozitul
final numai deseurile permise de autoritatile competente si sa
respecte tehnologia de depozitare aprobata de acestea;
Produs utilizat/contaminat: La fel ca si pentru produsul nefolosit
Ambalajele: Metoda de distrugere trebuie sa fie conform legislatiei in
domeniu.
5.C. ASPECTE PRIVIND SSM-SU
5.C.1. Căile rutiere pentru accesul şi circulaţia pe şantier trebuie executate cu precădere înaintea
începerii lucrărilor pe bază şi marcate cu indicatoare de semnalizare rutieră pentru circulaţie.
5.C.2. Circulaţia mijloacelor de transport în incinta şantierului trebuie să se facă pe căi rutiere
special amenajate.
5.C.3. Zonele periculoase trebuie să fie marcate prin indicatoarele de securitate, corespunzatoare
standelor, iar noaptea accesul în zonă trebuie să fie semnalizat prin lumini de culoare roşie,
portocalie sau galbenă.
5.C.4. Când este necesar, în zonele periculoase trebuie să se organizeze pilotarea mijloacelor de
transport sau se vor stabi posturi de supraveghere şi dirijare a circulaţiei.
5.C.5. Căile de circulaţie trebuie menţinute în permanenţă libere, curate şi asigurate împotriva
pericolului de alunecare şi derapare.
5.C.6. În interiorul şantierului viteza de circulaţie trebuie să se limiteze în funcţie de starea căilor de
circulaţie, condiţiile de vizibilitate şi circulaţia peronalului.
5.C.7. Traversarea căilor de circulaţie de către lucrători trebuie să se facă numai prin locurile unde
sunt indicatoare sau marcaje. Atunci când acestea lipsesc, traversarea trebuie să se facă după
ce, în prealabil, lucrătorii s-au asigurat că nu există vreun pericol.

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 23 29

5.C.8. Acolo unde trecerea se face prin acelaşi loc cu vehiculele, calea de acces a personalului
trebuie să se amenajeze pe una din laturile trecerii, fiind despărţită de calea de acces a
vehiculelor printr-o balustradă.
5.C.9. Locurile de muncă periculoase sau cele pe lângă care nu există o circulaţie intensă trebuie
să fie îngrădite şi semnalizate prin plăci avertizoare ziua şi noaptea.
5.C.10. Pasarelele, scările şi platformele de lucru de lângă utilajele de construcţii trebuie să fie
îngrădite şi întreţinute în stare de curăţenie.
5.C.11. Gropile şi puţurile de foraj de pe teritoriul şantierului trebuie acoperite şi îngrădite.
5.C.12. Locurile de trecere pentru oameni sau vehicule, peste gropi, benzi transportoare sau alte
maşini în mişcare, trebuie amenajate cu podeţe de trecere, construite în funcţie de condiţiile de
lucru.
5.C.13. Zona şantierului trebuie marcată pentru a se evita accesul persoanelor străine în şantier.
Lucrările de construcţii situate de o parte şi de alta a drumurilor trebuie să fie îngrădite.
5.C.14. Pentru a preveni căderea oamenilor, a sculelor şi a materialelor, podinele schelelor şi ale
rampelor de acces situate mai sus de 1 m de la nivelul solului sau al planşeului trebuie să fie
îngrădite cu parapete.
5.C.15. În cazul schelelor de faţadă, la clădirile situate în lungul drumurilor publice, podina de lucru
trebuie să aibă spre drum o vizieră de protecţie înclinată în sus.Lăţimea vizierei nu trebuie să
fie mai mică de 1 m.
5.C.16. Se interzic executarea de lucrări, circulaţia sau staţionarea utilajelor pe marginile săpăturilor,
ale albiilor de râuri, ale canalelor şi ale gropilor la distanţe mai mici de:
5.C.16.1. 0,5 m de panta unui debleu;
5.C.16.2. 1 m de panta unui rambleu;
5.C.16.3. 2 m de la marginea săpăturilor executate fără sprijuniri de maluri.
5.C.17. În timpul nopţii trebuie să fie iluminate căile ferate, scările de acces, căile de circulaţie pentru
lucrători spre şi dinspre locul de muncă, locurile de muncă de pe şantier şi din interiorul clădirii.
5.C.18. Dacă utilajele de construcţii sunt dotate cu instalaţie proprie de iluminat în timpul lucrului
noaptea, pe lângă iluminatul local al şantierului trebuie folosit şi iluminatul cu sursa de iluminare
a utilajului.
5.C.19. Se interzice depozitarea materialelor grele distanţe mai mici de 1 m de marginea săpăturilor,
gropilor, a albinelor de râu şi a canalelor.
5.C.20. Se interzice traversarea podurilor dacă nu sunt plantate indicatoarele de semnalizare
standar-dizate, de tonaj şi gabarit.
5.C.21. Deplasarea utilajelor terasiere şi de construcţii de la un punct la altul, pe drumurile publice
sau pe drumurile de câmp, trebuie să se facă numai în coloană organizată sub supraveghere,
pe bază de schiţă a traseului ce urmează să fie parcurs, întocmită de către conducătorul locului
de muncă.
5.C.22. Se interzice săparea şi nivelarea terenurilor argiloase în timpul ploii şi când pământul este
îngheţat.
5.C.23. Se interzice încălzirea băii de ulei cu foc deschis.
5.C.24. Se interzice exploatarea concomitentă a două sau mai multor utilaje pe niveluri diferite,
situate pe aceeaşi verticală.

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 24 29

5.C.25. Se interzice folosirea utilajului pentru executarea altor lucrări decât cele indicate în Cartea
tehnică a utilajului.
5.C.26. În timpul lucrului este interzisă intrarea persoanelor străine în cabina mecanicului.
5.C.27. Transportul utilajelor terasiere pe distanţe mai mari de 2 km pe drumuri de câmp şi publice
trebuie să se facă cu remorci trailer.
5.C.28. În cazul în care în timpul lucrului este posibilă o eventuală emanaţie de gaze toxice sau
inflamabile, lucrătorii trebuie preveniţi asupra pericolului şi instruiţi în privinţa măsurilor de
securitate în muncă. Şantierul respectiv trebuie să fie înzestrat cu un numar suficient de
detontoare de gaze şi lucrătorii dotaţi cu aparate de respirat individuale.
5.C.29. La executarea săpăturilor trebuie să se respecte următoarele măsuri de securitate în
muncă:
5.C.29.1. se interzice formarea de console de pământ la partea superioară a taluzului;
5.C.29.2. starea de echilibru a rocilor, precum şi starea sprijinirilor de maluri trebuie să
fie periodic supravegheate;
5.C.30. Instructiuni proprii de securitate in munca
5.C.30.1. Se interzice circulatia si stationarea personelor straine in zona de descarcare
a betonului din mijlocul de transport.
5.C.30.2. Este interzis lucrul cu ajutorul sculelor actionate electric alimentate la o
tensiune mai mare de 40 V, avand manere neizolate, fara manusi si cizme
electroizolante.
5.C.30.3. Conductorii electrici care alimenteaza cu energie vibratorul de beton, vor fi
flexibili si izolati in tub de cauciuc.
5.C.30.4. Cand in timpul lucrului se constata defectarea vibratorului de beton, acesta va
fi imediat deconectat si predat electricianului pentru verificare.
5.C.30.5. Se interzice utilizarea vibratoarelor defecte.
5.C.30.6. Este interzisa odihna in locul de circulatie posibila a autovehiculelor, existand
pericolul ca mucitorul sa adoarma si sa fie lovit de catre autovehicule.
5.C.30.7. Mecanicul deservent al masinii de taiat rosturi, este instruit cu privire la modul
de exploatare al utilajului si cu instructiuni proprii de utilizare privind securitatea in
munca.
5.C.30.8. Inainte de inceperea lucrului este verificat discul daca prezinta fisuri sau
uzura accentuata a zonei taietoare. In cazul constatarii acestor defecte se schimba
discul.
5.C.30.9. Viteza de deplasare a masinii de taiat rosturi este adecvata adancimii de
taiere si duritatii betonului. Nu este admisa adoptarea unui regim de lucru intensiv.
5.C.30.10. Alimentarea cu combustibil se executa numai cu motorul oprit. Fumatul si
prezenta oricarei flacari sau scantei in zona de alimentare este interzisa.
5.C.30.11. Se respecta instructiunile PSI pentru manipularea combustibililor lichizi.
5.C.30.12. In timpul taierii rosturilor sau curatarii acestora cu ajutorul aerului comprimat
purtarea ochelarilor de protectie este obligatorie.
5.C.30.13. Pentru operatia de umplere a rosturilor si la manipularea masticurilor este
obligatorie purtarea manusilor de protectie din cauciuc.

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 25 29

5.C.30.14. Prin inhalare produsul COLPOR 200 PF poate cauza iritarea cailor
respiratorii.
5.C.30.15. A se evita contactul cu pielea si ochii. In caz de contact accidental cu pielea,
se foloseste pentru indepartarea imediata, crema pentru curatarea rasinilor. Nu se
foloseste solvent. In caz de contact cu ochii se clateste cu apa din abundenta si se
consulta medicul.
5.C.30.16. Echipamentul individual de protectie (E.I.P.) cu care este dotat personalul
muncitor este alcatuit din:
5.C.30.16.1. incaltaminte de protectie;
5.C.30.16.2. salopeta de protectie;
5.C.30.16.3. manusi de protectie (din piele pentru manipularea materialelor, sau din
cauciuc in cazul cand se lucreaza cu echipamente electrice si exista pericolul de
electrocutare);
5.C.30.16.4. ochelari de protectie.
5.C.31. Topirea masticului bituminos
5.C.31.1. Activitatea de topire a masticului bituminos se va desfăşura numai în
prezenţa conducătorului locului de muncă;
5.C.31.2. Zonele periculoase din componenţa locului de muncă trebuie marcate prin
indicatoare de avertizare;
5.C.31.3. Locul de muncă trebuie dotat cu unelte şi materiale necesare la topirea
bitumului, inclusiv termometre şi materiale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;
5.C.31.4. Locul de muncă trebuie păstrat în stare de curăţenie şi degajat de obstacole;
5.C.31.5. Rezervoarele de combustibil, topitoarele de bitum fixe sau mobile, trebuie
fixate sau izolate;
5.C.31.6. Topitorul mobil în care se face topirea bitumului va fi amplasat la o distanţă
de cel puţin 40 m de depozitele de materiale inflamabile sau de construcţii şi în afara
carosabilului. În cazul în care nu se poate respecta aceasta distanţă, conducătorul
locului de muncă, trebuie să stabilească reguli proprii de desfăşurare a activităţii în
condiţii de securitate.
5.C.31.7. Se interzice folosirea benzinei la prepararea bitumului topit;
5.C.31.8. Se interzice accesul sau staţionarea salariaţilor în zonele periculoase, în
timpul efectuării topirii.
5.C.31.9. Topitoarele de bitum trebuie asigurate împotriva deplasărilor necontrolate;
5.C.31.10. Transportul bitumului topit, se va face numai în butoaie asigurate cu capac şi
prevăzute cu mânere termoizolante;
5.C.31.11. Conductele prin care se vehiculează bitum sau ulei fierbinte trebuie izolate
termic şi verificate zilnic;
5.C.31.12. Conductele sau jgheaburile folosite la descărcarea bitumului trebuie închise şi
fixate corespunzător;
5.C.31.13. Vasele in care se deversează bitumul fierbinte trebuie verificate pentru a nu
conţin apă sau alte materiale;

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 26 29

5.C.31.14. Se interzice utilizarea instalaţiilor de incalzit cu ulei dacă acestea nu sunt


dotate cu aparatură de măsură şi control în stare de funcţionare;
5.C.31.15. Salariatul are obligaţia de a opri funcţionarea-arzătorului, în următoarele
situaţii:
5.C.31.15.1. atingerea temperaturii limită a uleiului din cazan;
5.C.31.15.2. scăderea uleiului sub nivelul minim;
5.C.31.15.3. înroşirea unei porţiuni din peretele metalic;
5.C.31.15.4. apariţia de deformări vizibile ale pereţilor cazanului;
5.C.31.15.5. ruperea unei ţevi sau apariţia crăpăturilor în pereţii cazanului;
5.C.31.15.6. defectarea instalaţiilor de pompare ulei sau combustibil;
5.C.31.15.7. apariţia de scurgeri de ulei la conducte sau flanşe;
5.C.31.15.8. defectarea aparatelor de măsură.
5.C.32. Decolmatarea şi colmatarea rosturilor, fisurilor şi crăpăturilor
5.C.32.1. Se vor utiliza ciocane cu coadă care nu prezintă fisuri şi cârlige ascuţite
prevăzute cu coadă suficient de groasă pentru a fi ţinute cu uşurinţă în mână.
5.C.32.2. Atenţie la traiectoria ciocanului în timpul lovirii. Pericol de lovire a mâinilor sau
picioarelor.
5.C.32.3. Purtaţi mânuşi de protecţie pentru a atenua vibraţiile cârligului în momentul
lovirii acestuia.
5.C.32.4. Purtaţi ochelari de protecţie cănd utilizaţi maşina de tăiat rosturi flexul cu
perie mecanică sau când utilizaţi aer comprimat pentru curăţat rosturile prin suflare.
5.C.32.5. Se interzice folosirea dispozitivului de suflat aer comprimat fără apărători de
protecţie precum şi prezenţa salariaţilor în zona de efect a aerului comprimat;
5.C.32.6. Uneltele care vin în contact cu materialele cu temperatură ridicată trebuie să
aibă mânere termoizolante;
5.C.32.7. Prepararea masticului se va efectua numai în afara zonei de drum;
5.C.32.8. Turnarea masticului bituminos fierbinte se va face numai pe suprafeţe
uscate;
5.C.32.9. Dispozitivul de colmatat (lancea) trebuie să fie în bună stare şi fără fisuri;
5.C.33. Compresorul de aer - mobil
5.C.33.1. Compresorul trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare şi să aibă
montate toate dispozitivele de protecţie prevăzute în construcţia maşinii.
5.C.33.2. Alimentarea cu carburanţi şi lubrefianţi se va face numai cu motorul oprit.
5.C.33.3. Se interzice curăţarea sau repararea compresorului în timpul funcţionării.
5.C.33.4. În timpul lucrului cu compresorul de aer comprimat se va ţine seama de
următoarele condiţii:
5.C.33.4.1.legarea şi dezlegarea conductelor şi uneltelor la recipientul compresorului
este permisă numai după întreruperea admisiei;
5.C.33.4.2.admisia aerului se va face numai după poziţionarea uneltei de lucru;

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 27 29

5.C.33.4.3.mersul în gol a uneltelor este permis numai pentru verificarea lor, în vederea
începerii lucrului sau în cursul reparaţiilor
5.C.33.4.4.în timpul lucrului muncitorii vor purta ochelari şi mănuşi de protecţie
5.C.34. GRUPUL ELECTROGEN
5.C.34.1. Nu atingeţi grupul cât timp aveţi mâinile sau picioarele umede.
5.C.34.2. Este interzisă stropirea sau udarea grupului cu lichide sau lăsarea afară în
cazul în care sunt intemperii.
5.C.34.3. Se interzice curăţarea sau repararea grupului în timpul funcţionării.
5.C.34.4. Asiguraţi-vă că sunt în stare bună cablurile şi conectorii.
5.C.34.5. Este interzisă alimentarea cu carburant în timpul funcţionării sau când grupul
este cald.
5.C.34.6. Este interzisă depozitarea produselor inflamabile lângă grup în timpul
funcţionării.
5.C.34.7. Generatorul trebuie prevăzut cu stingător de incendiu.
5.C.34.8. Nu atingeţi motorul sau eşapamentul în timpul funcţionării grupului. Pericol de
ardere!
5.C.34.9. Orice defecţiune a sistemului de evacuare produce poluare fonică.
5.C.34.10. Este interzisă scurgerea uleiurilor în sol precum şi în sistemele de canalizare.
5.C.34.11. Înaintea folosirii generatorului asiguraţi-vă că se cunosc toate comenzile de
control şi comanda de oprire de urgenţă.
5.C.34.12. Înlocuirea filtrului de carburant se va face când motorul este rece pentru a se
evita pericolul de incendiu.
5.C.34.13. Este interzisa ungerea exterioară a generatorului în vederea protejării
anticorosive.
5.C.34.14. Este interzisă acoperirea generatorului cu alte materiale în timpul funcţionării
sau imediat după oprire.
5.C.35. Maşina de tăiat rosturi (în beton)
5.C.35.1. Maşina de tăiat beton trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare şi să aibă
montate toate dispozitivele de protecţie prevăzute în construcţia maşinii.
5.C.35.2. Alimentarea cu carburanţi si lubrefianţi se va face numai cu motorul oprit.
5.C.35.3. Se interzice curăţarea sau repararea maşinii în timpul funcţionării.
5.C.35.4. Este interzisă stropirea sau udarea maşinii cu lichide sau lăsarea afară în cazul
în care sunt
5.C.35.5. intemperii.
5.C.35.6. Este interzis fumatul sau producerea de scântei în timpul alimentarii cu
carburant.
5.C.35.7. Este interzisă alimentarea cu carburant în timpul funcţionării sau când maşina
este caldă.
5.C.35.8. Este interzisă depozitarea produselor inflamabile lângă maşina de tăiat asfalt în
timpul funcţionării;

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 28 29

5.C.35.9. Nu atingeţi motorul sau eşapamentul în timpul funcţionării maşinii. Pericol de


ardere!
5.C.35.10.
5.C.35.11. Orice defecţiune a sistemului de evacuare produce poluare fonică.
5.C.35.12. Este interzisa scurgerea uleiurilor in sol precum si in sistemele de canalizare.
5.C.35.13. Înaintea folosirii maşinii asiguraţi-vă ca se cunosc toate comenzile de control şi
comanda de oprire de urgenţă.
5.C.35.14. Înlocuirea filtrului de carburant se va face când motorul este rece pentru a se
evita pericolul de incendiu.
5.C.35.15. Este interzisă ungerea exterioară a maşinii în vederea protejării anticorosive.
5.C.35.16. Este interzisă acoperirea maşinii de tăiat asfalt cu alte materiale în timpul
funcţionării sau imediat după oprire.
5.C.35.17. Este interzisă înclinarea maşinii de tăiat asfalt pentru a se evita pătrunderea
uleiului de motor în camera de ardere.

6. RESPONSABILITATI
6.1. Seful de santier
6.1.1. Raspunde de aplicarea intocmai a prezentei instructiuni de lucru, a documentatiei de
executie si de intocmirea inregistrarilor de calitate,
6.1.2. La incheierea lucrarilor, acesta va prezenta beneficiarului toate documentele care atesta
controalele de calitate efectuate ;
6.2. Responsabilul CQ de santier
6.2.1. Urmareste aplicarea intocmai a prezentei instructiuni de lucru, a documentatiei de executie
si intocmirea inregistrarilor de calitate ;
6.3. Seful mecanizarii
6.3.1. Raspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor necesare,
6.3.2. Regleaza permanent masina ;
6.4. Sef punct lucru
6.4.1. Raspunde de aplicarea intocmai a prezentei instructiuni de lucru, a documentatiei de
executie si de intocmirea inregistrarilor de calitate ;
6.5. Topometrist
6.5.1. Verifica permanent cotele.

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU Editia: 1

REPARAREA IMBRACAMINTILOR DIN Revizia: 1


BETON DE CIMENT LA DRUMURI SI
S.C. IRIDEX GROUP AEROPORTURI pagina
CONSTRUCTII S.R.L.
Voluntari, Ilfov ITE-C-21 29 29

7. FORMULARE SI INREGISTRARI
Verificare, Durata
Resp. Unde se Termen
Cod Denumire Avizare, *) arhivare
completare depune pastrare
Aprobare **)
Insp. 1-Cartea
Pana la
PV predare-primire Beneficiar, Santier, tehnica a
3E - receptia la
amplasament si a Sef de Sef de constructie, Nelimitata
IRIDEX terminarea
bornelor de repere Santier Santier, 2-Dosar
lucrarii
Proiectant Calitate
1- Cartea
Pana la
Sef de tehnica a
5E - receptia la
PV de trasare a lucrarilor Sef Santier Santier, constructie, Nelimitata
IRIDEX terminarea
Proiectant 2-Dosar
lucrarii
Calitate
PV lucrari ascunse (teren 1-Cartea
Pana la
de fundare, fundatii de Insp.santier tehnica a
receptia la
6E-IRIDEX balast, strat de baza, Sef santier Sef santier constructie, Nelimitata
terminarea
verificare cota de Proiectant 2-Dosar
lucrarii
fundare) Calitate
1-Cartea
Pana la
Insp.santier tehnica a
PV de verificare a naturii receptia la
8E-IRIDEX Sef santier Sef santier constructie, Nelimitata
terenului de fundare terminarea
Proiectant 2-Dosar
lucrarii
Calitate
1-Cartea
Pana la
Insp.santier tehnica a
10E- PV de receptie calitativa - receptia la
Sef santier Sef santier constructie, Nelimitata
IRIDEX aspect beton terminarea
Proiectant 2-Dosar
lucrarii
Calitate
1-Cartea
Pana la
Insp.santier tehnica a
19E- receptia la
Condica de betoane Sef santier Sef santier constructie, Nelimitata
IRIDEX terminarea
Proiectant 2-Dosar
lucrarii
Calitate
Insp.
1-Cartea
Santier Pe toata
22E- tehnica a
PV de receptie la Sef Santier durata de
IRIDEX - Sef Santier constructiei, Nelimitata
terminarea lucrarilor Proiectant viata a
revizuit 2-Dosar
Comisie de constructiei
Calitate
receptie
1-Cartea
Pana la
tehnica a
30E - PV de receptie materiale Comisie de receptia la
Sef Santier constructie, Nelimitata
IRIDEX sosite in santier receptie terminarea
2-Dosar
lucrarii
Calitate
*)
Durata de pastrare la departamentul/compartimentul unde s-a depus formularul.
**)
Durata de păstrare în arhivă.

Drept de autor © IRIDEX GROUP CONSTRUCTII, 2010. Toate drepturile rezervate.