ELEBRUL PROFET EDGAR CAYCE NE SPUNE

MISTERUL DE DUPA MOARTE: SUBCONSTIENTUL

DEVINE CONSTIENT
-7,734 vizualizari- | 05/Ianuarie/2018 | Articolul zilei, Discutii spirituale, Spiritualitate teoretica | No Comments
15

Considerat „parintele miscarii New Age“,

Edgar Cayce (1877-1945) a fost cel mai cunoscut medium al secolului XX. Reusitele sale
paranormale sunt deja legendare si niciun pasionat al practicilor spirituale sau parapsihologice
nu-i poate ignora activitatea. Cayce intra in transe in cursul carora raspundea la intrebari din
orice domeniu, de la istorie la religie si la supranatural. Cel mai bine este cunoscut ca
diagnostician; in timpul vietii, numele sau aparea frecvent in presa americana, fiind creditat cu
sute de vindecari in cazuri in care medicina conventionala depusese armele.
Trebuie mentionat ca Edgar Cayce a fost cel care a reintrodus tema reincarnarii in discutiile din
mediul crestin. In ciuda asiduitatii cu care frecventa biserica, in timpul transelor insista ca
reincarnarea trebuie integrata in invataturile crestine – fapt care i-a surprins pe multi. Afirmatiile
sale coroborau atat crestinismul, cat si doctrina renasterii. Avem de-a face aici cu o dilema,
deoarece in conformitate cu opiniile conventionale, crestinismul si reincarnarea sunt
incompatibile. Invierea, nu reincarnarea, este esenta Bisericii. Cum a armonizat Cayce aparenta
contradictie dintre ele?

Multi considera ca el nu a abordat de fapt niciodata aceasta chestiune; desi a insistat ca

armonizarea este posibila, nu a explicat cum poate fi facuta. Daca introducem insa in cadru
doctrina sufletului scindat, ne dam seama imediat ca atat reincarnarea, cat si invierea pot fi
perfect adevarate. O jumatate a fiintei noastre, spiritul, se reincarneaza iar si iar, in vreme ce
sufletul, cealalta jumatate, asteapta probabil invierea.

Cayce sustinea ca exista o deosebire intre suflet si spirit. Pentru el, cele doua nu sunt extreme
situate pe aceeasi scara a constiintei, ci doua componente distincte ale sinelui, inconstientul fiind
limpede identificat cu sufletul. „Avem mai multe faze ale mintii. Avem o minte a constiintei
spirituale, a subconstientului fizic sau a sufletului, si avem de asemenea o minte a corpului fizic,
prin care toate acestea se pot manifesta.”
Pe langa faptul ca asocia sufletul cu inconstientul, Cayce considera – la fel ca stiinta moderna –
ca acest suflet inconstient este acea jumatate a mintii dotata cu memorie. Pentru el, sufletul si
spiritul sunt doua parti ale aceluiasi sine intreg, distinct, si totusi unitar. La fel ca fetele aceleiasi
monede, ele formau o unitate. „Sufletul si spiritul sunt una, si totusi distincte – asa cum Tatal,
Fiul si Sfantul Duh sunt una, o manifestare a unei forte capabile sa actioneze in diverse planuri
de dezvoltare.”
Cayce sustinea ca atat sufletul, cat si spiritul supravietuiesc mortii opului fizic: „La separarea
sufletului si spiritului de salasul lor pamantesc, ambele intra pe taramul spiritual”. Ulterior insa,
era de parere ca sufletul are o relevanta mult mai mare pentru experienta post-mortem a
individului, comparativ cu spiritul. Edgar Cayce spunea ca mentalul subconstient devine
constiinta in clipa in care iesim din trupul fizic. Adica, mentalul inconstient (mintea sufletului)
devine mentalul functional atunci cand individul moare.
Cayce pare a fi considerat ca relatia dintre cele doua jumatati ale sinelui este inversata dincolo de
pragul mortii. Desi poate ca nu sunt mai scindate decat au fost in timpul vietii, in lumea de
dincolo aceasta divizare pare diferita. Dupa ce paraseste corpul, declara Cayce, mentalul
inconstient se pomeneste adus in prim-plan, devenind influenta mentala preponderenta, imediata
si dominanta; mintea constienta este impinsa in planul al doilea, ascunsa vederii, asa cum fusese
inconstientul pe taramul celor vii.

Cayce relata ca mortii nu pot gandi la fel ca viii. Cu exceptia celor care au atins iluminarea in
timpul vietii, ei nu sunt capabili sa inteleaga pe deplin ce li s-a intamplat odata ce trec pragul
dincolo. Cayce sustinea ca persoanele decedate au un nivel mai scazut de vointa libera si de
intelegere intelectuala decat aveau in timpul vietii, asa cum s-ar intampla daca si-ar pierde
mentalul constient, rational. Mai departe, Cayce deplangea faptul ca, desi umbrele invizibile ale
celor morti iau uneori parte la prelegerile sale, ele nu pot intelege noile idei si concepte
prezentate la fel de bine pe cat le inteleg cei vii. „Erau invataturi pe care oamenii vii le
percepeau si le intelegeau, gratie libertatii lor de vointa si de alegere, intr-un mod diferit de cel
in care le asimilau decedatii”.
De asemenea, Cayce sustinea ca nu Dumnezeu ne judeca viata dupa moarte, ci ca propriile
noastre amintiri subiective fac acest lucru. Judecata respectiva are loc in si prin intermediul
mentalului inconstient. Cayce insista ca fiecare om este judecat de Dumnezeu doar in termenii
propriilor sale idealuri. Entitatea dupa moarte isi asuma constiinta subconstientului, asa cum a
fost ea in planul material, adica faptele si gandurile avute in corpul fizic, care sunt prezente
totdeauna in fata individului. Imaginati-va deci ce iad isi sapa unii, si ce rai isi construiesc multi
altii.

Lidia Fecioru ne propune câteva idei pentru a ne trata de orice boală fără ca să cheltuim vreun
leu! Iată ce trebuie să faci pentru asta!

Totul se ascunde în gândirea noastră! O gândire pozitivă ne poate vindeca de orice afecțiune de
sănătate pe care o avem! Acest remediu, care nu presupune absolut nici un ban îl poate încerca
orice persoană!

Potrivit Lidiei Fecioru, conștientul nostru este cel care este responsabil pentru a transmite
informația în subconștient. Acesta la rândul său, în timp ce noi dormim își face funcțiile sale!
Conștientul este absolut ceea ce vedem în jurul nostru, ceea ce auzim, ce putem pipăi și gusta.
Dacă vom transmite gânduri pozitive conștientului, acesta va transmite mai departe în
subconștient acest optimism.

Iar în timpul somnului nostru, se vor produce schimbări pozitive la nivelul organismului nostru!
Din acest motiv, Lidia Fecioru spune mereu că ar trebui să gândim cu cât mai mult optimism!

Dacă subconștientul nostru va primi acele imagini pozitive, asta va duce în final la un rezultat pe
care-l așteptăm cu toții – sănătatea organismului nostru!

Procesul de tratare a unei boli trebuie privit din aspectul cauzei apariției acestei boli și nu a
efectului produs! Dacă vom găsi și vom vindeca acea cauză de la care ne îmbolnăvim, vom reuși
să tratăm corpul în întregime!