REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.

RO
ISSN 2065-6432
IULIE 2015
PESTE 5 ANI DE APARIŢII LUNARE!
REVISTĂ LUNARĂ
DIN FEBRUARIE 2009

WWW.MATEINFO.RO

COORDONATOR: ANDREI OCTAVIAN DOBRE

REDACTORI PRINCIPALI ŞI SUSŢINĂTOR PERMANENŢI AI REVISTEI

NECULAI STANCIU, ROXANA MIHAELA STANCIU ŞI NELA CICEU

Articole:

1. În legătură cu o problemă propusă la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete 2015 – pag. 2
Roxana Mihaela Stanciu, Nela Ciceu
2. Inegalități cu integrale – pag. 4
Pop Adrian Ioan
3. Inegalitatea lui Gerretsen – pag. 11
Marin Chirciu
4. Câteva probleme cu inegalități geometrice date la concursurile și olimpiadele internaționale de
matematică - pag. 17
Andrei Octavian Dobre
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

1. În legătură cu o problemă propusă la

Olimpiada Europeana de Matematică pentru Fete 2015

de Roxana Mihaela Stanciu, Buzău şi Nela Ciceu, Roşiori, Bacău

În Gazeta Matematică nr. 5/2015 este prezentată soluţia dată în concurs de

Simona Diaconu, Maria Romina Ivan şi Ioana Teodorescu. Folosind coordonate
complexe, soluţia presupune calcule destul de laborioase.

2
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

3
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

2. Inegalităţi cu integrale
de prof. Pop Adrian Ioan
Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”, Baia Mare

1. Să se demonstreze inegalitatea
1 1 1 1  1 1 1 1 1 1
   ...    ln 2     ...   , n  N *
1 2 3  4 5  6 (4n - 1)  4n 4 2 1 2 3  4 5  6 (4n - 1)  4n (4n  1)  (4n  2)
.
Rezolvare:
Se consideră funcţiile
x3 x5 x 4 n1
f , g : R  R, f ( x)  arctgx - x    ...  ,
3 5 4n  1
.
x3 x5 x 4 n1 x 4 n1
g ( x)  arctgx - x    ...  
3 5 4n  1 4n  1

1 x 4n
f ( x)   1  x 2
 x 4
 ...  x 4n2
  f ( x)  0, x  R * 
x2  1 x2  1

 f strict crescătoare pe R  f (x )  f (0)  0, x  0 

x3 x5 x 4 n 1 x3 x5 x 4 n 1
 arctgx - x    ...   0, x  0  arctgx  x -   ...  , x  0, (1)
3 5 4n  1 3 5 4n  1

1  x 4n  2
g( x)   1  x  x  ...  x
2 4 4n2
x  2
4n
 g( x)  0,x  R * 
x2  1 x 1

g strict descrescătoare pe R 
g (x )  g (0)  0, x  0  g (x )  0, x  0 .

4
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

x3 x5 x 4 n 1 x 4 n 1
 arctgx - x    ...  -  0, x  0 
3 5 4n  1 4n  1
x3 x5 x 4 n 1 x 4 n 1
 arctgx  x -   ...   , x  0, (2)
3 5 4 n  1 4n  1

Din relaţiile (1) şi (2) obţinem:

x3 x5 x 4 n 1 x3 x5 x 4 n 1 x 4 n 1 prin integrare pe 0,1

x-   ...   arctgx  x -   ...   , x  0 
3 5 4n  1 3 5 4 n  1 4n  1

1 1
 x2 x4 x5 x 4n  1
 x2 x4 x5 x 4n x 4n 2 
    ...     arctgx dx      ...   
 2 3 4 5 6 (4n - 1)  4n  0 0  2 3 4 5 6 (4n - 1)  4n (4n  1)  (4n  2)  0


1 1 1 1  1 1 1 1 1 1
   ...    ln 2     ...  
1 2 3  4 5  6 (4n - 1)  4n 4 2 1 2 3  4 5  6 (4n - 1)  4n (4n  1)  (4n  2)

2. Să se demonstreze că n  N * are loc inegalitatea

1
1 1 1 1 1 1 1 1 1
   ...    sin xdx     ...   .
2! 4! 6! 4n ! 0 2! 4! 6! 4n ! 4n  2!
Rezolvare:
Considerăm funcţiile
x3 x5 x 4 n 1 x3 x5 x 4 n 1 x 4 n 1
f , g : R  R, f ( x)  sin x  x    ...  , g ( x)  sin x  x    ...  
3! 5! (4n  1)! 3! 5! (4n  1)! (4n  1)!

5
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

x2 x4 x 4n - 2 x3 x 4 x 4n -3
Calculăm f ( x)  cos x  1  - ...  , f ( x)   sin x  x -  - ..  ,
2! 4! 4n - 2! 3! 4! 4n - 3!
...
f 4 n  2  ( x)   sin x  x, f 4 n 1 ( x)   cos x  1

Din f ( 4n 1) ( x)   cos x  1  0, x  R  2k k  Z  f ( 4 n 2) ( x) este strict crescătoare

pe R.
Se demonstrează inductiv că f ( k ) ( x) este strict crescătoare pe 0,   k  1,4n  2

f (x )  f (0)  0, x  0  f  este strict crescătoare pe 0,   

 f (x )  f (0)  0, x  0  f este strict crescătoare pe 0,   

 f (x )  f (0)  0, x  0  f ( x)  0,x  0 

x3 x5 x 7 x 4 n 1
sin x  x     ...  , x  0 (1)
3! 5! 7! (4n  1)!

Analog procedăm pentru funcţia g :

Din g (4n 1) ( x)  cos x  1  0, x  R  2k k  Z  g ( 4 n ) ( x) este strict descrescătoare

pe R. Procedând inductiv se demonstrează că g ( k ) ( x) este strict descrescătoare
pe 0,   k  1,4n

g (x )  g (0)  0, x  0  g este strict descrescătoare pe 0,   

g (x )  g (0)  0, x  0  g (x )  0, x  0 .

Din g (x )  0, x  0 

x3 x5 x 7 x 4 n 1 x 4 n 1
sin x  x     ...   , x  0, (2) .
3! 5! 7! (4n  1)! (4n  1)!

Din relaţiile (1) şi (2) obţinem:

6
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

x3 x5 x 7 x 4 n 1 x3 x5 x 7 x 4 n 1 x 4 n 1 prin integrare pe 0,1

x    ...   sin x  x     ...   , x  0 
3! 5! 7! (4n  1)! 3! 5! 7! (4n  1)! (4n  1)!

1
1 1 1 1 1 1 1 1 1
    ...    sin xdx     ...   , n  N * .
2! 4! 6! 4n! 0 2! 4! 6! 4n! 4n  2!
3. Fie p  N * un număr fixat. Se consideră şirul de integrale I n n 1 , definit prin
1
xn
In   dx .
0
1  x  ...  x p

a) Să se calculeze nlim

In .
b) lim
n 
n  I n 
c) Să se demonstreze inegalitatea e1  lim( p  1)  n  I n n  e p 1 .
n 

Rezolvare:
a)
x n 1 x n ( x  1)
1 1 1
xn
I n 1  I n  
0
1  x  ...  x p
dx  0 1  x  ...  x p 0 1  x  ...  x p dx  0 
dx 

 şirul I n n 1 este descrescător.


1
x n  x n 1  ...  x n  p
1
 
x n 1  x  ...  x p
1
x n 1 1
I n  I n 1  I n  2  ...  I n  p
0
1  x  ...  x p
dx  
0
1  x  ...  x p
dx  
n 1 0 n 1

Şirul I n n 1 este descrescător  I n  p  I n  p -1  ...  I n 1  I n 


1 1
I n  I n 1  I n  2  ...  I n  p  ( p  1)  I n   ( p  1)  I n   I n , n  N*, (1)
n 1 ( p  1)(n  1)

Din I n  p  I n  p -1  ...  I n 1  I n 

7
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

1
I n  I n 1  I n  2  ...  I n  p  ( p  1)  I n  p  ( p  1)  I n  p  
n 1
substituim n cu n p
1 1
 In p   In  , n  p  1, n  N*, (2)
( p  1)(n  1) ( p  1)(n  p  1)

1 1
Din inegalităţile (1) şi (2)   In  , n  N*, n  p  1
( p  1)(n  1) ( p  1)(n  p  1)
prin trecere la limită obţinem nlim

In  0 .

b) Conform punctului precedent avem inegalităţile:

1 1
 In  , n  N*, n  p  1 
( p  1)(n  1) ( p  1)(n  p  1)
n n
 nIn  , n  N*, n  p  1  prin trecere la limită
( p  1)(n  1) ( p  1)(n  p  1)

obţinem nlim n  I n   1 .
 p 1

c) Conform punctului precedent avem inegalităţile:

n n
 nIn  , n  N*, n  p  1 
( p  1)(n  1) ( p  1)(n  p  1)
n n
 ( p  1)nIn  , n  N*, n  p  1
n 1 n  p 1
n
 p -1 
n

 1 
n 
  ( p  1)  n  I n   1   , n  N*, n  p  1 .
n
Prin trecere la
 n  1  n  p 1
limită obţinem e1  lim( p  1)  n  I n n  e p 1 .
n 

Pentru p  2015 se obtine următorul caz particular

4. Se consideră şirul de integrale I   ,
n n 1 definit prin
1
xn
In   dx .
0
x 2015  x 2014  ...  x  1
a) Să se calculeze nlim

In .
b) lim
n 
n  I n 

8
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

c) Să se demonstreze inegalitatea e1  lim2016n  I n n  e2014 .

n 

Rezolvare:
a)
x n 1
1 1
xn
I n 1  I n   dx  0 x 2015  x 2014  ...  x  1dx 
x 2015  x 2014  ...  x  1
0
 şirul I   este
n n 1
x n ( x  1)
1
  2015 dx  0
0
x  x 2014  ...  x  1
descrescător.

1
x n  x n 1  ...  x n  2015
  2015
1
 
x n x 2015  x 2014  ...  x  1 x n 1
1

I n  I n 1  I n  2  ...  I n  2015
0
x  x 2014
 ...  x  1
dx  
0
x 2015
 x 2014
 ...  x  1
dx 
n  1

0

1

n 1

Şirul I n n 1 este descrescător  I n  2015  I n  2014  ...  I n 1  I n 

1 1
I n  I n 1  I n  2  ...  I n  2015  2016  I n   2016  I n   I n , n  N*, (1)
n 1 2016(n  1)

Din I n  2015  I n  2014  ...  I n 1  I n 

1
I n  I n 1  I n  2  ...  I n  2015  2016  I n  2015  2016  I n  2015  
n 1
substituim n cu n  2015
1 1
 I n  2015   In  , n  2016, n  N, (2)
2016(n  1) 2016(n  2014)

1 1
Din inegalităţile (1) şi (2)   In  , n  N*, n  2016
2016(n  1) 2016(n  2014)
prin trecere la limită obţinem nlim

In  0 .

d) Conform punctului precedent avem inegalităţile:

9
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

1 1
 In  , n  N*, n  2016 
2016(n  1) 2016(n  2014)
n n
 nIn  , n  N*, n  2016  prin trecere la limită obţinem
2016(n  1) 2016(n  2014)

limn  I n  
1
.
n  2016

e) Conform punctului precedent avem inegalităţile:

n n
 nIn  , n  N*, n  2016 
2016(n  1) 2016(n  2014)
n n
 2016nIn  , n  N*, n  2016
n 1 n  2014
n n

 1 
n   2014 
  2016n  I n   1   , n  N*, n  2016 . Prin trecere la limită
n

 n  1  n  2014 
obţinem e1  lim2016n  I n n  e2014 .
n 

10
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

3. Inegalitatea lui Gerretsen

Marin Chirciu, Pitești

Inegalitatea lui Gerretsen

Fie triunghiul oarecare ABC cu semiperimetrul p, raza cercului circumscris R și
raza cercului înscris r . Există dubla inegalitate:
16 Rr  5r 2  p 2  4 R 2  4 Rr  3r 2
Demonstrație:
Se folosește identitatea HI 2  4 R 2  4 Rr  3r 2  p 2 . Cum HI 2  0 , obținem inegalitatea
din dreapta, cu egalitate dacă și numai dacă H  I , adică pentru triunghiul
echilateral.
Se folosește identitatea GI 2  1  p 2  5r 2  16Rr  . Cum GI 2  0 , obținem inegalitatea din
9
stânga, cu egalitate dacă și numai dacă I  G , adică pentru triunghiul echilateral.
O dezvoltare a acestei duble inegalități este:
 2n  5 r 2  16  n  Rr  p 2   n  4  R 2   n  4  Rr   3  6n  r 2 , unde n  0 .

Demonstrație:
(1)
Prima inegalitate p2  16Rr  5r 2  (16  n) Rr  (2n  5)r 2 , unde (1)  nRr  2nr 2  0 
 nr( R  2r )  0 , evident, deoarece n  0 și R  2r (inegalitatea lui Euler).
(2)
A doua inegalitate p 2  4 R 2  4 Rr  3r 2  (n  4) R 2  (n  4) Rr  (3  6n)r 2 , unde (2) 
 n  R  Rr  6r
2 2
  0  n( R  2r )( R  3r )  0 , evident, deoarece n0 și R  2r
(inegalitatea lui Euler).
În continuare sunt propuse aplicații ce pot fi rezolvate folosind inegalitatea dublă
de mai sus.

Să se arate că în orice triunghi au loc inegalitățile:

8R  r 3 2 R   3  4  r
1. a)  cos2 A   . b)  cos2 A  , unde   0, 1 .
10 R 4 2R
2 R   3  4  r 3
c)  cos2 A   , unde    0, 1 pentru inegalitatea din stânga și
2R 4
3
  pentru inegalitatea din dreapta.
4

11
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

2 R   3  4  r 3 3 
d)  cos 2
A
2R
 ,
4
unde    , 1 .
4 
Dezvoltări
2
 4 Rr  r 2  p 2 (1) 8R  r Euler 3
Soluție: a) Inegalitatea din stânga  6R   , unde
2R2 10 R 4
(1) 5 p2  22R2  21Rr  5r 2 , adevărată din inegalitatea lui Gerretsen
(2)
5 p 2  20 R 2  20 Rr  15r 2  22 R 2  21Rr  5r 2 , unde (2)  ( R  2r )  ( 2R  5r ) ,0 evident din
6 R  4 Rr  r  p
2 2 2 (3) (3)
2 R  (3  4 ) r
inegalitatea lui Euler. b) Inegalitatea se scrie   , unde
2R2 2R
(3)  p2  (6  2 ) R2  (1  4 ) Rr  r 2 , adevărată din inegalitatea lui Gerretsen
(4)
p2  4 R2  4 Rr  3r 2  (6  2 ) R 2  (1  4 ) Rr  r 2 , unde (4)  ( R  2r )  (2  2 ) R  r   0 , evident din
3
inega-litatea lui Euler şi   [0, 1] . c) Din inegalitatea lui Euler pentru  .
4
17 R  2 r 9 2 R   9  4  r
2. a)  sin 2 A   . b)  sin 2 A  , unde  2.
8R 4 2R
2 R   9  4 r 9 9
c) sin2 A  2R
 ,
4
unde  2 pentru inegalitatea din stânga și  
4
pentru inegalitatea din dreapta.
2 R   9  4  r 9  9
d)  sin 2 A   , unde    2, .
2R 4  4 
2 R   9  4  r 17 R  2r 9
e)  sin 2 A    , unde   2 pentru prima inegalitate și
2R 8R 4
17
 pentru a doua inegalitate.
8
2 R   9  4  r 17 R  2r 9  17 
f) sin2 A  2R

8R
 ,
4
unde    2,
 8 
.
Dezvoltări
p 2  r 2  4 Rr (1) 17 R  2r Euler 9
Soluție: a) Inegalitatea se scrie   , unde (1)
2R2 8R 4
 4 p2  17R2  18Rr  4r 2 , adevărată din inegalitatea lui Gerretsen
(2)
4 p 2  16 R 2  16 Rr  12r 2  17 R 2  18Rr  4r 2 , unde (2)  ( R  2r )(13R  r )  0 , evident din
p 2  r 2  4 Rr (3) 2 R  (9  4 ) r
inegalitatea lui Euler. c) Inegalitatea se scrie  , unde (3) 
2R2 2R
 p2  2 R2  (13  4 ) Rr  r 2 , adevărată din Gerretsen
(4)
unde (4)  ( R  2r ) (2  4) R  r   0 , evident din
p 2  4 R 2  4 Rr  3r 2  2 R 2  (13  4 ) Rr  r 2 ,
inegalitatea lui Euler şi   2 . e) Prima inegalitate este adevărată pentru   2 . A
doua inegalitate adevărată pentru   17 , iar a treia inegalitate este adevărată din
8
inegalitatea lui Euler.
12
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

2R  A B  A B
3. a) R  2r   1   cos   0. b) 9 Rr  2 r 2  4 R 2  cos  4 R 2  3Rr  6 r 2 .
3  2  2
Octogon 2/2001, M. Bencze
2 R  10  3n A B  4 8
c) R  nr     cos    2  n  r , unde  n  .
3  4 2  3 3
A B
d) nRr  16  2n  r 2  4 R 2  cos  4 R 2  nRr  2nr 2 , unde 5  n  9 .
2
B  C p  r  2 Rr 2 2
Soluție: c)  cos 2  8R
Folosind , (1) inegalitatea din stânga 2

 p  (8  6n)R  (12n  2)Rr  r , adevărată din inegalitatea lui Gerretsen

2 2 2

(2)
p  16 Rr  5r  (8  6n) R  (12n  2) Rr  r ,
2 2 2 2

unde (2)  ( R  2r ) (3n  4) R  r   0 , (inegalitatea lui Euler) şi n  4 . Inegalitatea din

3
dreapta   p 2
 2R (10  3n)  (12n  26) Rr  r
2 2
, adevărată din inegalitatea lui Gerretsen
(3) (3)
p 2  4 R 2  4 Rr  3r 2  unde (3)  ( R  2r ) (8  3n) R  r   0 ,
 2 R 2 (10  3n)  (12n  26) Rr  r 2 ,
inegalitatea lui Euler. d) Folosind (1) inegalitatea din stânga
 p2  (2n  2)Rr  (31  4n)r 2 , adevărată din inegalitatea lui Gerretsen
(4)
unde (4)  (9  n) R  2(9  n)r , (inegalitatea lui Euler)
p 2  16 Rr  5r 2  (2n  2) Rr  (31  4n)r 2 ,
şi n  9 . Inegalitatea din dreapta  p2  8R2  (2n  2)Rr  (4n  1)r 2 , adevărată din
(5)
inegalitatea lui Gerretsen p 2  4 R 2  4 Rr  3r 2  8R 2  (2n  2) Rr  (4n  1)r 2 , unde (5)
 ( R  2r )  2 R  (n  1)r   0 , evident, din inega-litatea lui Euler.
Obs. Dubla inegalitate este o rafinare a inegalităţii lui Euler:
4R2  nRr  2nr 2  nRr  (16  2n)r 2  4R2   16r 2  R  2r (inegalitatea lui Euler).

1  4R  r   p 25  4 R  r   p
2 2 2 2 2 2
 r   r 
4. a)     . b) 1     .
 2 R  216 R2  2 R  216 R2
r  3  4R  r   p r   4n  1  4 R  r   p
2 2 2 2 22 2
 
c)  2     . d)  n     , unde 0  n  4.
 2R  8 R2  2R  216 R2
Soluție: d) Inegalitatea 
(2nR  r ) 2
(4n  1) (4 R  r )  p2 2 2
   (4n  1) 2 p 2   40n 2  128n  16  R 2 
4R2 216 R2
 128n 2  152n  8 Rr  16n 2  8n  53 r 2  E , adevărată din inegalitatea lui Gerretsen
(1)
p2  4R2  4Rr  unde (1) 
 3r 2  (4n  1) 2 p 2  (4n  1) 2 (4 R 2  4 Rr  3r 2 )  E ,
( R  2r )  6n  24n  3 R  (4n  2n   7) r   0 , evident, din inegalitatea lui Euler R  2r şi
2 2

6n 2  24n  3  0 pentru n   0, 4  . Pentru n = 0, 1, 2 se obţin punctele a), b), c).

1  4R  r   p 49  4 R  r   p
2 2 2 2 2 2
 r   r 
5. a) 1     . b)  2     .
 2 R  24 R2  2 R  216 R2
13
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

r   4n  1  4 R  r   p
2 22 2

c)  n     , unde 1  n  3 .
 2R  216 R2
Soluție: c) Inegalitatea
(4n  1) (4 R  r )  p
 (2nR 2 r )
2 2 2 2
   (4n  1) 2 p 2  16(4n  1) 2  216n 2  R 2 
4R 216 R2
 8(4n  1)2  216n  Rr  (4n  1)2  54 r 2  E , care rezultă din inegalitatea lui Gerretsen
 (4n  1)2 p 2  (4n  1)2 (16 Rr  5r 2 )  E ,
(2)
p2  16Rr  5r 2  unde (2)
 ( R  2r )  5n 2  16n  2  R  (6n 2  3n  3)r   0 , evident din inegalitatea lui Euler R  2r şi

 5n 2
 16n  2  R  (6n 2  3n  3)r  0 pentru 1 n  3.
Obs. Pentru 1  n  3 avem 5n2  16n  2  0 şi 6n 2  3n  3  0 . Pentru n = 1, 2 se obţin
punctele a), b).
r   4R  r   p
2 2 2 2
216   r 
6. a) 1     24  1   .
25  2
2R  R  2R 
r   4R  r   p
2 2 2 2
8 216  r 
b) 2     2   .
3 2R  R 2
49  2R 
r   4R  r   p
2 2 2 2
216  216  r 
c) 2 
n     2 
n  , 1 n  3.
 4n  1  2 R  R 2
 4n  1  2 R 
Soluție: Vezi 4. şi 5. Se obţine o rafinare a inegalităţii lui Euler.
2 2
 4R  r   p   4R  r 
2 2
 p
7. a)  p    r   30 . b)  p   n  r   27n  3 , unde n0.
       
Soluție: b) Folosim inegalitatea lui Gerretsen 16Rr  5r 2  p2  4R2  4Rr  3r 2 . Obţinem:
(4 R  r ) 2 16 Rr  5r 2 (1)
Ms  n  27n  3  M d , unde (1) 
4 R  4 Rr  3r
2 2
r2
( R  2r ) 64nR 2  (4  64n) Rr  (4  48n)r 2   0 , evident, din inegalitatea lui Euler. Pentru n = 1
se obține a).
4R  r 4R  r 243  18n 13 27 
unde n  
27
8. a)  . b)  , , .
4  p  12 Rr  4  p 2  nRr   2 2 
2 2 2
Rr Rr
Soluție: b) Inegalitatea  4  p2  nRr  (4R  r)  (243  18n) R2 r , adevărată din inegalitatea
lui Gerretsen 4 16Rr  5r 2  nRr  (4R  r)  (243  18n) R2r , unde (1) 
(1)
( R  2r )  (2n 13) R  10r   0 ,
27
evident, din inegali-tatea lui Euler. Obs. Pentru n avem p2  nRr  0 . Pentru n =
2
12 obţinem a).
4R  r 27 4R  r 243  18n 27
9. a)  . b)  , unde n .
2  p  12 Rr  2  p 2  nRr 
2 2 2
Rr Rr 2
Soluție: b) Inegalitatea  2  p2  nRr  (4R  r)  (243  18n) Rr 2 , adevărată din inegalitatea

14
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

lui Gerretsen 2 16Rr  5r 2  nRr  (4R  r)  (243  18n) Rr 2 , unde (1) 

(1)
( R  2r )  (128  8n) R  5r   0 ,
evident, din inegali-tatea lui Euler. Pentru n = 12 obţinem a).
4R  r  1 1  81 4R  r  1 1  243  18n  13 27 
10.a)    . b)    , unde n , .
Rr  R r  4  p  12 Rr 
2
Rr  R r  4  p 2  nRr   2 2 
Soluție: a) Se adună inegalitatea 8. a) cu inegalitatea 9. a) şi se obţine concluzia. b)
Se adună inegalitatea 8. b) cu inegalitatea 9. b) şi se obţine concluzia.
27  27  2n 
11.a) 13  81
. b) 13  , unde n  14 .
 4 R  r   12 p R  4 R  r   np 2 R
3 2 3
r r
Soluție: b) Obs. (4R  r)3  np2 R  0 pentru n  15 . Inegalitatea 
np2 R  (4R  r )3  (54n  729)r 3 , adevă-rată din inegalitatea lui Gerretsen
(1)
nR(4 R 2  4 Rr  3r 2 )  (4 R  r )3  (54n  729)r 3 , unde (1)  ( R  2r ) (64 
 4n) R 2  (176  12n) Rr  (364  27n )r 2   0 , evident, din inegalitatea lui Euler.
(64  4n) R2  (176   12n) Rr  (364  27n)r 2  0 pentru n  14. Pentru n = 12 obţinem a).
 4R  r 
2
ra2 rb2 rc2
12.a)    . Octogon Math. Mag.,
ra  r rb  r rc  r 2  2 R  r 
Mihály Bencze
 4R  r 
2
ra2 rb2 rc2 27r
b)     , unde n  1 .
nra  r nrb  r nrc  r 4nR   n  3 r 3n  1
  ra 
2
CS (4 R  r )2 (1) 27r
Soluție: b) Ms     Md , unde (1)
n  ra  3r 4nR  (n  3)r 3n  1
 (12n  4)R2  (21n  2)Rr  (20  6n)r 2  0   ( R  2r ) ( 1n 2 R4 ) n ( 3 r, 1adevărată
0 ) 0 din
inegalitatea lui Euler. Pentru n = 1 obţinem a).
 p2  r 2  4Rr   27r 2
2
ha2 h2 h2
13.a)  b  c  .
ha  r hb  r hc  r 2 R  p 2  r 2  2 Rr  R

 p2  r 2  4Rr 
2
ha2 hb2 hc2 54r 2 25
b)     , unde n  .
nha  r nhb  r nhc  r 2 R  np 2  nr 2   4n  6  Rr   3n  1 R 48

Soluție: b) M s   a  
h
2
CS ( p 2  r 2  4 Rr ) 2 (1)
54r 2
  M d , unde (1) adevărată din
  nha  r  2 R  np 2  nr 2  (4n  6) Rr  (3n  1) R

inegalitatea lui Gerretsen

(2)
(16Rr  5r 2  r 2  4Rr )2 (3n  1)  108r 2 n(4R 2  4Rr  3r 2 )  nr 2  (4n  6) Rr  , unde (2) 
 ( R  2r ) (96n  50) R  (24 n  1) r   0 , adevărată din inegalitatea lui Euler. Pentru n = 1
obţinem a).
R 36 R 2 2 R R 2 18  4n 36
14.a)   . b) n 2  , unde n .
R  r 11 p 2 11 Rr p 27 11
15
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

R 12 R 2 6 R R 2 6  4n 12
c)   . d) n 2  , unde n .
4 R  r 35 p 2 35 4R  r p 27 35
Soluție: b) Inegalitatea  p 2 (4n  9) R  (4n  18)r   27nR 2 ( R  r ) , adevărată din
inegalitatea lui Gerretsen p 2  4R2  4Rr  3r 2 . Obţinem
 
(1) (1)
p 2  (4n  9) R  (4n  18) r   4 R 2  4 Rr  3r 2 (4n  9) R  (4n  18) r   unde (1) 
 27nR 2 ( R  r ) ,

( R  2r ) (11n  36) R 2  (17n  36) Rr  (6n  27)r 2   0 , evident, din inegalitatea lui Euler şi pentru
36 36
n avem (11n  36) R2  (17n  36) Rr  (6n  27)r 2  0 . Dacă luăm n obţinem a). d)
11 11
Inegalitatea  p 2 (16n  3) R  (4n  6)r   27nR 2 (4 R  r ) , adevărată din inegalitatea lui
 4R  4 Rr  3r 2  (16n  3) R  (4n  6)r   27nR 2 (4 R  r ) ,
(2)
Gerretsen 2
unde (2) 
( R  2r ) (44n  12) R 2  (35n  12) Rr   (6n  9)r 2   0 , evident, din inegalitatea lui Euler. Dacă
12
luăm n obţinem c).
35

16
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

4. CÂTEVA PROBLEME CU INEGALITĂŢI GEOMETRICE DATE LA OLIMPIADELE

ŞI CONCURSURILE DE MATEMATICĂ INTERNAȚIONALE

Prof. Dobre Andrei Octavian, Ploiești

ac
1. Fie triunghiul ABC cu AB=c, AC=b și BC=a. Dacă b  , demonstrați că
2
m  A  m  C 
m  B  .
2

(China, 1990)
Soluție: Folosind suma măsurilor unghiurilor unui triunghi, inegalitatea
m  A  m  C 
m  B  este echivalentă cu m  B   60 . Considerăm triunghiul ABC până
2
la triunghiul isoscel BDE ca în figură. Punctul F este ales astfel încât ADFC să fie paralelogram.
Atunci BAC CEF  EF  AC  FD  b.
Din DE  DF  FE  2b  a  c, obținem DE  BE  BD și apoi m  B   m  E  .
Atunci m  B   180  2m  B  , adică m  B   60 .

2. (Bugaria 1995) Fie S A ,SB şi SC ariile heptagoanelor regulate

A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 , B1B2 B3 B4 B5 B6 B7 şi respectiv C1C2C3C4C5C6C7 Dacă A1 A2  B1 B2  C1C4 ,
1 S B  SC
dovediţi că   2 2
2 SA

Soluţie:

Fie a  A1 A2 , b  A1 A3 şi c  A1 A4
Folosind teorema lui Ptolemeu in patrulaterul A1 A3 A4 A5 deduce că ab  ac  bc care este
a a BB AA a
echivalentă cu   1 Triunghiurile A1 A2 A3 şi B1B 2 B3 sunt asemenea, deci 1 2  1 2 
b c B1 B3 A1 A3 b
a2 a2
şi de aici obţinem B1 B2  . Analog obţinem C1C2  .
b c
S B  SC a 2 a 2 a 2 c 2  a 2 b 2 b 2  c 2 (b  c )2 1
 2 2     (inegalitatea este strictă dacă b  c ).
SA b c bc 2 2
(b  c) 2
2(b  c) 2
2

17
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

a2 a2 a a 2 a2
Dar 2  2  (  )  2
b c b c bc
În triunghiul A1 A3 A4 avem:
 
2 sin 2 sin 2
a 7 7
  
bc sin 2 4 2 2 2
sin 2sin sin cos
7 7 7 7 7
 
sin 2 sin 2
 7  7 
2 2 2 2 2
2(1  cos 2
) cos 2(1  cos )(1  cos ) cos
7 7 7 7 7

sin 2
7 1
  
 2 2 2 2
4sin 2
(1  cos ) cos 4 cos (1  cos )
7 7 7 7 7
1 1 2 1
  
  2
4 cos (1  cos ) 4 2 (1  2 )
4 4 2 2
a2 a2 a2
Deci 2   1  2  1  ( 2  1)  2  2.
b c2 bc

3. În triunghiul ABC avem AC  BC. Pe dreapta AC se consideră un punct M astfel încât

CM  BC; C   AM  . Demonstrați că unghiul ABM este obtuz.

(Kiev, 1997)
Soluție Ipoteza AC  BC implică m  ABC   m  A .
m  ABM   m  ABC   m  CBM  
1 1 1
Atunci  m  ABC   m  ABC   m  ACB  
2 2 2
1 1
 m  ABC   m  A  90  90 ,
2 2
Ceea ce trebuie demonstrat.

18
REVISTA ELECTRONICĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IULIE 2015 www.mateinfo.ro

19