Proiect de lecţie

Aria curriculară : LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Disciplina : LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Clasa : a III-a
Data : 28 februarie 2013
Unitatea de învăţare : Iarna
Subiectul : Substantivul
TIPUL LECTIEI: recapitulare şi sistematizare
ÎNVĂŢĂTOR:

Scopul lecţiei :
Consolidarea cunoştinţelor despre substantiv
Sesizarea utilizării corecte a ortogramelor în enunţuri

OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
 sesizarea corectitudinii gramaticale a unui enunţ oral
 utilizarea corectă a părţilor de vorbire studiate în enunţuri / texte proprii
 formarea deprinderii de citire şi scriere corectă a ortogramelor;
 sesizarea utilizării corecte a cuvintelor în flexiune
 realizarea acordurilor gramaticale în textul redactat
 respectarea ortografiei şi punctuaţiei într-un text propriu
 manifestarea interesului pentru redactarea corectă şi îngrijită
OBIECTIVELE OPERATIONALE:
 să recunoască substantivele dintr-un şir de pǎrţi de vorbire;
 să utilizeze corect cuvintele s-a , s-au , i-a , l-a , ne-am , ne-a în scris ;
 să alcătuiască propoziţii folosind cuvintele date;
 sǎ identifice substantive în funcţie de categoria pe care o denumesc ;
  să descopere sinonime şi antonime pentru 9 substantive date ;
 să transforme substantivele dintr-o propoziţie de la numărul singular la plural sau invers;
 să înlocuiască 5 substantive comune cu substantivele proprii corespunzătoare;
 să găsească cel puţin 10 substantive proprii din cele 14 cerute, lucrând în grup.
STRATEGII ŞI METODE: jocul didactic, observaţia, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, învăţarea prin
descoperire, ciorchinele, turul galeriei, problematizarea.
FORME DE ORGANIZARE: activitate fronală, individuală, pe grupe.
RESURSE:
- materiale: fişe de lucru, flip-chart, markere, panou (Carnavalul fulgilor de zăpadă), fulgi,
tabla, planşe cu rebus, ecusoane,
- umane: 18 elevi

Nr. Etapele Conţinutul învăţării Strategii Evaluare

crt. lecţiei didactice
Activitatea propunătoarei Activitatea elevilor
1. Momentul Se asigură liniştea şi Se pregătesc pentru începerea Conversaţia
organizatoric disciplina necesare desfăşurării orei, îşi verifică materialele Explicaţia Aprecieri
necesare. fronale
în bune condiţii a lecţiei de limba
2. Captarea şi română.
orientarea
atenţiei
Lecţia ce urmează a fi desfăşurată este o lecţie Elevii sunt aşezaţi în
mai deosebită, la care participă şi câţiva invitaţi. semicerc, stând în picioare.
Activitatea se numeşte „Carnavalul fulgilor de
zăpadă”. Conversaţia
Pe planşa din faţa clasei se află un rebus (Vezi Elevii răspund la cerinţele de verificare
Anexa 1). rebusului.
Se citesc definiţiile şi se completează rebusul.
După completarea lui, se va observa că pe Descoperă cuvântul format pe
diagonala A – B se formează cuvântul diagonală.
3. Anunţarea SUBSTANTIV.
temei şi a Privesc ecusonul pe care îl au
obiectivelor - Este anunţat subiectul lecţiei – „Exerciţii de ei în piept şi ecusoanele
lecţiei aprofundare a noţiunilor despre substantiv”. colegilor lor şi se grupează în
- Elevii au în piept câte un ecuson cu imagini trei echipe: echipa lucrurilor,
reprezentând lucruri, fiinţe, fenomene ale naturii. a fiinţelor, a fenomenelor
- Li se cere să se grupeze în funcţie de ceea ce naturii. Evalaure
reprezintă imaginile de pe ecusoane şi de titlul Se aşază în bănci potrivit cu Exerciţiul reciprocă
lecţiei. grupa din care fac parte şi cu
- Îndrum elevii să se aşeze în băncile care au fost simbolul găsit pe bănci.
aşezate în aşa fel încât să le dea acestora
posibilitatea de a lucra în echipă. Pe fiecare grup
de bănci se află un semn corespunzător echipelor
formate (o imagine reprezentând un lucru, o
fiinţă sau un fenomen al naturii). Concurs
- Îi anunţ că lecţia se va desfăşura sub forma
unui concurs între cele trei echipe. Fiecare
răspuns corect, fiecare sarcină rezolvată bine va
fi punctată cu câte un „Fulguşor vesel”. Fiecare
 grupă are în faţa clasei câte un panou pe care vor
lucra şi un panou pe care se va ţine evidenţa
sarcinilor rezolvate corect. Învăţarea prin
Reactualizarea descoperire Evaluare pe
cunoştinţelor a) Verificarea temei pentru grupe
4. teoretice acasă- temele vor
Jocul didactic
fi corectate cantitativ şi
calitativ.
b) Reactualizarea Observare
cunoştinţelor sistematică
Cum comunică oamenii între ei? (
cu ajutorul cuvintelor) Explicaţia
Ce sunt cuvintele, dacă ne ajută
să vorbim? (părţi de vorbire)
Ghicitoare :
„ E o parte de vorbire
Şi îi stă mereu în fire
Lucrurile să numească
Fenomene şi fiinţe Aprecieri
Minuni , ape , preferinţe Ciorchinele frontale
Dacă vrei să afli - n lume
Sistematizarea Dacă un lucru are nume
şi consolidarea Oare cine ţi-l va spune ?
5. cunoştinţelor
( substantivul )
Evaluare
reciprocă
Rezolvarea „Ciorchinelui” (Vezi Anexa 2).
Se discută oral modul de rezolvare al acestei
sarcini şi se punctează echipele care au completat
corect ciorchinele.
Le reamintesc câteva reguli de lucru în echipă.
 -Pentru a putea primi cât mai mulţi „fulgi veseli”
ne vom aminti câteva cunoştinţe teoretice despre Aprecieri
substantiv. Exerciţiul individuale

Ce este substantivul? Evaluare pe

grupe
( Substantivul este partea de
vorbire care denumeşte fiinţe ,
lucruri , fenomene ale naturii. ) Flip-chart
Demersul - Daţi exemple de substantive
6. didactic care denumesc fiinţe, lucruri,
fenomene ale naturii. Identifică planşa
corespunzătoare echipei din
- Cum recunoaşteţi substantivul? care fac parte pe care se vor Aprecieri
(Denumeşte fiinţe , lucruri , înregistra răspunsurile bune. reciproce
fenomene ale naturii şi le putem Turul galeriei
număra.) Deschid plicurile şi citesc
cuvintele scrise pe cartonaşe.

-Pe bănci se află un plic care conţine cartonaşe Elevii selectează numai
pe care sunt scrise diferite părţi de vorbire: cartonaşele reprezentând
Grupa lucrurilor: carte, elev, brumă, drum, ele, substantive.
citeşte, piatră, merge, scaun, gras, minge.
Grupa fiinţelor: copil, găleată, tunete, şapte,
buburuză, albastru, aleargă, căţel, merge, băieţi,
cangur. Prind pe simbolurile de pe
Grupa fenomenelor naturii: ploaie, delfin, roşu, planşa lor cartonaşele
fulger, creion, cântă, furtună, merge, zăpadă, corespunzătoare, iar în afara Evaluare pe
înalt, nori. lor, celelalte substantive. grupe
Au ca sarcină să aleagă numai cartonaşele pe Elevii se deplasează şi privesc
care sunt scrise substantive. După aceea, pe panoul realizat de celelalte Fişa de lucru
planşa corespunzătoare, trebuie să aşeze în echipe, verifică şi fac
interiorul simbolului reprezentat (Vezi Anexa 3) aprecieri Autocorectare
cartonaşele reprezentând numai substantivele
care denumesc categoria din care fac parte ei, iar
în exterior celelalte substantive.
- Turul galeriei.
Voi verifica şi voi aprecia activitatea elevilor.
Echipele care au rezolvat corect sarcina vor Citesc cerinţa ex. 1 din fişă şi
primi un fulg. îl rezolvă independent.

- Le cer elevilor să întoarcă fişa de lucru pe Aprecieri

care au primit-o la începutul orei (Vezi Citesc rezolvarea sarcinii. individuale
Anexa 4).
ANEXA 4.

Ex 1. Se dă un text , si elevii vor trebui să

citescă textul şi apoi să identifice Citesc cerinţa şi rezolvă Turul galeriei
substantivele din text , subliniindu-le cu creionul cerinţa independent . Apoi se Evaluare pe
pe fişă. verifică oral . grupe

Elevii recită cîte o poezie Jocul didactic

despre ortogramele învăţate . Aprecieri
individuale

Activitate pe grupe
Ex 2. Identificaţi în text , prin încercuire,
ortogramele învăţate . Se procedează la fel şi cu
celelalt exerciţii .

Le solicit elevilor să-şi reamintescă poezii

depre ortogramele învăţate .( Anexa 5)

Învăţarea prin
Activitate pe grupe descoperire
Ex 3
Fiecare grupă va primi o altă cerintă. Fişa de lucru
Treceţi la forma de plural substantivele
Gr1
ninsoare –
ocean -
sanie - Exerciţiul
văzduh -

Gr2
iarnă -
rândunica -
albină - câmpul
-
gr3

sănii - mătănii -
vrăbii - ploi -

Ex. 4 Grupează pe două coloane

substantivele comune şi substantivele
proprii
a) băiat ,Grivei , casă , nori , Ploieşti ,
Franţa , zambilă .
b) Dâmboviţa, martie , vestitor , Slănic
, Mihai Eminescu, ploaie , caiet
c) Azor , râu , Ioana , Carpaţi ,
rândunică,
România., primavară .

Ex.5 Activitate pe grupe

Găseşte substantive cu sens
opus celor date :
Gr1 gr2 gr3

adevăr – văzduh = pădure –

bunătate – zăpadă = stradă -
prieten – vălcea = nutreţ-
bogăţie – promoroacă = prisăcar –

ex.6 Activitate pe grupe

Desparte în silabe
Gr1 gr2
Fiică fiinţă
Muzee licee
scriitor orhidee
gr3
turnee
stiinţă
trasee

ex. 7
Găseşte trei substantive
pentru însuşirile de mai jos:
Gr1 gr2
gr3
galbenă - alb-
hazliu -
rotundă - zglobiu-
amărui -
 rece - dragă-
cald -
Ex. 8
Activitate pe grupe :
Completează cu câte două
exemple de substantive ce
exprimă: Execitiul
Problematizare
- nume de copii;
7. Obţinerea - animale domestice;
performanţei - păsări;
- rechizite;
- instrumente muzicale;
- fenomene ale naturii;
ex.9

Denumiţi şi scrieţi cu un singur cuvânt

şirurile de substantive comune .

Cartofi , roşii . ardei sau ............................

Doctor , inginer , poştaş sau ......................
Caiete , ghiozdan , penar
sau .....................................

Greblă, lopată sau .....................................

Mere , pere , struguri sau .............................
Stejar , tei , frasin sau .................................

Ghiocel , zambilă , sau .................................

Rândunică , barză , sau .................................
Jocul didactic
 Urs , vulpe, sau ..........................................

10. Analizează substantivele din urmatorul

enunţ .

În livada lui Tudor au înflorit cireşii

8 Retenţia şi
transferul
1Pe tabla se afla scrisa propozitia :
“Pe creanga mărului ciripeşte
zgribulită o vrabiuţă .”
Elevii analizează substantivele intâlnite
.

2. Treceti substantivele din propozitia Ascultă cu atenţie

precedentă de la numarul singular la poezia/ghicitoare şi află
numarul plural . răspunsul.
( Pe crengile merilor ciripesc zgribulite
vrabiutele .)

- Joc „Fazan”.
Le voi cere elevilor să găsească (într-un timp
limitat) substantive proprii nume de:
- ţări;
- oraşe;
- scriitori;
- titluri de cărţi;
- sărbători
care încep cu o anumită literă indicată de mine.
Echipa care termină prima spune STOP, în acel
 moment celelalte echipe se opresc. Se verifică ce
9. Aprecieri au scris elevii pe fişă, se punctează rezultatele.
finale

Pentru a mă asigura că aţi înţeles ce am făcut

astăzi, am să vă citesc o poezie/ghicitoare. La
sfârşit doresc să-mi spuneţi despre cine este
vorba în aceasta.
„Sunt ………………..cel înţelept,
10 Tema pentru Sunt fiinţă, lucru, obiect,
acasă Mă găseşti în casă,
Pe scaun, la masă…
Sunt munte, pădure şi floare,
Sunt nor, sunt ploaie, sunt soare,
Sunt om, fluturaş, rândunică,
Carpaţi, Bucureşti, Iepurică,
În fiecare zi, în fiecare noapte,
Mă rosteşti tare, în gând sau în şoapte.
În dragoste şi ură, tristeţe, bucurie,
Pe toate le ai datorită mie.
Sunt necesar în orice spui
Şi de folos sunt eu oricui.
Mai îndrăzneţ, mai emotiv,
Sunt cunoscutul …………… .”

Se totalizează „fulgişorii” primiţi de fiecare

echipă şi se comunică rezultatele. Oricum,
exerciţiile pe care le-am rezolvat astăzi mi-au
demonstrat că voi cunoaşteţi destul de bine
substantivul, dar mai ales mi-au arătat că ştiţi să
lucraţi în echipă, să vă ajutaţi, să vă sfătuiţi şi să
obţineţi rezultate bune. Pentru aceasta, toţi veţi
primi
DIPLOMA PENTRU CEL MAI BUN COLEG
DE ECHIPĂ (
Vezi Anexa 7).

Atelier – pagina 76 manual

Anexa2
Partea de vorbire care
denumeşte lucruri, fiinţe,
fenomene ale naturii.

feminin

Definiţie

masculin
Genul.
subst

SUBSTANTIVUL neutru .

Numarul
Felul subst.
subst.

Plural
Comun Singular
Propriu

Denumeşte mai
Denumeşte un multe lucruri,
Denumeşte Denumeşte anumite Se scrie
singur lucru, o mai multe fiinţe,
lucruri, fiinţe, lucruri, fiinţe, întotdeauna
singură fiinţă, un mai multe
fenomene ale fenomene ale naturii, cu literă
singur fenomen fenomene al
naturii de acelaşi spre a le deosebi de iniţială mare.
al naturii. naturii.
fel. celelalte de acelaşi
fel.
PROVERBE PUZZLE

Unde nu intră soarele pe

fereastră, intră doctorul pe
uşă.
Ulciorul nu merge de multe
ori la apă.
Când pisica nu-i acasă,
şoarecii joacă pe masă.
ANEXA 1
REBUS

A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
B
1. Poet pe care l-am sărbătorit luna trecută, mai precis pe data de 15 ianuarie.
2. Între cuvintele unei enumerări se foloseşte ………….. .
3. 1 ……………… este Ziua Naţională a României.
4. Animale ……………… şi animale sălbatice.
5. Opusul cuvântului „zi” este cuvântul ……………. .
6. Autorul cărţii „Amintiri din copilărie” este …………… .
7. „…………………… adevărat la nevoie se cunoaşte” este un binecunoscut
proverb românesc.
8. Căţelul Lizucăi din „Dumbrava minunată” se numea ………… .
9. Convorbire între două sau mai multe persoane sau …………….. .
10. Personaj principal dintr-o poveste îndrăgită şi foarte cunoscută de voi, care a
păcălit ursul.
ANEXA 3
 Anexa
5-
„Sa” ori „s-a”? „Sau” e foarte poezii
Mă tot gândesc, întâlnit
Încerc să Şi de copil îndrăgit.
înlocuiesc,
Îi ajută să gândească,
Nu cumva să îl
greşesc,
Cratima s-o
Sora ei e sora sa, folosească.
Sora lui e tot aşa. Cu ”ori” de-l
Numai când e înlocuim,
acţiune, De cratimă ne ferim.
După ”s-a” te uită Dar de nu e aşa,
bine, Cratima s-ar supăra,
Vine cratima şi-ţi De n-am pune-o
spune: undeva.
”Ia-mă-n seamă şi Unde?
pe mine!”.
ortograme
 ”La ” , drăguţul cuvinţel,
Mă cam chinuiesc cu el.
”L-a luat” şi ”la castel”
Nu se scriu totuşi la fel.
Unde-i oare cratima?
Este chiar în primul ”l-a”.
Iar când ” la” locu-l arată,
. Ia ascultă dumneata
Neam Fuge cratima îndatărudă,
înseamnă-adesea ”Nea” eu pot să spun atunci
Care nu ştii să scrii ”ia”!
Dar înseamnă şi popor, Când pe vecinşi vreau
Citeşte vei aflasă-l strig
E-un cuvânt, îl scriu uşor Sau
Undepesăcâinele pletos
pui cratima.
Fără vreun ajutor. Ca”i-a
În să-ldat”
ospătez
şi ”i-ac-un os.
şoptit”
Dar când scriu ”ne-am dus Când urmează-o
Linioara-i acţiune,
negreşit.
la moară”, ”Ne-a”Iată,
e despărţit,
pot verifca:ştii bine!
A sosit şi-o linioară DacăDouă
”ia” vorbe
înseamnă ” a lua”,
se unesc
Ce-a format două cuvinte: rostesc..
Împreună se cratima
Dispare-ndată
”Ne” şi ”am”-să le ţin minte!