SUMAR

• Mesaje de ziua armei

• Jandarmeria Română armă de glorioasă tradiţie în

istoria modernă şi contemporană a României

• Învierea Domnului- sărbătoarea luminii

• Dezacordul şi conflictul în cadrul grupului

• Decalogul educaţiei în spirit de fair-play

• Criterii de influenţare a performanţei în organizţiile

militare – rolul liderului performant –

• Sistemul e-Learning. Eficienţă, standardizare,

performanţă de învăţare, în desfăşurarea activităţilor de
pregătire a jandarmilor băcăuani

• In memoriam

• “Ţara mea”

1
 MESAJ
adresat cu prilejul Zilei
Jandarmeriei Române
Jandarmeria Română este o instituţie cu
tradiţie, un pilon al statului de drept.
Jandarmii deţin un rol cheie în asigurarea
protecţiei cetăţenilor şi a liniştii sociale.
Mai mult decât misiunile îndeplinite pe
teritoriul României, jandarmii români au
rezultate deosebite şi în misiuni
internaţionale, demonstrându-şi
profesionalismul şi contribuind la imaginea
pozitivă a Ministerului Administraţiei şi
Internelor.
Ministrul Administraţiei şi Internelor
Gabriel BERCA
2
Apreciez eforturile depuse de personalul
Jandarmeriei pentru a-şi îndeplini
atribuţiile şi am încredere că şi de acum
încolo acestea vor fi executate cu cel
mai înalt nivel de profesionalism. Am
încredere că Jandarmeria va fi, în
continuare, o instituţie ce va garanta
pentru siguranţa românilor, pentru
democraţie şi ordine.
Sunt convins că fiecare jandarm îşi
poartă uniforma cu mândrie şi aştept,
din partea fiecăruia, să îşi facă datoria
cu maximum de profesionalism şi
dăruire. Fiecare dintre dumneavoastră
reprezintă un garant al ordinii
constituţionale şi am încredere că, ori de
câte ori vă aflaţi în mijlocul
evenimentelor, veţi asigura liniştea
comunităţilor cu onoare şi devotament.
La acest ceas de sărbătoare pentru
Armă, vă urez, jandarmi români, un
sincer La mulţi ani!
3
 162 de ani în slujba
României
- tradiţii si perspective ale
Jandarmeriei-
Ziua de 3 aprilie 1S50 reprezintă
un reper în istoria militară modernă
a României, care a pătruns deja în
conştiinţa publică. La acea dată.
semnând Ofîşul domnesc prin care
promulga Anafomua Divanului
obştesc al Moldovei, domnitorul
Grigore Alexandru Ghica a reaşezat
pe baze noi Corpul Slujitoresc
dislocat la Iaşi, orientând juridic
instituţia nou-înfiinţată - Corpul
Jandarmilor - spre asigurarea
libertăţilor cetăţeneşti şi a ordinii
de drept în stat. izvorâtă din
vâltoarea spiritului european al
vremii, reforma Jandarmeriei era
doar un pas dintr-un context mai
amplu al prefacerilor legislative
care au precedat Unirea
Principatelor Române, la 1859, şi
obţinerea independenţei de stat. la
1877.
Astăzi, după 162 de ani de la
fondare, putem afirma că Arma
noastră a devenit o componentă
puternică şi stabilă a Sistemului de
Apărare. Ordine Publică
Siguranţă Naţională. Renaşterea
Jandarmeriei, după căderea
regimului comunist, acum 22 de
ani, ne-a adus un plus important
de credibilitate, atât pe plan
naţional, cât şi în rândul
partenerilor externi. Eficienţa
serviciului public, tot mai bine
prestat în folosul cetăţenilor, a
constituit piatra de temelie a
prestigiului nostru social, iar
potenţialul uman, profesional şi
logistic acumulat - datorită şi unei
colaborări speciale cu Jandarmeria
Naţională Franceză, ne-a asigurat
accederea şi consolidarea poziţiei
în organisme internaţionale care
anterior păreau imposibil de
abordat Statutul câştigat în cadrul
F/EP, organizaţie multinaţională a
forţelor de poliţie cu statut militar,
ori în cadrul EUROGENDFOR - Forţa
de Jandarmerie Europeană, precum
şi în cei 10 ani de operaţiuni
derulate sub autoritatea EULEX, în
Kosovo, sau în anul care a trecut
de când acţionăm ca instructori ai
Forţelor de Securitate din
Afganistan, sub egida NATO.
reprezintă, azi, un element de
onoare al blazonului bleu-jandarm
şi. implicit, al României.
Pentru că suntem într-un moment
aniversar. în care trebuie să
evocăm tradiţiile şi evoluţia Armei,
se cuvine să privim în istorie,
amintind faptul că, la 1 septembrie
1893, prin Decretul Regal nr.
2.919. era promulgată Legea
Gendarmeriei Rurale, instituţie de
inspiraţie franceză, menită a
veghea la „siguranţa publică,
şi
menţinerea or dinei şi executarea
legi/or". In anii 1908 şi 1929. noi
Legi ale Jandarmeriei Rurale
statuează locul si rolul instituţiei,

4
organizarea Corpului de de la distanţă, atunci când există
Jandarmerie, autoritatea solicitări legale de intervenţie -.
ministerelor asupra Jandarmeriei, deşi opinez că realitatea timpului
atribuţiile de politie Judiciara si de ar impune revizuirea cadrului
poliţie administrativă, stabilind ca juridic existent.
principale îndatoriri „o O altă latură subsumată culturii
supraveghere activă, neîntreruptă organizaţionale este imaginea
şi o acţiune preventivă ". instituţiei, pe care trebuie să o
Şi azi există perspective bune de păstrăm între valorile noastre de
evoluţie, iar între priorităţile patrimoniu, mai ales că, în ultima
operative pe termen scurt, avem în perioadă, încrederea cetăţenilor în
vedere; o activitate preventivă mat Jandarmerie a ajuns ia ce/e mar
dinamică şi adaptarea la realitatea fnafte cote de după 1990. In
fenomenului antisocial; rândul comunităf/j, al societăţii
profesionalism şi eficienţa pe civile, ea derivă nu doar din
segmentul de ordine publică, în activitatea specialiştilor în relaţii
special pentru asigurarea şi publice şi presă, din sondaje ori din
restabilirea acesteia Ia activităţile mass-media. ci mai ales din
cu public numeros; eficienlizarea comportamentul profesionist,
intervenţiei şi a timpului de reacţie, dublat de justeţea faptelor, adică
pentru a ne încadra în intervalul de din modul în care beneficiarii
5-15 minute, prevăzut de Indexul serviciului pe care îl prestăm ne
de cooperare „112"; apropierea de percep în viaţa de zi cu zi. Chiar
spaţiul şcolar, vulnerabil în faţa dacă, prin natura profesiei, uneori
infracţionalităţii violente, iar ca un instalăm bariere de protecţie între
corolar, putem afirma că „liniştea noi şi cetăţeni, sau avem o reacţie
cetăţii este obiectivul nostru mai fermă, pentru restabilirea
numărul 1". In acest context, cred ordinii publice, suntem datori să o
că este nevoie să ne concentrăm facem in limitele şi în spiritul legii,
mai mult atenţia spre mediul rural, spre a dobândi credibilitate şi
acolo unde, în prezent, ordinea respect.
publică, siguranţa cetăţenilor şi a Aniversarea a 162 de ani de la
avutului acestora, dar şi punerea în fondarea Armei noastre îmi oferă
aplicare a unor decizii ale plăcuta şi onoranta ocazie de a
autorităţilor statului şi transmite întregului personal şi
Administraţiei locale, sunt afectate familiilor jandarmilor, pe această
de competenţa materială parţială a cale, gândurile mele de bine şi
Jandarmeriei. Chiar şi în situaţia succes în viitor!
aceasta, avem datoria de a ne La mulţi ani Jandarmeriei Române!
intensifica eforturile. în vederea
acoperirii zonelor rurale prin INSPECTOR GENERAL
misiuni punctuale - efectuate, de Colonel
regulă, prin deplasarea efectivelor Costel GAVRILĂ

5
 MESAJUL PREFECTULUI CU
OCAZIA ZILEI JANDERMERIEI
ROMÂNE

an, unităţile de jandarmi din cadrul

Inspectoratului Judeţean de
Jandarmerie Bacău şi al
Brigăzii Mobile de Jandarmi au
susţinut peste 2000 de misiuni şi
intervenţii, în sprijinul societăţii
civile.
Acest eveniment imi oferă
bucuria să mă număr printre cei care
vă adresează , cu profund respect şi
preţuire, cele mai calde felicitări,
multă sănătate, viaţă îndelungată
plină de bucurii alături de familie,
noi succese în activitatea
Cu prilejul Zilei Jandarmeriei dumneavoastră şi împlinirea tuturor
Române am deosebita plăcere să vă aspiraţiilor personale.
transmit cele mai bune gânduri şi La mulţi ani!
urări de succes în activitate.
Sărbătorim azi 162 ani de la
semnarea ofisului domnesc de
înfiinţare a Jandarmeriei Române de
către domnitorul Grigore Alexandru
Ghica. Domnitorul a aprobat Cu deosebită consideraţie,
hotarârea Divanului obştesc, Prefect,
semnând "Legiuirea pentru CONSTANTIN SCRIPĂŢ
reformarea Corpului slujitorilor în
jandarmi". Prin aceasta lege, s-a
acordat statut juridic armei
Jandarmeriei şi i s-au stabilit
principiile de organizare şi
funcţionare. Până astăzi, această
armă naţională a suferit modificări,
reorganizări şi o reală modernizare,
căpătând vocaţie europeană.
Vă felicit, în primul rând,
pentru eforturile depuse în
îndeplinirea atribuţiilor funcţionale,
pentru îmbunătăţirea indicatorilor de
performanţă şi, implicit, pentru
asigurarea unui climat de ordine,
siguranţă şi pace socială în
comunitatea noastră. Numai în acest

6
 MESAJUL ȘEFULUI
INSPECTORATULUI DE
POLIŢIE JUDEŢEAN BACĂU

pentru extinderea şi amplificarea

colaborării fructuoase existente
între POLIŢIE şi JANDARMERIE şi
admirăm rezultatele pe care le-aţi
obţinut în urma transformărilor
organizatorice, structurale şi
conceptuale.
Personalul Inspectoratului
Judeţean de Poliţie Bacău vă
apreciază profesionalismul, vă
împărtăşeşte bucuria şi vă
adresează rugămintea să primiţi
urările noastre de sănătate, de
Jandarmeria Română
împliniri personale şi profesionale,
îmbracă strai de sărbătoare, la
precum şi multă putere de muncă
fiecare început de aprilie, trăind
în activitatea de mare răspundere
efervescenţa festivităţilor dedicate
ce o desfăşuraţi permanent pentru
Zilei Armei.
şi în sprijinul comunităţii.
Jandarmeria a fost înfiinţată
în Moldova, de către domnitorul
Grigore Alexandru Ghica, prin
La mulţi ani!
promulgarea, la 3 aprilie 1850, a
Legiuirii pentru Reformarea
Corpului Slujitorilor în Jandarmi.
Structură de ordine publică şi
ŞEFUL INSPECTORATULUI
reper important al sistemului
Comisar şef de poliţie
militar românesc, Jandarmeria a
OPRIŞAN VASILE
evoluat în timp şi şi-a adaptat
structurile şi modul de acţiune în
funcţie de realităţile societăţii
româneşti, misiunile îndeplinite cu
profesionalism dându-i dreptul de fi
subiectul aprecierii pozitive a
cetăţenilor .
Astăzi, la aniversarea a 162
de ani de activitate, vă asigurăm
de întreaga noastră disponibilitate

7
 MESAJUL ȘEFULUI
INSPECTORATULUI pentru
SITUAŢII DE URGENŢĂ
„MAIOR CONSTANTIN ENE” al
JUDEŢULUI BACĂU
o desfăşuraţi, cât mai multe realizări şi împliniri,
atât profesionale cât şi personale.
Ziua de 3 aprilie 2012, zi solemnă pentru
dumneavoastră, aminteşte an de an de înalta misiune
de apărare a ordinii şi liniştii publice, factor
indispensabil al democraţiei, al aplicării drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale omului, pe care o
îndeplineşte Jandarmeria Română.
Îmi exprim convingerea că, în continuare,
Cu ocazia aniversării a 162 de ani de la
legătura între instituţiile noastre va rămâne
înfiinţarea Jandarmeriei Române, vă rog
statornică şi consistentă, pentru a contribui cu succes
să-mi permiteţi să vă adresez cele mai sincere
la asigurarea unui climat de linişte şi siguranţă pe
felicitări, atât dumneavoastră cât şi personalului din
teritoriul dat în competenţă, prin acţionarea în mod
subordine.
unitar şi integrat pentru prevenirea şi gestionarea
Aniversarea Zilei Jandarmeriei Române
situaţiilor de urgenţă.
reprezintă un moment solemn, ocazie ce îmi conferă
La ceas sărbătoresc, vă felicit pentru
onoarea şi plăcutul prilej de a vă adresa
profesionalismul de care daţi dovadă în îndeplinirea
dumneavoastră, instituţiei pe care o conduceţi,
misiunilor şi vă adresez cele mai sincere urări de
tuturor jandarmilor, cele mai respectuoase gânduri,
sănătate, împliniri şi satisfacţii în activitatea
deosebita noastră consideraţie, împreună cu urările de
profesională, împreună cu urarea de a onora pe mai
activitate îndelungată şi la fel de fructuoasă în
departe frumoasa voastră carte de vizită.
slujba comunităţii.
„La mulţi ani!”
Totodată, cu onoare şi deosebit respect vă
Cu deosebit respect,
transmit din partea comenzii, a personalului
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Maior
INSPECTOR ŞEF al
Constantin Ene” al Judeţului Bacău, dumneavoastră
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
şi colegilor dumneavoastră, salutul şi urările de bine,
„Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău
însoţite de calde aprecieri cu privire la rezultatele
activităţii deosebit de importante şi complexe pe care General de brigadă,
SIMIONESCU MIHAI

8
 JANDARMERIA ROMÂNĂ
ARMĂ DE GLORIOASĂ TRADIŢIE ÎN
ISTORIA
MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ A
ROMÂNIEI
Istoria forţelor de ordine din România se
caracterizează prin faptul că permanent
acestea au existat în toate cele trei Provincii,
având denumiri diferite (curteni, ispravnici,
dorobanţi, miliţii, jandarmi, poliţie etc.), dar
cu „atribuţiuni” asemănătoare. Începând cu
anul 1850, în toate cele trei Ţări Române apar
legi în care întâlnim în mod expres termenul
de jandarm – termen ce avea rădăcinile în
franţuzescul „ gens d’armes ”, adică oameni
de arme. Astfel, în Muntenia, la 30 iunie 1850,
în timpul domnitorului Barbu Ştirbei, a fost
promulgată „ Legiuirea pentru reorganizarea
dorobanţilor satelor ”, iar în Moldova,
domnitorul Grigore Alexandru Ghica a
decretat un ofis domnesc prin care Divanul
obştesc a votat la 3 aprilie 1850 Legiuirea
pentru reformarea Corpului slujitorilor în corp
de jandarmi cu sarcina de „ a priveghea
siguranţa publică, ţinerea unei
9
bune rânduieli şi ducerea la îndeplinire a
legilor. ”
Aşadar Legea Jandarmeriei din 1850 şi
Regulamentul Jandarmeriei de Oraş din 1865
reprezintă documentele de căpătâi, în baza
cărora, timp de 50 de ani au fost reglementate
statutul, structurile si atribuţiile jandarmeriei
de început si care au constituit izvorul noilor
reglementari în perioada ce a urmat.
Perioada a culminat cu adoptarea Legii
de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei
Rurale în 1893, pentru o perioadă găsindu-se
faţă în faţă „ o jandarmerie organizată pe
escadroane de jandarmi si companii de
jandarmi pedeştri, parte a armatei permanente
subordonată nemijlocit Ministerului de Război
şi o jandarmerie rurală subordonată
Ministerului de Interne pentru asigurarea
serviciului administrativ în mediul rural, de
nivelul unei companii pentru fiecare judeţ. ”
Începutul secolului XX aduce evoluţia
incontestabila a Armei prin creşterea
efectivelor, aproape în fiecare comună se
înfiinţează câte un post de jandarmi, iar
instruirea si pregătirea jandarmilor se
desfăşoară în mod intensiv la cel mai înalt
nivel.
În timpul celor două războaie mondiale,
România îşi constituise o forţa armată cu
efective sporite considerabil şi bine pregătite,
cele ale
jandarmeriei constituind aproape 30% din
armata operativă, detaşamentele de jandarmi
de pe lângă marile unităţi operative asigurând
poliţia frontului, paza şi apărarea punctelor de
comandă, asigurarea circulaţiei în sprijinul
unităţilor militare, asigurarea politiei în spatele
frontului etc.
Perioada interbelica defineşte
Jandarmeria ca fiind şi trebuind sa rămână un
organ al statului, un
element al forţei
publice, poate cel mai
important, singura
investită de lege spre a
folosi forţa pentru a
stabili ordinea, atunci
când aceasta a fost
încălcată.
De la Grigore
Alexandru Ghica,
făuritorul Jandarmeriei
Naţionale la 3 aprilie 1850, Alexandru Ioan
Cuza, semnatarul Regulamentului
Jandarmeriei de Oraş, considerat cea de-a
doua lege de organizare a Jandarmeriei,
Lascăr Catargiu, om politic si ministru de
interne al României care a elaborat si pus în
aplicare una din principalele legi ale
Jandarmeriei Rurale, punând bazele celei mai
moderne forme de organizare a poliţiei la sate,
Jandarmeria, la Comandamentul Trupelor de
Pază şi Ordine, respectiv Comandamentul
Trupelor de Jandarmi, Legea 116 / 1998,
ulterior Legea 550 / 2004 privind organizarea
si funcţionarea Jandarmeriei Române,
Asociaţia Forţelor de Politie şi Jandarmerie
Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar
(FIEP) şi Forţa de Jandarmerie Europeană,
misiunile sub egida O.N.U. şi EULEX din
Kosovo şi Afganistan, istoria a dăruit izvoare
nesecate. De aici ne tragem astăzi seva
respectului, ne cinstim eroii cărora le găsim
scris numele pe monumentele istorice şi
traducem tradiţia în cultură organizaţională.
Se consemnează astfel în timp,
adevărul potrivit căruia societatea nu poate
exista şi progresa în afara stării de ordine
generală.
Noile provocări la adresa ordinii
publice, care s-au făcut simţite după
Revoluţia din decembrie 1989, au surprins
oarecum sistemul naţional de ordine publică.
Puse în faţa acestora, componentele
Ministerului Administraţiei si Internelor au
10
generat cadrul normativ necesar prin care s-au
stabilit competenţe si s-au adaptat structurile
de ordine si siguranţă publică, specificului
noilor misiuni.
Locul si rolul
Jandarmeriei
Române în cadrul
Sistemului Naţional
de Ordine si
Siguranţă Publică, ca
structura militară
specializată în
furnizarea climatului
de ordine şi linişte
publică, au drept
obiective protecţia
cetăţenilor, garantarea drepturilor
fundamentale si a libertăţilor individuale ale
acestora, protejarea si promovarea intereselor
naţionale, deziderate ce constituie astăzi
realitatea democratică incontestabilă, acea
arhitectură de stabilitate care acţionează
potrivit legii, pe baza unor principii
incontestabile de profesionalism, echidistanţă,
performanţă şi credibilitate, atât pe teritoriul
naţional cât si în afara frontierei.
Drumul parcurs de la înfiinţare şi până
în prezent a constituit pentru cadrele
Jandarmeriei Române o provocare continuă.
Cu un blazon scăldat în sânge şi onoare,
Jandarmeria Română este, în prezent, unul
dintre pilonii de existenţă ai democraţiei,
impunându-se în conştiinţa cetăţenilor ca
structura militară cu cele mai importante
pârghii de menţinere, asigurare şi restabilire a
ordinii publice, când a fost grav tulburată.
INSPECTOR ŞEF AL
INSPECTORATULUI DE
JANDARMI JUDEŢEAN BACĂU
Colonel
Enache Vasile
Învierea Domnului- sărbătoarea luminii

Toate sărbătorile sunt de altfel importante, căci

fără Naşterea, Botezul ori Patimile Domnului nu
am fi putut vorbi despre Înviere.
Însă durerea şi deznădejdea din
sufletele Apostolilor şi creştinilor ce l-au urmat pe
Hristos, până la cruce, au fost spulberate definitiv
prin evenimentul care trece peste legile firii, care
confirmă cu certitudine pe Iisus ca Dumnezeu
adevărat. El este Cel care are stăpânire peste
viaţă şi peste moarte.
De la Învierea lui Hristos în anul 33 şi
până astăzi, de la Paşti şi până la Înălţare, timp
de 40 de zile, creştinii înlocuiesc formulele
obişnuite de bineţe, cu salutul plin de
semnificaţie „Hristos a înviat ! ”.
An de an creştinii aşteaptă plini de Creştinii primelor veacuri, electrizaţi de
emoţie să primească lumina sfântă a Învierii. bucuria acestui eveniment salvator al credinţei
Se şi pregătesc pentru aceasta în păstrate în adâncul fiinţei lor, se salutau tot
perioada de post şi rugăciune ce precede timpul anului cu această formulă creştinească.
Învierea Domnului. De fapt, Învierea lui Hristos, este în ultima
Prezenţa creştinului la biserică în
noaptea Sfintei Învieri, e semn că s-a împlinit
pregătirea sa personală şi acum, totul e gata
pentru a se primi Sfânta Lumină. Aprinde
candela lăuntrică a sufletului său.
Tocmai cuvântul „Paşti”, înseamnă
,,trecere’’ şi, odată cu aceasta ne marchează
fiinţial semnificaţia învierii lui Hristos. Este poartă
de trecere a celor pătrunşi lăuntric de lumina
sfântă. Omul trece de la întunericul păcatului la
lumina vieţii.
Sărbătoarea Paştilor este de departe
cea mai importantă şi frumoasă sărbătoare a
instanţă substanţa vitală a existenţei şi dăinuirii
creştinătăţii. Acest caracter îl conferă însăşi
creştinismului.
semnificaţia pe care o are : Învierea lui Hristos
În acest sens dorim să-l cităm pe Sfântul
din morţi, reprezintă totodată bucuria creştinilor
Pavel supranumit şi „apostolul neamurilor”: „dacă
pentru biruinţa repurtată de Domnul lor asupra
Hristos n-ar fi înviat, zadarnică ar fi credinţa
morţii. În acelaşi timp este chezăşia existenţei
voastră, zadarnică şi propovăduirea noastră”.
vieţii veşnice după uşa mormântului. Acestea fac
Pregătirea şi mai apoi participarea activă
plină de speranţă practica iubirii lui Dumnezeu şi
a creştinilor la măreţul praznic al Învierii
a semenilor de către creştini ca şi merite
Domnului, constituie o cale prin care se
necesare deschiderii uşii spre veşnicie.
dezvăluie participanţilor tainele credinţei, ocazie

11
cu care se primeşte plata acestei credinţe.
Roadele Domnului sfânt care se oferă creştinilor
sunt : dragostea, bucuria, pacea, îndelungă
răbdarea, facerea de bine, credinţa, blândeţea .
Acestea au menirea de a face din omul credinţei
nu un individ existent ci un trăitor autentic în trup
şi în duh, punându-şi amprenta personalităţii sale
asupra timpului şi spaţiului în care trăieşte.
Sărbătoarea Învierii este cea care în
fiecare primăvară trezeşte la viaţă atât natura cât
şi umanitatea . E sărbătoarea deplinei bucurii.
Oameni de toate vârstele se umplu de
sărbătoare şi lumină. Iubirea şi iertarea sunt
acum mai prezente decât oricând, scăldând pe
toţi.
De la firul ierbii până la păsările cerului şi
razele mult mai luminoase ale soarelui, întreaga
natură tresaltă şi cântă imn de slavă deodată cu
îngerii şi sfinţii de deasupra noastră.
Pacea are acum binecuvântarea Cerului
să se aştearnă ca o plapumă peste pământul
locuit.
Cuprinşi fiind de fiorul mişcărilor ce se petrec de
Paşti, poeţii noştri au vibrat sensibil penelul pe
coala de hârtie. Iată ce zice Coşbuc:
„Prin pomi e ciripit şi cânt
Văzduhu-i plin de-un roşu
Câmpiile sunt numai floare
E pace-n cer şi pe pământ”
Bisericile sunt pregătite să primească tot sufletul
creştinesc care vine să-L întâmpine la uşa
mormântului pe Hristos înviat.
12
Stingerea luminilor în biserică ne descoperă infim
nefericirea celor aflaţi în întunericul Iadului. Mai
apoi, aprinderea lumânărilor simbolizează
importanţa primirii şi păstrării cu sfinţenie a
flăcării credinţei.
Îndemnul preotului „Veniţi de primiţi lumină !”,
este chemarea lui Hristos pentru toţi discipolii Săi
din toate timpurile, de a-I primi şi urma învăţătura
Sa plină de lumină.
El Însuşi spune: „Eu sunt lumina lumii, cel ce vine
la Mine nu va umbla întru întuneric ci va avea
lumina vieţii veşnice”.
Nu este om pe pământ mai nefericit decât cel
care nu are lumina ochilor. Tot astfel, nu este om
mai nefericit ca cel care nu are în sufletul său
lumina credinţei.
Să primim în sfintele biserici lumina
învierii lui Hristos şi să luminăm cu ea casele
noastre, mormintele străbunilor, pe semenii noştri
pe care îi întâlnim venind să ia lumină.
Flacăra, lumina credinţei noastre, să n-o
abandonăm îndată după noaptea sfântă a Învierii
ci cu mare grijă să o păstrăm în candela
sufletului nostru, ca chezăşie a trăirii noastre
întru lumină şi ca imbold al deplasării noastre
permanente spre veşnicie. Acolo este Lumina
cea fără de sfârşit - Hristos Soarele dreptăţii.
A Lui este lumina pe care o primim de
Paşti, a Lui este lumina sufletelor noastre, a Lui
este lumina veşniciei spre care permanent
năzuim.
Să fim fii ai luminii, trăind în pace cu toţi oamenii
de pe pământ !
Să dăruim celui de lângă noi nu doar de Paşti ci
toată viaţa noastră şi, nu focul ce-l ţinem în
mâini, ci lumina ce-o purtăm în noi !
Sărbătoarea Sfintei Învieri să vă umple
timpul şi spaţiul în care trăiţi de Hristos – lumina
luminii!
Hristos a înviat!
Preot militar col.
Ichim Iulian - Gabriel
 DEZACORDUL ŞI CONFLICTUL
ÎN CADRUL GRUPULUI
Viaţa cotidiană ne pune deseori în
ipostaza, deloc dorită, de a intra în poziţie de
dezacord cu semenii noştri, la nivel de
individ sau grup.
Primul pas în vederea reducerii
intensităţii dezacordurilor şi implicit în
prevenirea transformării acestora în conflicte
îl constituie cunoaşterea elementelor care
definesc conţinutul şi evoluţia acestora.
Aşadar de la dezacord la conflict nu
este decât un pas, acela al apariţiei şi
escaladării tensiunii între părţi, manifestată
sub definite forme.
Definiţia conflictului îşi are rădăcinile
etimologice în termenul latinesc
„conflictus”, care exprimă, sensual, a ţine
împreună cu forţa, neînţelegere, dezacord,
antagonism, ceartă, diferend între doi
indivizi sau două grupuri.
Structural constatăm că dezacordul,
alături de problema (subiectul) disputei,
relaţia existentă între părţile implicate şi
tensiunile existente între cei implicaţi,
constituie elementele definitorii ale
conflictului.
Conform definiţiei uzuale conflictul
este dezacordul între două sau mai multe
părţi care produce tensiune între persoanele
implicate.
Conflictul, în general, începe ca o
diferenţă de opinie asupra unei probleme
comune iar ulterior îşi manifestă parametrii,
în sens crescător, prin apariţia incidentelor,
raportarea la alte persoane şi recrutarea
acestora ca şi aliaţi, exprimarea deschisă a
ostilităţii şi culminând cu separarea totală,
diametral opusă a părţilor implicate.
Sursele conflictului pot fi diverse, de
cele mai multe ori se regăsesc cumulate sau
întrepătrunse, putând enumera următoarele:
- instinctului de conservare iar aceasta se
13
- scopuri diferite;
- idei , valori, credinţe sau filozofii
diferite;
- percepţii diferite asupra aceleiaşi
realităţi;
- comportamente diferite de abordări
a unei situaţii date;
- informaţii diferite cu privire la
situaţia conflictuală
- resurse limitate;
- amplificarea de roluri,
responsabilităţi şi limite insuficient
de clar definite.
Conflictele şi dezacordurile pot apărea
la nivelul interpersonal, în cadrul unui grup,
între grupuri diferite sau la nivel superior de
manifestare, în cadrul unei naţiuni sau între
naţiuni.
În contextul managementului
conflictelor există o linie subţire între
definirea nevoilor şi cea a valorilor, putând
vorbi de un conflict de nevoi, atunci când
disputa priveşte proprietatea, banii, timpul,
sănătatea, sau un conflict de valori ori idei,
atunci când dezacordul se referă la aspecte
mai puţin tangibile, generalizate sau
psihologice.
Nevoia constituie motivantul principal
al acţiunii şi comportamentului uman iar
izvorul acesteia se regăseşte la nivelul
schimbă pe măsura creşterii, evoluţiei
persoanei şi dobândirii de către adult a unor
noi deprinderi de viaţă.
Conform clasificării motivaţionale a
lui Abraham Maslow, succesiunea de nevoi
cuprinde următoarele nevoi:
- fiziologice, indispensabile pentru a
supravieţui: a mânca, a bea, a
dormi;
- de siguranţă şi securitate: a casei,
familiei, locului de muncă;
- de dragoste şi apartenenţă: de
prieteni, familie, grup;
- de autorealizare: fructificarea
potenţialului uman la nivelul
cunoştinţelor dobândite, împlinirea
de sine.
Soluţionarea conflictelor presupune
strategii diferite, adoptate de fiecare individ
în parte, modul de acţiune într-un conflict
fiind influenţat decisiv de importanţa
obiectivelor şi reacţiei personale.
Date fiind aceste preocupări în cadrul
unei relaţii putem spune că sunt utilizate
următoarele strategii de bază pentru
soluţionarea conflictului:
Retragerea, arată o preocupare redusă
atât pentru rezultat cât şi pentru relaţiile
interpersonale, o amânare a asumării
responsabilităţii, ignorarea situaţiilor şi
persoanelor, a conflictului, în speranţa că
acesta va dispărea de la sine.
Aplanarea, se rezumă la încercările
personale de a mulţumi toate părţile
implicate în conflict prin supraevaluarea
relaţiilor interpersonale şi neglijarea
aspectelor „tehnice”, una dintre părţi fiind
14
dispusă să satisfacă interesele celeilalte
părţi, în dauna propriilor interese, fie pentru
a obţine un credit din partea celeilalte părţi,
fie pentru că armonia şi stabilitatea sunt
vitale în relaţia respectivă.
Forţarea, este utilizată îndeosebi în
cazul în care individul doreşte, cu orice preţ,
obţinerea rezultatelor pentru sine, fără a
avea consideraţii faţă de aşteptările, nevoile
şi sentimentele celorlalţi, se bazează pe
forţa de constrângere a persoanei, care
utilizează abuziv sursele de putere pe care le
deţine asupra celeilalte părţi implicate.
Compromisul, presupune concesii
reciproce, ambele părţi obţinând parţial
satisfacţie, dar este aceasta este o soluţie
superficială, care presupune sacrificarea
convingerilor şi uneori a raţionalităţii.
Confruntarea, este o abordare care ia în
considerare atât nevoia de rezultate cât şi
relaţiile cu părţile implicate, constituind
singura cale tranşantă, de rezolvare
definitivă a conflictului .
Studiile efectuate reliefează faptul că în
cadrul entităţilor cei mai eficace manageri
abordează iniţial conflictul prin confruntare
iar apoi se axează pe aplanare, compromis ,
forţare şi doar ca ultimă soluţie retragere.
Locotenent Colonel
BĂDIŢĂ
CONSTANTIN
 DECALOGUL
EDUCAŢIEI ÎN SPIRIT DE FAIR –
PLAY
3. Fair-play-ul trebuie trăit şi
învăţat, cizelat şi aplicat individual,
presupune ca oamenii să aibă, dezvolte şi
să promoveze calităţi ca moralitatea,
atenţia, cinstea, încrederea, consideraţia,
capacitatea de a pierde şi empatia.
4. Calităţile trebuie să se
manifeste şi să fie promovate într-un spirit
de deschidere faţă de ceilalţi, camaraderesc,
de înţelegere şi parteneriat.
5. Principiului succesului,
exprimat în termeni de concurenţă, de
victorie sau înfrângere, trebuie să i se
înlăture duritatea şi să fie cultivate şi scoase
în evidenţă bunăstarea, activitatea în
comun, calitatea acesteia şi trăirile
interioare.
„ Fiecare este atent ca vecinul să nu-l
6. Nu numai ce facem este
înşele. Dar va veni şi ziua când omul va
important, ci mai ales cum o facem.
începe să fie atent ca el să nu-şi înşele
7. Noi suntem modelele, nu
vecinul .”
cuvintele noastre, felul în care soluţionăm
problemele şi interacţionăm cu semenii.
8. Un comportament moral
Fair-play înseamnă respectarea
trebuie să aibă mereu la bază autonomia şi
regulilor, renunţarea la avantajele obţinute
responsabilitatea personală.
pe nedrept, egalitatea de şanse,
9. Spiritul de fair-play trebuie
comportamentul preventiv, respectarea
cultivat şi promovat, pornind de la vârstele
adversarilor şi acceptarea celorlalţi.
fragede ale copilăriei.
Fair-play-ul, ca atitudine morală
10. Arbitrul principal şi cel mai
fundamentală, este ameninţat în lumea
obiectiv al competiţiei trebuie
concurenţială de astăzi dar poate oferi reale
„transplantat” în fiecare dintre noi.
alternative de orientare în această
contemporaneitate dacă sunt respectate
principiile educaţiei în spirit de fair-play.
1. Fair-play-ul este expresia
unei atitudini umane, care presupune un
comportament caracterizat de consideraţie
Locotenent Colonel
faţă de sine, de ceilalţi şi mediul
înconjurător.
BĂDIŢĂ
2. Fair-play-ul este o trăsătură
CONSTANTIN
definitorie pentru relaţiile interumane, în
care interdicţiile sau sancţiunile nu trebuie
să constituie mijloacele care să-l impună
într-o sferă largă şi de durată.

15
 CRITERII DE INFLUENŢARE A
PERFORMANŢEI
ÎN ORGANIZAŢIILE MILITARE
- ROLUL LIDERULUI PERFORMANT -
Auzim tot mai des în viaţa noastră,
insidios de-a dreptul, termenul de
performanţă. La muncă ni se cere să fim
performanţi, în familie dorim să avem o relaţie
performantă, (adică de anduranţă, bazată pe o
comunicare deosebită), copiii noştri să fie cât
mai performanţi, încât ne întrebăm la un
moment dat ce este cu adevărat această
performanţă şi cum putem să o atingem. Din
nefericire abordăm performanţa în termeni
mult prea, ne apreciem ca indivizi performanţi
sau ba, dar rareori raportăm această
performanţă la ceilalţi, la grup, (facem aici
abstracţie de echipele sportive), omiţând faptul
că o performanţă este în raport cu ceva sau cel
mai adesea cu cineva, cu o organizaţie. De
aceea pentru a putea vorbi despre performanţă,
se impun o serie de criterii distincte din care
vom folosi aici: trăsăturile de personalitate
care vin în sprijinul susţinerii performanţei,
abilitatea (stilul de conducere al managerului
de a îndeplini condiţii de leadership pentru
stimularea performanţei, precum şi rolul,
formarea pentru performanţă a echipei pe care
o conduce un lider.
Cuvântul performanţă ne trimite cu
gândul la rezultate foarte bune şi succes atât
individual cât şi la nivel de organizaţie. Fiinţa
umană în unicitatea ei, în mod intrinsec va
accepta mai uşor dorinţa de performanţă
înlănţuită cu dorinţa de recunoaştere, câştig,
prestigiu, orgoliu, arareori luând în calcul
performanţa la nivel de organizaţie sau de
grup profesional. Ni se pare firesc să gândim
„Eu sunt (îmi doresc să fiu ) cel mai bun”,
decât „Noi suntem (vrem să fim ) cei mai
buni.” Funcţionând într-o organizaţie,
rezultatele se răsfrâng şi se apreciază la nivel
global şi nu individual. Din acest aspect,
aparent uşor de trecut cu vederea se întâmplă
adesea să ne confruntăm cu comportamente
neperformante.
16
Performanţa atât individuală cât şi
colectivă este influenţată de o serie de
dimensiuni psihologice, unele ţinând de
personalitatea individuală, altele de contextul
organizaţional.
A stabili factorii ce predicţionează
performanţa într-o organizaţie este un lucru
dificil datorită diversităţii tipurilor de
personalitate ale membrilor. Una din
dimensiunilor importante este considerată a fi
conştiinciozitatea, deoarece implică o serie de
dimensiuni cum ar fi: competenţa, ordinea,
simţul datoriei, dorinţa de realizări,
autodisciplina şi este asociată prin prisma
rezultatelor, cu perseverenţa, cantitatea de
muncă şi orientarea spre realizări (aspecte ale
implicării în muncă). Un alt factor important
este extraversiunea care poate influenţa
pozitiv eficienţa în muncă. Persoanele
extraverte sunt mai optimiste în ceea ce
priveşte rezultatele obţinute în urma
programelor de formare şi cred mai mult în
capacitatea de a duce un lucru la bun sfârşit un
lucru. Au mai multă încredere în ei şi în
capacitatea de a aplica ceea ce au învăţat.
Optimismul şi autoevaluările favorabile pe
care şi le fac îi determină să se simtă
îndreptăţiţi să-şi îmbunătăţească
performanţele.
Există şi o serie de factori secundari
care influenţează comportamentul
organizaţional cu un impact cert asupra - nevoia de putere, specifică persoanelor care
rezultatelor muncii: au dorinţa internă de a-i influenţa şi de a-i
- stima de sine: Această opinie se dezvoltă dirija pe alţii, ca şi de a controla mediul. Ei îşi
prin evaluarea pe care individul se referă la pot dori una din cele două forme de putere:
opinia pe care o au oamenii despre propria puterea personală (simt nevoia de a-i domina
persoană). Această opinie se dezvoltă prin pe alţii şi de a-şi ataşa loialitatea în mod
evaluarea pe care individul o face asupra independent de organizaţie, sau putere
comportamentelor sale, a inteligenţei sale şi a organizaţională, cei care fac dovada loialităţii
accesului social. O stimă de sine înaltă are pentru organizaţii, încurajându-i pe ceilalţi să
influenţă asupra randamentului, cei care o facă la fel. Aceştia creează un climat eficace
posedă sunt mai puţin sensibili şi nu se vor pentru muncă şi din rândul lor se ridică liderii
demoraliza la critici, îşi fixează scopuri înalte eficienţi.
şi sunt gata să depună efort pentru atingerea
obiectivelor; Rolul liderului în creşterea performanţei
- locul controlului – face referire la credinţa pe Un alt criteriu important în obţinerea
care o persoană o are faţă de influenţa unor rezultate performante îl reprezintă stilul
deţinută asupra evoluţiei propriei vieţi. Cei cu de conducere al liderilor formali.
locul controlului intern cred că ei sunt Particularităţile stilului de muncă al acestuia
principalii responsabili ai propriei deveniri, va induce buna funcţionare a organizaţiei,
manifestă mai mult control rezultatele
asupra comportamentului, performante ale
sunt mai activi din punct acesteia. Teoriile
de vedere fizic social, ne arată că un
influenţând conducător
comportamentul şi sociabil, adaptabil,
aprecierile celorlalţi, politicos, stăpân
orientaţi către realizarea de pe sine, corect,
sine şi a obiectivelor pe dinamic, uman,
care şi le-au propus. Cei cu echitabil, exigent,
locul controlului extern încrezător în
cred că norocul sau forţele sale şi ale
hazardul şi consecinţele grupului va obţine
comportamentelor rezultate mult mai
celorlalţi sunt cauza succesului sau eşecului bune în activitatea sa decât un altul nesociabil,
lor, sunt mai uşor influenţabili de factori nepopular, instabil, subiectiv, gălăgios în
situaţionali şi de regulă preferă un şef vorbe şi mărunt în fapte ce se crede singurul
structurat şi directiv; apărător şi deţinător al adevărului. Foarte
- adaptare - inovare: stilul adaptativ sau multe variabile dar care în esenţă nu oferă
inovativ este dat de stilul cognitiv prin care reţeta succesului, iar organizaţiile militare,
individul îşi rezolvă problemele, ia decizii sau fiind structuri mult mai complexe sub aspectul
creează. Adaptativii sunt oameni mai puţin managementului recomandă direcţii de
originali, dar de o mare eficienţă. Ei se comportament managerial pentru
definesc prin precizie, spirit metodic, îmbunătăţirea performanţelor.
soliditate, prudenţă, disciplină şi conformitate. Un manager eficace :
Inovativii sunt mai puţin eficienţi, dar mai - Se întreabă „ Ce trebuie făcut?”; (
originalo.. sunt percepuţi de către ceilalţi ca stabileşte priorităţile şi nu se abate de
ilogici, nepractici, dar foarte utili în perioadele la ele)
de criză la nivel de organizaţie sau microgrup - Se întreabă „ Ce este bine pentru
profesional; unitate?”

17
 - Elaborează planuri de acţiune;
- Îşi asumă responsabilitatea adoptării
deciziilor;
- Îşi asumă răspunderea de a comunica;
- Se concentrează asupra ocaziilor
favorabile, nu asupra problemelor;
- Organizează şedinţe productive;
- Gândesc şi spun „noi” în loc de „eu”
Primele două practici contribuie la
obţinerea informaţiilor necesare.
Următoarele patru a îl ajută să transforme
aceste informaţii în acţiuni eficace.
Ultimele două îl asigură de faptul că
organizaţia se consideră răspunzătoare şi
conştientă.
Un manager eficient este o persoană pe
care subordonaţii săi o ascultă şi o urmează în
vederea îndeplinirii scopurilor organizaţiei. A
considera că un om ascultă de şeful său dacă
este legat sufleteşte de el, înseamnă a lua în
calcul proverbul românesc „Omul sfinţeşte
locul” ( a se citi organizaţia), dar ce se
întâmplă când omul pleacă din acel loc? totul
se năruieşte , rămâne „nesfinţit”. Există multe
situaţii în care un şef avansează, trece în
rezervă, sau se transferă în altă garnizoană,
ceea ce ne-ar duce cu gândul că o perioadă
următoare de timp până oamenii s-ar lega
sufleteşte de noul şef organizaţia ar deveni
disfuncţională. Dar o organizaţie care
funcţionează ca o echipă sudată de către un
manager bun, va funcţiona şi după schimbarea
unuia din şefi (indiferent dacă este vorba de
unitate, subunitate sau serviciu). Performanţa
la nivelul unităţii (organizaţiei ) de jandarmi
apare atunci când sunt îndeplinite cu succes
misiunile sale, cu un consum minim suficient
de resurse.
Studii efectuate în domeniul
organizaţiilor militare ne oferă o serie de
direcţii de urmat din perspectiva
managementului cu scopul îmbunătăţirii
performanţelor organizaţionale. În secţiunea
„Military Leadership”, US Army Handbook
recomandă aplicare următoarelor principii cu
privire la lider:
- cunoaşte-te pe tine însuţi şi încearcă
permanent să te perfecţionezi;
18
- fii competent din punct de vedere
tehnic – trebuie cunoscute aspectele
tehnice ale postului personal şi ale
subordonaţilor;
- caută să-ţi asumi responsabilităţi şi să
răspunzi de acţiunile tale – ţinteşte
sus! Dar când lucrurile nu merg bine,
nu da vina pe alţii; analizează situaţia,
ia măsuri corective şi treci la
următoarea sarcină;
- ia decizii bine fundamentate la timpul
potrivit – utilizează metode şi
instrumente bune de rezolvare a
problemelor, luare a deciziilor şi
planificare;
- fii un exemplu – angajaţii nu trebuie
numai să audă ce trebuie să facă,
trebuie să şi vadă cum se face;
- cunoaşte-i pe oameni şi ai grijă de
bunăstarea lor – cunoaşte natura
umană şi importanţa pe care trebuie s-
o ai pentru aceştia;
- informează-ţi colaboratorii – învaţă să
comunici adecvat cu toţi membrii
organizaţiei;
- dezvoltă un sens al responsabilităţii –
va ajuta subordonaţii să-şi
îndeplinească mai bine sarcinile.
- asigură-te că sarcinile sunt bine
înţelese, monitorizate şi îndeplinite –
comunicarea este cheia succesului,
- formează o echipă – angajaţii au
obiective comune, lucrează performant
împreună şi le place acest lucru şi
produc rezultate de calitate superioară;
- utilizează la maxim capabilităţile
organizaţiei prin dezvoltarea spiritului
de echipă.
 Tot US Army Handbook furnizează o serie
de atribute cheie ale liderului performant:
- fii un profesionist – loial organizaţiei,
responsabilitate, servicii aduse altora;
- fii un profesionist care posedă trăsături
de caracter pozitive – onestitate,
competenţă, implicare, integritate,
curaj, imaginaţie,
- cunoaşte cei patru factori ai
lidershipului: cei care te urmează,
liderul, situaţia, comunicarea;
- cunoaşte-te pe tine însuţi – puncte tari
şi puncte slabe ale caracterului,
cunoaşterii şi deprinderilor/abilităţilor;
- cunoaşte natura umană – nevoi,
emoţii, modul cum oamenii răspund la
stres;
- cunoaşte-ţi postul – fii competent şi
capabil să-i formezi pe alţii;
- cunoaşte-ţi organizaţia – unde să
apelezi pentru ajutor, climatul cultura,
care sunt liderii informali;
- furnizează direcţii – fixare de
obiective, rezolvarea problemelor,
luarea deciziilor, planificare,
- implementează : comunicarea,
coordonarea,
monitorizarea/supervizare, evaluare;
- motivează: dezvoltă moralul şi spiritul
organizaţional, formează, sfătuieşte, fii
mentor.
Pentru a contura şi mai mult ideea de
manager performant apelăm la conceptul de
manager coach : acesta este responsabil de o
anumită stare de spirit, atitudini sau
comportamente/demersuri, cu scopul de a mări
competenţele colaboratorilor. Obiectivul sau
este de a ajuta colaboratorii să se adapteze la
exigenţele funcţiilor pe care le deţin şi la
evoluţia organizaţiei. Are particularitatea de a
fi responsabil ierarhic şi în acelaşi timp
coach-ul echipei sale. Ele este centrat atât pe
rezultatele pe termen scurt, obţinute de
colaboratorii săi, cât şi de sprijinirea acestora
în timp, întrucât este partenerul dezvoltării
competenţelor pe care le au. Constrângerile
impuse de cadrul ierarhic în care se desfăşoară
demersul de management dau un caracter
aparte procesului de asistare, a cărui reuşită va
19
fi determinată de calitatea relaţiei dintre
colaborator şi manager.
Pentru a crea o dinamică necesară
progresului, managerul coach îl incită pe
colaborator să înveţe şi să se angajeze în
punerea în practică a unor comportamente şi
metode noi. Conducerea întrevederilor este
una din bazele asistării. Chestionarea şi
reformularea servesc la construirea derulării.
Pentru a progresa cu adevărat, punerea în
practică în timpul şi după întrevedere
constituie pivotul demersului.
Talentul managerului de a obţine
feedback este decisiv. De această capacitate va
depinde buna desfăşurare a procesului de
asistare, graţie conştientizării, din partea
colaboratorilor, a punctelor fort şi a nevoilor
de dezvoltare. Această capacitate de a oferi
feedback constituie o pricepere fundamentală
a managerului coach la fiecare etapă a relaţiei
cu colaboratorul său. Feedback-ul e sprijină pe
fapte şi nu pe interpretarea lor. A oferi
feedback înseamnă a oferi un aviz asupra
manierei de a acţiona şi asupra
comportamentului, şi nu o opinie asupra
calităţile intrinseci ale persoanei. Aceasta
presupune ca mesajul să fie pregătit, eliberat la
momentul oportun şi într-un loc adecvat şi să
se prelungească pe un plan de acţiune. O
exprimare clară şi nuanţată suscită deschiderea
din partea celuilalt, dorinţa de a şti mai mult şi
de a vorbi.
În momentul feedback-ului managerul
coach este angajat afectiv, intelectual şi fizic
în relaţia cu subordonatul său. Această
puternică implicare cere luarea unei distanţe
vizavi de emoţiile sale, dar şi atenţie în
privinţa modului de exprimare.
Dar managerul nu doar induce un standard
de performanţă echipei sale ci are şi datoria de
a măsura şi aprecia performanţele
subordonaţilor săi. Perceperea performanţei
din perspectiva managerilor se constată
influenţe ale numeroaselor variabile externe
legate de activitatea specific managerială ( de
exemplu fragmentarea activităţii care
presupune frânturi de observaţii) cât şi de
factori interni cum ar fi eroarea fundamentală
de atribuire (tendinţa oamenilor de a vedea
comportamentul celorlalţi ca fiind determinat
de caracteristici interne stabile cum sunt
factorii de personalitate, iar propriile
răspunsuri ca fiind circumstanţe din mediul
extern. Percepţia performanţei debutează
subiectiv cu încadrarea subordonatului într-un
anumit prototip, explicabil prin faptul că
impresiile oamenilor despre alţii sunt
inconştient influenţate de factori ce oferă
anumite informaţii frapante sau proeminent
din câmpul perceptual. Prototipul este folosit
pentru a se sprijini pe stocul de informaţii pe
termen lung. Exemple de prototipuri folosite
în evaluarea subiectivă:
- tipul fratern – este activ fizic,
convenţional în comportament, poate
fi de multe ori gânditor profund;
- tipul adolescent înfocat – ambiţios,
anxios, dornic să-şi impresioneze
superiorii;
- tipul fulg – cu potenţial ridicat,
neconvenţional în ţinută şi maniere,
imprevizibil;
- tipul timid – adeseori mic de statură,
cu voce blândă, predispus la anxietate,
nerevendicativ.
- specialistul solitar: foarte bine pregătit
cu soluţii oportune dar funcţionează
solitar, sarcastic faţă de erorile
celorlalţi;
20
- individul cu mult bun simţ, mereu
preocupat să facă pe plac celorlalţi, iar
atunci când nu-şi onorează termenele
limită se scuză de mii de ori faţă de
persoana lăsată baltă, dar care în mod
paradoxal este capabil să-şi păstreze
respectul şi simpatia colegilor;
- individul workaholic, poate anxios care
vorbeşte puţin şi doar când are ceva
important de spus, atent, lucrează
suplimentar fără să se plângă, îşi
asumă de bună voie responsabilitatea
pentru calitatea lucrărilor, alături de
alte sarcini neatractive, lăsate de
izbelişte de către alţii;
- controlerul, fanatic al detaliului tratând
sarcinile ca şi cum ar fi personale,
nelăsând să-i scape nimic;
- supraspecializatul, lucrează mult să
construiască relaţii, chiar dacă destul
de superficiale cu toţi colegii săi pe
care îi şi etichetează, fără vorbe ca
fiind inferiori, simţindu-se singura
persoană calificată din cadrul
organizaţiei
Managerii îşi modifică impresia cu
privire la performanţele angajaţilor doar
dacă performanţele deviază univoc de la
prototip şi nu apare o explicaţie simplă
pentru această deviere.
Autor
Ofiţer psiholog
Berbece Iozefina
 Sistemul e-Learning.
Eficienţă, standardizare,
performanţă de învăţare, în
desfăşurarea activităţilor de
pregătire a jandarmilor băcăuani
Pentru mulţi dintre cei care o folosesc, e-
Learning este o noţiune confuză. Este evident că
"e" nu înseamnă "electronic". "e" din e-Learning
trebuie asociat unor noţiuni precum evoluţie,
extindere, dezvoltare, creştere.
Procesul de e-Learning înglobează metode şi
tehnici tradiţionale sau moderne de transmitere a
cunoştinţelor. Folosind tehnologii IT&C (procesare
multimedia şi comunicare asincronă sau sincronă),
el permite persoanei care îl utilizează să înţeleagă
şi să stăpânească cunoştinţe şi îndemânări într-un
domeniu al cunoaşterii.
e-Learning reprezintă un mediu de educaţie cu
tendinţă continuu ascendentă, un proces
colaborativ, orientat spre creşterea performanţei
individuale şi organizaţionale. În esenţă, succesul
său rezultă din accesul prietenesc şi eficient la
informaţiile şi cunoştinţele cele mai noi, la formele
cele mai evoluate de prezentare, de asimilare şi de
evaluare a cunoştinţelor, asigurând acces
diferenţiat celor mai diverse categorii de cursanţi,
adresare către cele mai diverse categorii de largă
instruire şi formare permanentă, folosirea unor
instrumente precum: platforme web, sisteme de
comunicare, elaborare de documente şi
managementul cunoştinţelor.
În contextul reformei formării profesionale
a personalului din Jandarmeria Română,
organizatorii acestui program de pregătire au
orientat modul lui de desfăşurare în direcţia
satisfacerii necesităţii de perfecţionare a
personalului, fără ca aceştia să fie constrânşi ca
spaţiu şi timp de învăţare. Astfel, aprofundarea
unor cunoştinţe şi dobândirea altora cu caracter de
noutate de către fiecare cursant, va fi susţinută de
ansamblul tehnicilor specifice platformei e-
Learning. Prin particularităţile sale,
21
sistemul îi încurajează pe cursanţi să privească
studiul ca pe un proces continuu şi să se
perfecţioneze în practica şi problematica cea mai
actuală din sfera lor de activitate, pe o
infrastructură modernă informatică şi de
comunicaţii. În esenţă, platforma e-Learning care
va asigura operaţionalizarea procesului de instruire
al cadrelor unităţii, este alcătuită sub aspect
structural dintr-o serie de module:
- Cursurile reprezintă una dintre cele mai
importante componente ale activităţii de e-
Learning. Organizarea unui curs presupune
folosirea unor materiale educaţionale de generaţie
recentă, grupate într-un număr de secvenţe care să
se constituie într-o succesiune de lecţii.
„Transferarea" acestora în mediul on-line pe suport
media, necesită folosirea unor forme diversificate
de prezentare, de tip simulări, animaţii şi
exemplificări de aplicaţii. În procesul de instruire,
atât cursanţii, cât şi instructorii se pot referi la un
suport de curs coerent, cu finalizare explicită.
- Biblioteca digitală, care reuneşte ansamblul
suporturilor de curs, pentru fiecare disciplină
inclusă în
curricula
programului
de
pregătire
continuă.
De aici,
cursanţii (
personalul
unităţii ) pot
consulta în
format
electronic,
lecţiile de referinţă în domeniul de interes, având şi
posibilitatea "navigării" cu diverse motoare de
căutare, pentru a identifica si alte referinţe din
literatura de specialitate;
- Biblioteci de teste de autoevaluare, care sunt
structurate pe discipline şi oferă cursantului
posibilitatea unei evaluări proprii si obiective. Astfel
de teste pot fi regăsite la sfârşitul fiecărei lecţii
parcurse sau după fiecare capitol, fiind diferenţiate
după gradul de dificultate, timpii de răspuns etc.
Avantajul folosirii acestor tehnici de autoevaluare
este legat în primul rând de factorii psihologici si
motivaţionali, cursantul beneficiind de un mediu
"intim" (el şi calculatorul) pentru a-şi testa nivelul
cunoştinţelor;
- Testele de evaluare, grupate de asemenea, pe
discipline, permit realizarea interacţiunii între
profesor ( şeful nemijlocit ) si cursant, printr-un
proces flexibil care înlătură anumite restricţii clasice
aflate în cadrul activităţilor de examinare. Sub
aspect funcţional, platforma e-Learning
implementată în cadrul programului de pregătire
continuă a personalului unităţii oferă o multitudine
de funcţii, tratarea lor exhaustivă depăşind însă
limitele prezentului articol.
Folosirea e-Learning-ului pentru instruire,
formare şi dezvoltare a diverselor abilităţi
profesionale este marcată de câteva dimensiuni
fundamentale:
- Eficientă. Majoritatea cursanţilor nu au timpul
necesar şi nici motivarea respectivă pentru a se
forma ca autodidacţi. Studiul individual după cursuri
tipărite distrage, de multe ori, atenţia
cititorului şi nu focalizează suficient de bine
concentrarea spre scopul final al instruirii. Cu
siguranţă, e-Learning-ul va funcţiona mult mai
eficient decât simpla citire a unui manual.
- Standardizare. În mod firesc, modul de învăţare
şi de comportament al cursanţilor este diferit şi ca
urmare, nivelul de cunoştinţe asimilate pe parcursul
instruirii clasice este extrem de eterogen. Sistemul
e-Learning standardizează nivelul de informaţii
transmise cursantului si oferă tehnici prin care
cantitatea de cunoştinţe asimilate este evaluată
obiectiv.
- Performanţă mare de învăţare. S-a demonstrat
faptul că instruirea asistată de calculator este mai
puţin intimidantă pentru cursant decât metodele
clasice. Grijile si stresul de a nu face greşeli în faţa
colegilor şi a profesorului sunt eliminate. Simulările
pentru folosirea diverselor aplicaţii oferă cursantului
posibilitatea de a exersa, fără riscul distrugerii
sistemului şi fără teama de a nu greşi - ceea ce, în
situaţia clasică, ar conduce la rezultate negative.
Prin e-Learning cursanţii pot învăţa independent si
în propriul lor ritm, ceea ce conduce la o creştere a
22
factorului de reţinere a cunoştinţelor cu până la
50%, faţă de instruirile conduse de profesor.
- Flexibilitate. Deoarece e-Learning-ul este
disponibil utilizatorului final oricând doreşte acesta
şi practic de oriunde, atâta timp cât există o
conexiune la Intranet, profesorii ( şefii nemijlociţi )
au acum la îndemână un mijloc modern şi flexibil
pentru transmiterea efectivă şi în timp real a
informaţiilor către cursanţi. e-Learning-ul ajută la
atingerea obiectivelor educaţionale într-un interval
de timp mai scurt decât instruirile clasice, reducând
timpul în care cursantul parcurge materialele de
studiu.
Începând cu data de 27.12.2011, "Sistemul
Informatic e-Learning" este operaţional la nivelul
tuturor unităţilor din Jandarmeria Română. Noul
sistem informatic este destinat perfecţionări
asistate de calculator a personalului. Avantajele
folosirii unei soluţii de instruire asistată de
calculator, complementară instruirii clasice, sunt:
- posibilitatea de instruire accelerată a unui număr
mare de jandarmi;
- completarea instruirii clasice cu instruire prin
calculator, la distanţă, asigură o pregătire de
calitate şi în timp scurt. Accesul la informaţie prin e-
Learning este foarte rapid şi este posibil de accesat
de mase mari de personal;
- în plus, după finalizarea instruirii, jandarmii pot
reveni asupra aspectelor studiate, în funcţie de
necesităţi.
- prin e-Learning, cursantul are şi posibilitatea de a
studia de la distanţă, în ritmul propriu, folosirea
acestui sistem pentru instruire determinând
atingerea rapidă a obiectivelor operaţionale şi
scăderea timpilor neproductivi.
- e-Learning-ul permite reducerea deplasărilor
asociate instruirii prin cursuri/examene de carieră
organizate în instituţiile de învăţământ ale
Jandarmeriei Române, generând şi avantaje
economice.
Ofiţer specialist II Formare Profesională
Maior Lupu Ştefan - Liviu
 De Mindirigiu Cristi ne amintim cu
IN MEMORIAM drag, ca fiind o persoană modestă,
disciplinată, distins în tot ce făcea, de nădejde
acolo unde misiunea l-a chemat, chiar dacă,
doar aparent, erai tentat să crezi că natura nu a
procedat corect cu el, creând un bărbat în locul
unei fine domnişoare şi la care profesia de
jandarm contrasta cu blândeţea şi
sensibilitatea sa.
În memoria lor a fost ridicat un
monument la sediul Inspectoratului de
Jandarmi Judeţean Bacău, care ne va aminti
veşnic de cei doi colegi, eroi, care au murit
pentru o singură ,,vinovăţie” - DE A-ŞI FI
FĂCUT ÎNTOTDEAUNA CONŞTIINCIOS
DATORIA.

Se întâmpla într-o zi de toamnă, mai

exact pe 23 octombrie 2000, zi în care slt.(pm)
URSACHE CODRIN CRISTIAN şi slt.(pm)
MINDIRIGIU CRISTIAN executau, ca de
atâtea nenumărate, ori o misiune de pază şi
protecţie a unui transport de valori aparţinând
B.C.R. Bacău.
A fost suficient gestul unui şofer
iresponsabil care, pătruns pe contrasens cu
autovehiculul de mare gabarit pe care îl
conducea, a lovit frontal autovehiculul aflat în
misiune, impactul fiind unul ucigător,
curmând, fulgerător şi fără nici cea mai mică
şansă vieţile celor doi jandarmi.
Au trecut ani de atunci dar ne încearcă
încă un sentiment de nedreptate, de revoltă Nimic nu va putea înfrânge durerea familiilor
interioară, întrebându-ne şi acum cum a fost celor doi jandarmi şi a noastră, camarazii de
posibil ca două fiinţe, aflate la vârsta la care arme, iar noi toţi cei care i-am cunoscut
idealurile lor trebuiau să capete împlinire, nutrim sentimente de onoare şi preţuire, de
pline de viaţă, fără cea mai mică vină sau dorinţă ca ruga noastră a tuturor să se facă
posibilitate de apărare în faţa sorţii să fie auzită şi împlinită:
doborâte şi viitorul lor să devină trecut.
De Ursache Codrin, poreclit de colegi - Dumnezeu să-i odihnească în pace –
,,Carlos”, omul acela puternic şi vesel, dăruit
de Dumnezeu cu bunătatea şi generozitatea Locotenent colonel
celor aleşi, gata oricând să ofere un umăr de
sprijin celor din jurul său nu poţi să nu-ţi SOFRON CRISTIAN
aminteşti decât cu respect şi preţuire.

23
Col. (R) Plămadă Eugeniu

24