Canionul carstic de la Bănița, un loc puțin promovat, însă de o frumusețe rară.

Pe o lungime de 200 metri,

pârâul Jupâneasa a sculptat în calcar milioane de ani, pentru ca astăzi turiștii să se poată bucura de o priveliște
încântătoare. Vara este anotimpul cel mai potrivit pentru vizitarea acestui canion.
Peştera Topolniţa reprezintă una din formele carstice cele mai importante din ţara noastră, este o peşteră
gigantică, de tip compus, ramificată, dezvoltată pe un sistem de diaclaze şi fracturi, se remarcă prin prin galerii
dispuse pe două etaje şi săli cu dimensiuni impunătoare cum ar fi Sala Urşilor, Sala Cavourilor, Galeria cu Bazine.
Peştera Topolniţa este catalogată drept a doua peşteră din ţară ca lungime şi a 17-a din lume (10.330 m).
Lacul Vinderel, comuna Poienile de sub Munte, județul Maramureș, este un lac glaciar de dimensiuni mici, situat
pe șeaua ce face legătura dintre Vârful Farcău si Vârful Mihăilecu, la o altitudine de 1615 m. Lacul este așezat la
obârșia pârâului Vinderel, are o formă ovală și este orientat pe direcția est-vest. Are o lungime 155 m, cu o lățime
maximă de 85 m, în suprafață de 0,90 ha. Adâncimea maximâ este de 5,5 m.
Piatra Varului este un monument al naturii situat în judeţul Alba, în Munţii Trascăului, nu departe de localitatea
Meteş. Aceasta se compune dintr-un bloc calcaros înalt de 48 m. Suprafaţa ariei protejate este de 0,2 ha.
Grădina Fata Pădurii, din Munții Țibleș, aici lavele vulcanice au format o uriașă citadelă ca o potcoavă cu
pereți stâncoşi înalţi de maxim 25-30 m Peretele dinspre est prezintă două excrescenţe stâncoase ce aduc
urechilor unui diavol – e Stânca Dracului.Continuând ascensiunea se ajunge la vârfurile Arcer şi Ţibleş.
Tăul Țapului, este un lac glaciar ascuns de pereții stâncoși ai Munților Retezat, aflat la o altitudine de 2.130 m,
un loc de o frumusețe rară, în care și-au făcut cuib marmotele, unele dintre cele mai simpatice animale din
lume. Un farmec aparte îi conferă lacului mica insuliță verde, care s-a format în urma unei avalanșe pornite de
pe Vârful Țapului. Tăul Țapului reprezintă unul dintre cele mai curate și mai spectaculoase lacuri din Retezat,
are o lungime de 200 de metri și o lățime de 130 de metri și este alimentat de patru izvoare, dar și de
avalanșele de zăpadă. Adâncimea maximă este de cel mult șase metri.
Munţii Leaota fac parte din Carpaţii Meridionali, învecinându-se cu Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului.
Vârful Leaota, din centrul masivului, este cel mai înalt punct cu o altitudine de 2.133 m. Traseele turistice din
acest masiv sunt destul de uşoare , plăcute, relaxante, şi cu privelişti frumoase.
Muntele de Sare Slănic Prahova, rezervație naturală cu o suprafață de 2 ha, reprezintă un monument natural
format prin prăbușirea unei galerii de exploatare a sării (odată cu aceasta antrenând o alunecare de teren și
dezgolind muntele), alcătuit din masivul de sare și lacul din mijlocul acestuia.
Lacul Izvorul Muntelui (Lacul Bicaz), este un lac de acumulare aflat pe cursul mijlociu al râului Bistriţa.
Este un baraj de greutate construit din beton şi uneşte Muntele Gicovanu cu Obcina Horştei, fiind situat în
amonte de confluenţa pârâului Izvorul Muntelui cu Bistriţa. A fost construit între 1950 şi 1960, are o înălţime
de 127 m, o lungime de 435 m la coronament şi o lăţime maximă la bază de 119 m (la nivelul blocurilor
deversoare), respectiv 115 m (la nivelul blocurilor nedeversoare)
Masivul Godeanu, aparţine părţii vestice a Carpaţilor Meridionali. Cele mai mari înalţimi se situează de-alungul
culmii principale, respectiv la nord de aceasta. Astfel, se pot menţiona piscurile de peste 2.000 de metri, Godeanu
cu 2.229 m, Moraru cu 2.284 m, Gugu (cel mai înalt) cu 2.291 m, Scărişoara cu 2.245 m, Galbena cu 2.191 m,
Borăscul Mare cu 2.158 m şi Gârdomanul cu 2.077 m. Versanţii dinspre văile râurilor Lăpuşnicul Mare şi Şes sunt
abrupte şi stâncoase, fiind dificil de urcat.
Cascada La Șipot de pe valea Bâsca Chiojdului, Munții Buzăului, este pentru iubitorii de natură și liniște
destinația mult visată.
Lacul Vidraru, situat între Munţii Frunţii şi Masivul Ghiţu, este un lac de acumulare creat în anul 1965 de Barajul
Vidraru pe râul Argeş, pentru producţia de energie electrică, irigaţii şi prevenirea inundaţiilor. De asemenea, lacul
şi instalaţiile adiacente sunt folosite pentru recreere, turism şi sporturi. Suprafaţa totală a lacului este de 893 ha,
lungimea de 10,3 km, laţimea maximă de 2,2 km şi o circumferinţă de 28 km. Adâncimea maximă a apei este de
155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465
milioane metri cubi. Nivelul normal de retenţie este de 830,00 metri deasupra nivelului mării.
Cheile Tăii reprezintă un punct turistic al Văii mai puţin accesat atât de oamenii din Valea Jiului, cât şi de
turiştii din ţară. Sunt însă cunoscute iubitorilor de trasee montane, dar şi alpiniştilor. Pereţii calcaroşi ai cheilor
au fost de multe ori spaţiul perfect pentru escaladări.
Cascada Şipote, pe Valea Streiului, în versantul ei stâng geografic, coboară afluentul Şipot, un pârâu tumultuos.
Frumusețea acestui loc constă în faptul că pârâul Șipot formează de la izvorul din Munții Șureanu și până la
vărsarea în râul Strei o salbă de cascade spectaculoase, croindu-și drum printre pereții de stâncă și pădurea deasă.
Cascadele Șipotului se află pe raza localității Petros între Hațeg și Petroșani.
 Lacul Lala Mare este localizat în munţii Rodnei, sub vârful Ineu, la o altitudine de 1815 m şi face parte din
rezervaţia naturală "Ineu-Lala". Intinzându-se pe o suprafaţa de 5637,5 m² este cel mai extins lac glaciar din
Munţii Rodnei. Lacul Lala Mare gazduieşte specii de păstrăv, iar din punct de vedere al florei poate fi întâlnită
aici o plantă rară, rododendronul.
Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bârsei, localizaţi în sudul depresiunii Braşovului, în cadrul Carpaţilor
de Curbură. Atinge înălţimea maximă în vârful Piatra Mare, având o altitudine de 1.844 m. Aceşti munţi sunt
aproape complet împăduriţi în afară de o zona mai măricică din jurul Vârfului Piatra Mare şi a poienei în care
este amplasată Cabana Piatra Mare
Peştera Ponicova este localizată în masivul muntos Ciucaru Mare, fiind săpată în malul stâng al Dunării.
Mai este cunoscută şi sub numele de Peştera Gura Ponicovei, Peştera Liliecilor sau Peştera de la Gura Apei.
Este considerată cea mai mare peşteră din Clisura Dunării cu o lungime totală de 1666 metri, fiind compusă
din mai multe galerii care comunică între ele.
Lacul Vidra, situat la altitudinea de 1289 metri, este un lac artificial de acumulare. Este amplasat pe cursul
râului Lotru, în vecinătatea stațiunii Vidra, între Munții Lotrului, ai Latoriței și ai Căpățânii. Cu o lungime de
9 km, înconjurat de păduri de molid, lacul se întinde pe o suprafață de o mie de hectare. În matca lacului Vidra
își revarsă apele râul Lotru și alte 81 de râuri și pârâuri.
Masivul Piatra Craiului se deosebeşte geologic şi morfologic de masivele şi grupele muntoase înconjurătoare,
este ca o „lamă” tăioasă şi abruptă din roci de vârstă jurasică, lungă de aprox. 26 km şi lată de aprox. 6-8 km,
pe direcţiile perpendiculare corespunzătoare. Altitudinea maximă este atinsă în Vf. La Om de 2244 m. Masivul
are numeroase piscuri la peste 2000 m (Vf. Padina Popii(2025 m), Vf. Ascuţit(2150 m), Vf. Ţimbalul Mare(2177 m),
Vârful Ţimbale(2170 m), Vf.Sbirii(2220 m), Vf.Căldării Ocolite (2202 m).
Pădurea Letea este cea mai veche rezervație naturală din România, începe din nordul satului Letea și se întinde
pe suprafață de 5246,8 ha, din care 2.825 ha intră în categoria zonelor strict protejate și a fost în atenția oamenilor
de știință încă din anul 1930, când a fost pusă sub ocrotire. Din anul 1938, o suprafață de aproape 500 ha a fost
declarată Rezervație naturală, în zona cunoscută sub numele de ,,Hasmacul Mare’’.
Lacul Colibiţa este un lac artificial de acumulare din Munţii Călimani, judeţul Bistriţa-Năsăud. Barajul a fost
amenajat în perioada 1977 - 1991 cu scop hidroenergetic pe cursul râului Bistriţa. Lacul are o suprafaţă de
270 ha, lungimea de 13 km şi volumul apei acumulate de 65 mil. Metri cubi, fiind situat la o altitudine de 900 m.
Pe malurile lacului se află staţiunea turistică Colibiţa. Lacul Colibiţa fascinează cu frumuseţea sa sălbatică, dar şi
cu zecile de legende care circulă în legătură cu această zonă
Valea Sâmbăta din masivul Făgăraş.Traseul nu este greu în schimb priveliștea este una “grea” de-a dreptul:
Fereastra Sâmbetei cu Colțul Bălăceni care domină întreaga vale. Zăpada de pe culmi se bate cu verdele
pădurilor și al poienilor de mai jos și te duce cu gândul la înălțimi mai mari. Nu degeaba “Făgărașilor” li se mai
spune și Alpii Transilvaniei.
Pietrele Albe, o rezervaţie naturală, situată în arealul localităţilor Răchitele si Săcuieu din judetul Cluj, în sudul
masivului Vlădeasa, pe versantul stâng al Văii Stanciului, care reprezintă un impresionant abrupt calcaros
vizibil de la mari depărtări, presărat cu peșteri, avene și pereţi verticali. Rezervaţia naturală Pietrele Albe este
unul dintre cele mai importante obiective turistice din Apuseni.
Lacul Sătic este un lac de acumulare pe Dâmboviţa, ce are o lungime de cca 1 km. Lacul se află în apropierea
localităţii Sătic (comuna Rucăr), este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Bran Moeciu,
obiectiv pe care nu ar trebui să-l rataţi dacă vă aflaţi în apropiere. Aici se poate pescui păstrăv în amonte de
lac în perioada primavară-vară, iar iarna se poate da la copcă pe lacul înghetat.
Peştera Coiba Mare este situată în judeţul Alba, la 300 de metri de cătunul Casa de Piatră. Lungimea totală a
tuturor galeriilor depăşeste 4 km, iar partea cea mai interesantă la aceasta peşteră este portalul cu dimensiunile
de 47 metri înălţime şi 74 metri lăţime, cel mai mare portal de peşteră din Romania. Se poate vizita pe tot
parcursul anului, pentru vizitarea întregii peşteri sunt necesare echipamente de speologie.
Detunatele, comuna Bucium, jud. Alba. Formează o faimoasă rezervație naturală, ce iese în evidență prin
prezența coloanelor de bazalt în formă de prismă hexagonală. Cele două piscuri sunt numite Detunata Goală și
Detunata Flocoasă.
Lacul Izvorul Bistritei Aurii (Lacul Stiol) din Munţii Rodnei este un lac glaciar în căldarea formată sub Vârful
Gărgălău, cu apa cristalină și rece precum gheaţa în plină vară, o mărturie vie a gheţurilor care domneau peste
aceste meleaguri cu mii de ani în urmă.
Cheile Răteiului (Cheile Rătei)-monument al naturii situat în Parcul natural Bucegi-sunt săpate într-un depozit
de calcare jurasice, pe o distanţă de câteva sute de metri, cu o înălţime de aproximativ 100 m. Peisajele sunt
superbe și este o liniște totală. Nu este o zonă foarte vizitată de turiști, pentru că mulţi nu știu de ea.
Vârful Bucşoiu este vârful muntos clasat al treilea între vârfurile muntoase din Munţii Bucegi, cu altitudinea de
2.492 m, fiind depăşit doar de Omu, 2.507 m şi Bucura Dumbravă, 2.503 m. Accesul pe vârf se poate face din
mai multe direcţii: dinspre vârful Omu, dinspre cabana Poiana Izvoarelor sau dinspre valea Mălăieşti prin Brâna
Caprelor. Este vizibil de pe creasta Munţilor Piatra Mare, precum şi de pe Valea Râşnoavei.
Parcul Naţional Retezat este situat în Carpaţii Meridionali, Jud. Hunedoara, are o suprafaţa de 54400 ha şi
o altitudine între 800 si 2509 m. Parcul a fost înfiintat in anul 1935 pe suprafaţa iniţiala de 100 de kilometri
patraţi ai fostului domeniu de vânătoare deţinut de Casa Regală. Începând din anul 1999, Parcul Naţional
Retezat are administraţie proprie, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică
europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale
sălbatice de interes comunitar cât şi protejării şi conservării speciilor avifaunistice.
Cheile Gropului Sec sunt situate pe raza satului Balta, comuna Runcu, arealul Vâlcan-Motru. Acestea ocupă o
suprafaţă de 1.562 ha. Zona dispune de un relief carstic complex, izvoare carstice. Cheile Gropului Sec este unul
dintre cele mai importante obiective turistice din Oltenia
Parcul Naţional Defileul Jiului se află de-a lungul defileului format de râul Jiu, între Masivele Parâng şi Vâlcan.
Ocupă o suprafaţă de peste zece mii de hectare împărţite între judeţele Gorj şi Hunedoara. Zona prezintă
numeroase forme carstice, grote, puţuri naturale, avenuri, dar şi păduri virgine şi cvasivirgine (în proporţie de 85%
pe teritoriul parcului).
Cascada şi lacul Ciucaş sunt atracţii turistice naturale de importanţă locală. Ele se găsesc pe cursul inferior al
Văii Hăşdate, în aval de Cheile Turzii, nu departe de satul Corneşti, la sud-vest de Turda. Cascada Ciucaş are o
înălţime de doar 5 m, iar la baza acesteia se află un mic lac, în care se acumulează apa ce vâltoreşte pe cascadă.
Vârful Blidarului (1105 m) se situează în Munţii Gilăului din cadrul masivului Muntele Mare - Gilău din Munţii
Apuseni, între cursurile inferioare ale celor două Someşuri occidentale (Someşul Rece şi Someşul Cald). La vest
de Blidaru se situeză cătunul Pape.
Cascada Putnei (Săritoarea Putnei) situată in comuna Tulnici, jud.Vrancea, are circa 80 de metri lungime, iar apa
se strânge într-un lac cu adâncimea de aproximativ 12 metri. Importanța Cascadei Putnei constă în caracterul
peisagistic și hidromorfologic datorat nu numai cascadei actuale, ci și a cascadei părăsite, rămasă suspendată pe
malul stâng, deasupra Putnei, la cca 250 m în aval de actuala cascadă, ca urmare a proceselor tectonice, când o
porțiune din vechea albie s-a prăbușit, iar vechiul curs a fost deviat pe albia actuală.
Munţii Almăjului sunt o grupă muntoasă a Munţilor Banatului aparţinând de lanţul muntos al Carpaţilor
Occidentali. Cel mai înalt pisc este Vârful Svinecea Mare, având 1.224 m. Aceşti munţi prezintă culmi domoale,
împădurite şi fac parte din Parcul Natural Porţile de Fier .
Cheile Vălişoarei (numite şi Cheile Aiudului sau Cheile Poienii), cea mai scurtă arteră care traversează Munţii
Trascăului din valea Mureşului în cea a Arieşului prin frumoasa depresiune a Trascăului, alcătuiesc o arie
protejată de interes naţional (rezervaţie naturală de tip botanic şi geologic).
Cascada Iadolina Stâna de Vale se află în valea Iadului situată sub nivelul șoselei pe partea drumului între
Coada Lacului Leșu, județul Bihor, și este considerată ca fiind cea mai frumoasă din zonă. Căderea de apă este
mare, în mai multe trepte, cu un sunet de poveste.
Tăul Muced este situat în aria protejată a Parcului National Munții Rodnei, în apropierea pasului Pietrei, pe
versantul de nord-vest al muntelui Bătrânei. Este un lac de turbărie de o frumusețe unică în România, fiind cel
mai înalt din întreg arealul carpatin, situat la 1.600 metri altitudine.
Vârful Scara este un vârf montan situat în Munţii Bucegi la aproximativ 1/2 oră de vârful Omu pe traseul de
creastă, şi are o altitudine de 2.422 m. Este vizibil de pe creasta vârfului Bucşoiu precum şi de pe culmea şi din
valea Ţigăneşti.
Parcul Naţional Călimani cu o suprafaţă totală de 24.566 ha, incluzând cel mai mare crater vulcanic din
România cu un diametru de circa 10 km (stins în prezent), are în componenţă rezervaţiile naturale: Doisprezece
Apostoli (cu Poteca tematică 12 Apostoli), Jnepenişul cu Pinus cembra - Călimani şi Lacul Iezer şi se suprapune
ariei de protecţie specială avifaunistică Munţii Călimani.
Lacul Negovanu, mai este cunoscut şi sub denumirea de Lacul Sadu V. A luat fiinţă în 1956 odată cu finalizarea
barajului Negovanu şi este situat in bazinul superior al Râului Sadu la altitudinea de 1150 m. Cu o suprafaţă de
72 de ha, cu o adâncime maximă de 58 m, lacul însumează un volum de 6 milioane de metri cubi de apă şi a fost
populat cu păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, coregon.
Peştera Izverna este una dintre cele mai renumite rezervaţii speologice din Europa. Este o peşteră de peste 1,5
km lungime parcursă de un pârâu subteran, are cea mai lungă reţea de galerii subacvatice din România. Situată
în munţii Mehedinţiului, la altitudinea de 600 de metri, este plină de mistere. Legenda spune că împărăteasa
Maria Tereza ar fi scufundat înt-un lac al peşterii un depozit de argint aparţinând Imperiului Austro - Ungar
Munţii Dobrogei sunt cei mai vechi munţi din România, rezultat ai orogenezei Hercinice. Altitudinea variază
între 7 şi 467 metri, altitudinea maximă fiind atinsă în Vârful Ţuţuiatul. Cel mai nordic punct se află în apropiere
de Galaţi, în locul numit "Pintenul Bugeacului", iar cel mai sudic punct se află în apropiere de localitatea
Limanu, Constanţa (unde se află şi peştera de la Limanu).
Lacul Galeș este situat în nord-estul munților Retezat. Se găsește la altitudinea de 1990 m, are o suprafață de
4,5 ha și o adâncime maximă de 10 metri. Prin dimensiunile sale Lacul Galeșu se situează pe locul patru printre
lacurile Retezatului, după Bucura, Zănoaga și Tăul Negru.
Peştera Epuran aflată în versantul pârâului Ponorăţ, inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinţi, este dispusă pe
două nivele, astfel: primul nivel (activ) constituit din galerii drepte şi descendente, puţuri, un lac (cu diametru
sifonului de cca. 10 m) şi un nivel superior cu mai multe săli (Sala Nordică, Sala Urşilor, Sala Prăbuşirilor) şi
galerii (Strâmtoarea Speranţei, Marele Ramonaj, Galeria Plăcilor de Nămol sau Galeria Comorilor).
Valea Prahovei este una dintre regiunile turistice cele mai renumite din Munţii Carpaţi din România. Valea
Prahovei este aşezată în partea de sud-est a României, în nordul Munteniei, în bazinul superior şi mijlociu al
râului cu acelaşi nume, afluent al Ialomiţei.
Lacul Mogoșa este un lac artificial aflat la poalele Vârfului Mogoşa-Munții Gutâi, la altitudinea de 731 m şi cu
o suprafață de 4 ha, se află în teritoriul administrativ al orașului Baia Sprie. Lacul Mogoșa a fost realizatcu scop
de acumulare și asigurare a apei potabile pentru Baia Sprie, Baia Mare, Ferneziu, precum și pentru necesarul de
apă tehnologică din industria prelucrătoare a neferoaselor, ulterior primind și destinația de agrement.
Peștera Sfodea este situată în Podișul Mehedinți, în versantul stâng al văii Topolnița, la o altitudine de 435 m
și 15 m deasupra văii. Peștera Sfodea este opera unui mic pârâu care se pierde puțin mai la nord, într-un ponor
aflat în Valea Bălții, pârâu ce reapare în firul Topolniței cam 80 m în amonte de deschiderea peșterii.
Cheile Tătarului este o arie protejată între platoul Padina și Lacul Bolboci, la o altitudine medie de 1.800 m. Aria
protejată Cheile Tătarului este inclusă în Parcul Natural Bucegi şi reprezintă o zonă cu un deosebit interes floristic,
faunistic, geologic, speologic şi peisagistic din judeţul Dâmboviţa.
Lacul Gâlcescu, denumit uneori Câlcescu din Munţii Parâng, este un lac glaciar aflat într-o cuvetă de eroziune
glaciară. Lacul se află la o altitudine de 1925 m, are o suprafaţă de 31.260 mp, cu o adâncime maximă de 9,3 m.
Este cel mai mare lac glaciar din masivul Parâng. Lacul Gâlcescu este declarat monument al naturii, iar
împrejurimile constituie o rezervaţie naturală(geologică, floristică si peisagistică).
Transrarăul (Drumul Comorilor) este cel mai nou drum montan românesc și a fost deschis la mijlocul lunii
septembrie 2014. Drumul face legătura dintre satul Chiril, aflat în Valea Bistriței, și Pojorâta, din Valea Moldovei,
traversând munţii Rarău, are o lungime de 28 de km și atinge altitudinea maximă de 1400 m, înlesnind accesul
spre Cabana și Schitul Rarău precum și spre vestitele monumente naturale numite “Pietrele Doamnei”.
Piatra Arsă din Bucegi este partea de masiv dintre Furnica la sud şi Jepi la nord, despărţită de ele prin Şaua
Călugărului, respectiv obârşia Văii Babei. Creştetul ei este retras spre vest, din Sinaia zărindu-se între Pintenul
Pietrei Arse şi vârful Călugărul, două prelungiri estice ale platoului acesteia.
Lacul Paltinu este situat în cheile "La Tocile", pe Valea Doftanei. Este un lac de acumulare ce serveşte la
alimentarea cu apă potabilă a oraşelor Câmpina şi Ploieşti. Zona extrem de pitorească, legendele despre peştii
cu dimensiuni aproape monstruoase, speciile variate de peşti răpitori fac din Paltinu unul dintre cele mai
frumoase lacuri de pescuit din România
Cheile Rudăriei alcătuiesc o arie protejată de interes naţional (rezervaţie naturală de tip mixt), situată în sudul
Banatului, pe teritoriul judeţului Caraş-Severin, şi reprezintă o zonă cu chei, abrupturi, stâncării, grohotişuri,
cascade, văii; cu vegetaţie ierboasă de stâncărie, pajişti, tufărişuri şi păduri.
Complexul mulinologic Rudăria, monument istoric, alcătuit dintr-un ansamblu de mori de apă cu ciutură,
construite din lemn, la începutul secolului al XX-lea. Morile de apă de la Rudăria - locul unde se macină timpul:
Moara Măxinoanea, Moara Vămulea , Moara Hambaroane, Moara Popească, Moara Firizoane, Moara Trăiloanea,
Moara „Îndărătnica Nouă”, Moara „Îndărătnica Mică”, Moara Paţaoanea, Moara Daciconea, Moara de la Tunel.
 Imagini de pe Internet

Orchestra ,,Lăutarii” din Chişinău_Hora primăverii