TRAFICUL DE DROGURI

În prezent, traficul și consumul de droguri au depașit stadiul de simplu fenomen,

devenind unele dintre cele mai grave și îngrijoratoare probleme cu care se confruntă
civilizația umană.
România a fost , până la căderea Comunismului în 1989, una din țările de ”tranzit”, dar după
1990, fenomenul a luat amploare rapid, țara noastră devenind astfel o țară consumatoare de
doguri.
Milioane de oameni folosesc zilnic droguri, iar acest lucru nu este neapărat
caracteristic societăților moderne. Pe de altă parte, sistemul medical se folosește de anumite
droguri pentru a calma durerile puternice ( morfina, heroina) sau chiar pentru a ajuta la
dezintoxicarea consumatorilor de droguri1.
Pentru a se putea vorbi despre drog, trebuie să definim bine conceptul. Termenul de
drog se referă la substanțe psihoactive, adică substanțele chimice care influențează
funcționarea sistemului nervos uman. Legea 522/2004 privind combatrea traficului și
consumului ilicit de droguri, definește drogurile ca fiind ” plantele sau substanțele stupefiante
ori psihotrope sau amestecurile care conțin astfel de plante sau substanțe. Psihotrope sunt
considerate toate substanţele de origine naturală (vegetală,animală ori minerală) sau de
sinteză, susceptibile să modifice într-un mod oarecare activitatea psihicului şi
comportamentului uman.
Conform definiţiei date de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, „drogul este acea
substanţă care,odată absorbită de un organism viu, poate modifica una sau mai multe funcţii
ale acestuia”, iar potrivit unor documente internaţionale drogurile sunt „stupefiante supuse
controlului internaţional prin Convenţia Unică privind Stupefiantele, din 1961 (tablourile I
şiII)” precum şi „substanţe psihotrope al căror control internaţional este prevăzut de
Convenţia privind Substanţele Psihotrope, încheiată în anul 1971 (tablourile I,II, III şi IV)” 2.
Clasificarea drogurilor:
Clasificarea drogurilor se face în funcție de originea lor, în funcție de efectul asupra
sistemului nervos central, în funcție de regimul juridic al substanțelor și în funcție de
dependența generată.
Tinând cont de faptul ca toată lumea vorbește despre consumul si efectele drogurilor
ilicite, trebuie menționate si cele licite.
Astfel, drogurile licite se divid, potrivit unor origini, la rândul lor, în droguri recreative şi
droguri utilitare. În rândul celor dintâi întâlnim: alcoolul, ceaiul, cafeaua, tutunul, cola, etc.,
iar printre cele din urmă – produsele farmaceutice şi chimice cu multiple utilizări terapeutice.
Drogurile recreative nu sunt, cu rare excepţii, îngrădite în ceea ce priveşte fabricarea,
depozitarea, transportul, deţinerea şi consumarea. Cele din a doua categorie fac însă obiectul
unui regim juridic bine stabilit.
Din categoria drogurilor ilicite fac parte:

1
Floarea Chipea, Socilologia comportamentului infracțional, Editura Isogep-Euxin, București, 1997, p. 45
2
Drăgan Jenică, 1994, Aproape totul despre droguri, Editura Militară, Bucureşti, pag. 41
Opiul – se obţine din capsulele speciei de mac” papaver somniferum”3 care sunt crestate
înainte ca plantele să ajungă la maturitate. Rezultă un latex alb, care, în contact cu aerul,
devine brun şi se întăreşte. Este fumat sau înghiţit.
Morfina – denumită astfel în onoarea lui Morfeu, zeul somnului, este un alcaloid obţinut prin
extracţie din opiu. Se prezintă sub formă de pulbere albă, bej sau maro, solubilă în apă, cu
gust amar.
Heroina – se obţine prin tratarea morfinei cu anhidridă acetică sau cu clorură de acetil. Se
prezintă sub formă de pudră albă, brună sau bej, cu miros specific, înţepător, asemănător
oţetului.
Codeina – este un opiaceu natural ce însoţeşte morfina extrasă din opiu. Are o utilizare
medicală datorită proprietăţilor sale analgezice şi antitusive.
Drogurile prezentate fac parte din categoria opiaceelor, sunt considerate psiholeptice şi au ca
efecte reducerea sensibilităţii şi reacţiei emoţionale la durere, disconfortului şi
anxietăţii,senzaţia de bunăstare fizică, relaxare psihică şi euforie, reverie, detaşare de realitate,
tulburări ale atenţiei, miosis (contractarea pupilelor), somnolenţă, tremurături,reflexe
diminuate sau absente, inconştienţă, convulsii, comă ş.a.
Cocaina – este un alt drog, foarte tare, din clasa psihoanalepticelor,obţinută din frunze de
coca,cultivată în America de Sud, India, Indochina.
Ecstasy sau MDMA – este o metamfetamină psihotropă care se prezintă sub formă de tablete
şi uneori sub formă de pudră. Efectul acestui drog este foarte rapid dând naştere în primă fază
la confuzii, depresii, anxietate.
Marijuana obţinută din planta cannabis indica reprezintă, de regulă, pentru adolescenţi, primul
contact cu un drog veritabil, precum şi păşirea precum şi păşirea în socio-sfera creată de
droguri, aparent o lume plină de fascinaţie şi mister, dar, din păcate, atât de
iraţională şi degradantă4.
Pe langă categoriile de droguri enumerate, trebuie menționat și subiectul
„etnobotanice”; sunt prezentate cazuri cu efecte ale acestora şi persoane, în special tineri, care
în urma consumului au avut nevoie de îngrijiri medicale. Se observă că foarte multe persoane
nu ştiu exact ce sunt aceste etnobotanice, confundându-le foarte des cu plantele medicinale
sau cu plante precum marijuana sau canabis 5. Uşor accesibile şi, deşi interzise, tot
mai utilizate de către tineri, etnobotanicele sunt considerate „droguri uşoare”.
Paradoxal însă, efectele pe care le provoacă aceste plante psihoactive nu sunt deloc
uşoare şi nu ar trebui neglijate.
Etnobotanicele (spice-uri sau condimente) sunt droguri psihoactive ilegale, constând
din amestecuri de ierburi uscate şi diverse componente de plante (frunze, tulpini, rădăcini
etc.).6
În literatura de specialitate şi în practica instituţiilor antidrog, există numeroase
clasificări ale drogurilor, care au la bază diferite criterii, cele mai cunoscute fiind:
a. după efectul asupra sistemului nervos central (SNC), drogurile se clasifică în: substanţe

3
28 Convenţia unică asupra substanţelor narcotice din 30.03.1961. România a aderat prin Decretul
nr.626/1973. Buletinul Oficial al României, partea I, nr. 213/1973.
4
Drăgan J., Dicţionar de droguri, Ed. Naţional, Bucureşti, 2000, p. 189
5
www.farmacistul.eu/2011/01/pe-scurt-despre-etnobotanice.html (30 octombrie 2012).
6
Labo G. Câteva considerații asupra traficului de droguri
stimulente, substanţe depresoare şi substanţe perturbatoare (halucinogene);
b. după originea lor, dogurile sunt: naturale, de semisinteză şi de sinteză (sintetice);
c. după gradul de dependenţă generată, drogurile sunt: droguri care creează dependenţă fizică,
droguri care creează dependenţă psihică şi droguri care creează dependenţă mixtă, în acest
ultim caz încadrându-se cele mai multe stupefiante;
d. după regimul juridic al substanţelor din conţinutul drogurilor, sunt: substanţe a căror
fabricare şi administrare este supusă controlului, acestea fiind morfina şi barbituricele, care
sunt folosite în tratamentele medicale şi substanţe total interzise, acestea fiind Lyserg-Saure
Diethylamid (LSD), heroina,ecstasy, cocaina, etc.;
e. după plasarea în tablourile Convenţiei unice privind stupefiantele din 1961, drogurile sunt:
substanţe stupefiante şi substanţe psihotrope;
f. după modul de administrare şi consum, drogurile sunt clasificate în: injectabile, ingerabile,
de prizare, de masticare, de fumare şi de inhalare;
g. după puterea drogurilor, acestea sunt clasificate în: droguri uşoare: haşiş, halucinogene,
etc., şi droguri tari: cocaina şi heroina, etc. Această distincţie făcută între droguri, consider că
este eronată şi este făcută doar pentru a se motiva subiectiv începerea consumului de droguri,
deoarece drogurile uşoare reprezintă întotdeauna cu certitudine punctul de plecare al
drogurilor tari, iar efectele consumului îndelungat şi a supradozei de droguri uşoare sunt şi ele
devastatoare asupra sănătăţii umane;
Drogurile care creează dependenţă fizică şi psihică sunt considerate droguri de risc şi
de mare risc, în conformitate cu prevederile Legii nr. 143/2000 privind traficul şi consumul
ilicit de droguri acestea fiind:
a. drogurile de risc: cannabis, rezina de cannabis, ulei de cannabis, diazepam, meprobamate,
etc.;
b. drogurile de mare risc: heroina, mescalina, morfina, amfetamina, cocaina, codeina, opium,
phencyclidina, etc.;

Sancționarea traficului de droguri

Consumul ilicit de droguri a devenit un subiect din ce în ce mai preocupant în

contextul în care, în ultimii ani, România s-a transformat dintr-o ţară de tranzit, într-o ţară de
destinaţie pentru traficul internaţional cu diferite substanţe stupefiante ori psihotrope. În
efortul de a stăpâni fenomenul şi, totodată, de a se adapta la legislaţia internaţională,
legiuitorul român a adoptat Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului
ilicit de droguri.
Dispoziţiile Legii nr. 143/2000 au dat naştere în doctrina penală unei controverse în
legătură cu modalitatea în care legiuitorul a înţeles să sancţioneze consumul de
droguri7.Astfel:
(1)Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea,
oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea,
transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor
de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

7
http://legeaz.net/dictionar-juridic/consumul-ilicit-de-droguri
Observăm că Legea nr. 143/2000 sublinează în acest articol care sunt cele 10 infracţiuni,
precum si modalităţile prin care se poate încălca regimul drogurilor.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este
închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
Articolul 3
(1) Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără
drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea
de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Articolul 4
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea,
cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte
cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea
de la 6 luni la 3 ani.
Articolul 5
Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unei locuinţe sau a unui local ori a oricărui alt
loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea
consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea
unor drepturi.
Articolul 6
(1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta să fie
necesară din punct de vedere medical, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi
interzicerea unor drepturi.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi eliberarea cu intenţie de droguri de
mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei
reţete medicale falsificate.
(3) Obţinerea de droguri de mare risc prin folosirea unei reţete medicale prescrise în condiţiile
prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate se pedepseşte cu închisoare de la un
an la 3 ani.
Articolul 7
Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara condiţiilor legale, se pedepseşte
cu închisoare de la unu la 5 ani.
Articolul 8
Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanţi chimici toxici unui minor se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Articolul 9
Finanţarea săvârşirii faptelor prevăzute la art. 2-5 se sancţionează cu pedepsele prevăzute de
lege pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorându-se cu o treime.
Articolul 10
Îndemnul la consumul ilicit de droguri de mare risc, prin orice mijloace, se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Articolul 11
Dacă faptele prevăzute la art. 2, 6-8 şi 10 au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este
închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Articolul 12
(1) Tentativa la infracţiunile prevăzute la art. 2, 3, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (2)-(3), art. 7 şi 9
se pedepseşte.
(2) Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum
şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunilor prevăzute la alin. (1).
Este important de menționat că în sistemul nostru de drept, nu se pedepsește consumul
de droguri ca infracțiune distinct, spre deosebire de pildă de alte tări ca Franța si Suedia, unde
consumul ilicit de droguri constituie infracțiune.
În schimb la noi in țara se sancționează deținerea indiferent de cantitate si scopul
pentru care se face, inclusiv pentru consum propriu.

Raportul Național privind situația drogurilor – 2016 (sinteză)

Potrivit Agenţiei Naţionale Antidrog, România se numără printre ţările europene cu

cel mai scăzut consum de droguri, situându-se pentru majoritatea drogurilor sub media
europeană.
Conform unui raport susţinut la Lisabona în anul 2016 de către Agenţia pentru Droguri
a Uniunii Europene (EMCDDA) deşi consumul de canabis a înregistrat o creştere
semnificativă în rândul populaţiei generale (15-64 de ani) faţă de ultimul studiu realizat în
2013, România se situează sub media europeană în ceea ce priveşte consumul de droguri. În
ţara noastră, cât şi în celelalte state membre UE, canabisul este cel mai consumat drog, mai
ales în rândul tinerilor. Pentru prima oară, canabisul este pe acelaşi loc cu heroina în ceea ce
priveşte cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri. Pe piaţa drogurilor se
remarcă o creştere a cantităţii de canabis, în timp ce numărul capturilor la nivel stradal creşte
de la an la an.
Substanţele psihoactive (SNP) au atins perioada de consum maxim în România în anul
2009. În urma măsurilor legislative ale autorităţilor, s-a înregistrat o scădere a interesului
pentru consum, însă în 2014 s-a observat o uşoară creştere. Aceasta a fost vizibilă atât în
cererea de tratament pentru consum de droguri, cât şi în numărul urgenţelor medicale8.

Prevenirea traficului de droguri

După părerea mea, deși în legislația națională actuală există reglementări privind
combaterea si prevenirea traficului de droguri, consider că eliminarea pieţelor prin dispariţia
consumatorilor reprezintă cea mai sigură cale de anihilare a producerii şi comercializării
ilicite a drogurilor.
Se pare că atât traficul de droguri, cât şi consumul acestora au cuprins deja
regiunea de est a Europei, ceea ce este evidenţiat şi de programele internaţionale de
luptă contra drogurilor, care acordă atenţie şi fonduri semnificative pentru această zonă.
Este îngrijorătoare amploarea pe care a atins-o consumul de droguri în rândul
tineretului şi adolescenţilor din aceste zone, tineri care se confruntă, pe de o parte,

8
http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/Sinteza_RN_2016.pdf
cu probleme legate de vârstă, iar pe de alta, cu probleme legate de incapacitatea de
adaptare la societăţile în tranziţie, cum sunt cele din Europa de Est. Ei ajung să
recurgă la drog, în speranţa rezolvării acestor dificultăţi.
Aflată în mijlocul acestei regiuni, România a început să se confrunte şi ea cu
aceste probleme, pe care se pare însă că nu este gata nici să le accepte, nici, cu atât mai puţin,
să le combată.
Se poate remarca că prevenirea și combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
constituie preocupări majore ale societății contemporane.
În acest scop, au fost create asociații antidrog, organisme specializate cum sunt cele
din structura DIICOT, aplicate strategii, însă prevenirea si combaterea traficului si
consumului de droguri nu a dat rezultatele scontate în toate cazurile.
De asemenea, a fost modificată si legislația în acest domeniu. În principiu ca urmare a
modificărilor aduse legislației penale in materie de droguri sancțiunile aplicate infracțiunilor
ce au ca obiect traficul și consumul de droguri s-au redus, fiind mai apropiate de sancțiunile
ce se aplică în alte țări ale Uniunii Europene.
Realitatea a demonstrat că prin eforturile organelor specializate flagelul stupefiantelor poate fi
cunoscut şi în bună măsură combătutşi reprimat, dar nu şi eradicat pe deplin.
Criminalitatea generată de droguri, prin consecinţele sale de ordin social, economic,
medical, cultural şi politic cauzează prejudicii considerabile nu numai
intereselor de stat şi societăţii, dar atentează la viaţa şi sănătatea cetăţenilor, influenţează în
mod nociv asupra conştiinţei şi comportamentului oamenilor, mergând până la stări
patologice anormale şi chiar decese9.

CARPEA TEODORA

9
Buzatu. N, TRAFICUL ŞI CONSUMUL ILICIT DE DROGURI, Aspecte multidisciplinare, Universul Juridic, București,
2012, p. 25
 BIBLIOGRAFIE

Buzatu. N, TRAFICUL ŞI CONSUMUL ILICIT DE DROGURI, Aspecte multidisciplinare, Universul Juridic, București,
2012, p. 25
Drăgan Jenică, 1994, Aproape totul despre droguri, Editura Militară, Bucureşti, pag. 41
Drăgan J., Dicţionar de droguri, Ed. Naţional, Bucureşti, 2000, p. 189
Floarea Chipea, Socilologia comportamentului infracțional, Editura Isogep-Euxin, București, 1997, p.
45
Labo G. Câteva considerații asupra traficului de droguri
http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/Sinteza_RN_2016.pdf
28 Convenţia unică asupra substanţelor narcotice din 30.03.1961. România a aderat prin Decretul
nr.626/1973. Buletinul Oficial al României, partea I, nr. 213/1973.
www.farmacistul.eu/2011/01/pe-scurt-despre-etnobotanice.html (30 octombrie 2012).
http://legeaz.net/dictionar-juridic/consumul-ilicit-de-droguri