Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
Importanţa studierii acestei teme se exprimă prin aceea, că în ţara noastră impozitele indirecte au
fost şi rămân principala sursa de venit. Aceste impozite au o pondere dominantă în formarea
poverii fiscale. La rândul său povara fiscală este importantă pentru stabilirea nivelului de
competitivitate a întreprinderilor industriale autohtone. Însă reducerea taxelor de impozitare
induce micşorarea veniturilor bugetului naţional. Toate aceste determină oportunitatea atenţiei
sporite din partea statului către reformarea acestui sector. Necesitatea studierii impozitelor
indirecte este determinată de rolul important al impozitelor şi taxelor şi asigurării unei presiuni
fiscale optime în executarea lucrărilor de reglare a circuitului economic la nivelul întreprinderii.
Impozitele indirecte sunt cele mai importante instrumente fiscale deoarece vizează nu doar
agenţii economici ce au relaţii cu statul, dar şi consumatorii finali. Fenomenul fiscal
dintotdeauna a fost în centrul atenţiei publice şi a constituit obiect de analiză şi studiu al
economiştilor, guvernanţilor, politicienilor. În condiţiile în care sistemul fiscal naţional a fost
refăcut fundamental în baza principiilor de piaţă, teoria fiscală revine în actualitate.
Aceasta, alături de altele, se explică prin faptul, că în funcţie de situaţia financiară sînt sau pot
(respectiv nu pot) fi soluţionate oricare alte aspecte ale vieţii cotidiene, probleme economice
şi/sau speciale. Dacă unele domenii economice (în primul rând agricultura, construcţiile etc.) pot
avea un caracter sezonier pronunţat, evident cu anumite variaţii de intensitate în timp, fluxurile
financiare poartă, în principiu, un caracter continuu. Întreruperile în funcţionarea acestui sistem
pot avea consecinţe deosebit de grave. Direct sau indirect, sistemul financiar în partea ce ţine de
formarea fondurilor, sau în cele ce ţine de distribuirea acestora, include practic toţi agenţii
economici şi întreaga populaţie, indiferent de vârstă, venituri, categorie socială şi/sau oricare alte
criterii. Sectorul financiar este în ultimă instanţă începutul şi sfârşitul oricărui altui proces socio-
economic.
În contextul eforturilor Republicii Moldova orientate spre o mai amplă integrare în Uniunea
Europeană, armonizarea legislaţiei şi a sistemelor fiscale este de o importanţă specială. Procesul
de armonizare are loc în două etape – eliminarea tuturor tipurilor de bariere fiscale pentru
schimbul de mărfuri, stabilirea, plasamentul şi, eventual, alinierea normelor şi procedurilor
fiscale naţionale la normele şi procedurile comune adoptate în Uniunea Europeană.
Scopul lucrării constă în cercetarea impozitelor indirecte şi impactul lor asupra formării şi
executării bugetului consolidat, precum şi identificarea deosebirilor existente între sistemul
financiar al R. Moldova şi alte sisteme mondiale în vederea elaborării unor propuneri relevante
privind perfecţionarea funcţionării acestuia. În vederea realizării scopului propus, autorul acestei
lucrări urmăreşte următoarele sarcini:
La elaborarea tezei, autorul s-a mai inspirat din cercetările şi concluziile diferitor analişti
economici, cum ar fi Iu. Gotişan, V. Ioniţă, precum şi din diferite proiecte şi date statistice
privind executarea bugetelor consolidate ale Republicii Moldova în perioada anilor 2006-2009.
De asemenea, autorul a consultat mai multe lucrări de specialitate, materiale ale conferinţelor
internaţionale şi publicaţii din presa periodică. Metodele de cercetare se rezumă în analiza
sistemică, comparativă şi în abordarea complexă a temei cercetate, în funcţie de scopurile şi
sarcinile propuse. Prelucrarea datelor Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova,
Departamentului de Statistică şi Sociologie a necesitat utilizarea metodelor matematice şi
statistice, precum: clasificarea, sinteza, analiza comparativă statică şi dinamică, analiza de
corelaţie, reprezentarea grafică a evenimentelor şi fenomenelor investigate.
Structura lucrării. Conform scopului propus, teza cuprinde: introducere, trei capitole, concluzii
şi recomandări, bibliografie, anexe.