Riga Crypto

de Ion Barbu

A fost publicata in 1924 si integrata apoi in ciclul Uvedenrode din volumul “Joc
secund” aparut in 1930
A fost intitulata “balada”, insa nu respecta conceptul traditional
Din punct de vedere al curentului literar, poezia apartine modernismului prin
procedeeul alegoriei, metaforizarea limbajului, personajele, simbolurile , elementele
fantastice si interferenta genurilor
Scenariul epic este dublat de caracterul dramatic si de lirica mastilor.Datorita
asemanarilor cu poemul “Luceafarul” de M. Eminescu, poemul a fost numit si “Luceafarul
intors”. De aceasta apropie prin tema iubirii imposibile, incompatibile, drama cunoasterii
personajele care apartin unor lumi diferite. Se inverseaza insa rolurile, pentru ca femeia
este instanta superioara, iar protagonistul masculin, regale Ciuperca este instanta inferioara.

Tema baladei este iubirea imposibila, deoarece fiintele care alcatuiesc cuplul, fac
parte din lumi diferite, incompatibile.

Formula literara este aceea de “poveste in rama” sau poveste in poveste. Un cantaret
popular(Menestrel) este rugat de un nuntas sa spuna povestea unei alte nunti neimplinite.

Titlul este construit dupa modelul operelor care dezvolta povesti de dragoste (Romeo
si Julieta, Tristan si Isolda). Riga Crypto este regele Ciuperca “riga inseamna rege iar
“crypto inseamna ascuns. Engel este numele femeii , aratand aprtenenta ei Nordica.

Incipitul este incadrat in Prolog (primele patru strofe). Prologul contureaza atmosfera
de la spartul nuntii neimplinite. Structura este dialogata, menestrelul fiind imbiat sac ante
despre o nunta ratata. Menestrelul este descries prin cateva epitete: trist, abatut, indaratnic.
Cantecul este unul cunoscut, fiind spus “acum o vara”, cee ace sugereaza un ritual . El este
rugat de trei ori, numar magic ce simbolizeaza trecerea intr-o alta dimensiune.

Partea a doua , este nunta povestita si nerealizata, care este structurata datorita
elementelor narrative pe momentele subiectului.

Expozitiunea prezinta in antiteza portetrele membrilor cuplului. Regele ciuperca

“imparateste peste bureti” . Ca si “Catalina” din “Luceafarul , el are un statut superior in
lumea lui. Are o calitate exceptionala , tinerete vesnica. Datorita atributelor sale, el nu este
iubit de supusii sai, care ii evidentieaza defectul de a nu rodi.
Regele nu infloreste, pentru ca I lumea lui nu a gasit o sotie asemenea lui.

In atiteza cu regale ciuperca, este realizat portretul Laponei. Este denumita prin doua
epitete:”mica “ “si linistita”. Desi este din nord, aspiratiile ei o conduc catre sud, catre
soare, unde isi duce renii la pasunat.
 Intriga consta in pasiunea pe care fata o inspira regelui ciuperca. Acesta se simte
indreptatit sa aspire peste conditia lui.

Desfasurarea actiunii evidentieaza incompatibilitatea dintre cei doi. Ca si in

“Luceafarul” intalnirea se realizeaza in visul fetei. Riga este cel care rosteste descantecul de
trei ori.

La prima chemare Crypto isi imbie aleasa cu dulceata si cu fragi. Darul este refuzat
categoric de fata.
Riga este dispus sa se sacrifice, rugandu-o pe fata sa-l culeaga.A doua chemare a
Rigai este refuzata prin enumerarea atributelor regelui “umed” , “plapand” si indemnul
adresat acestuia de a se coace.
Regele prezinta fetei experienta lui conditionata de “somn fraged si racoare”.
Lapona, in schimb isi marturiseste tentatia “ca o lama de cutit vorba-n inima a infipt-o”,
deoarece aspiratia ei este spre soare, spre cunoastere. Soarele reprezinta aspiratia , idealul.
La umbra crested oar carnea “materia vegetative”. Spiritul insa are nevoie de soare , de
cunoastere, iar fata nu poate sa accepte o astfel de existenta.

In punctul culminant, regale Crypto cade victim propriei neputinte si curtezantei de

a-si depasi limitele. Descantecul se-ntoarce impotriva lui, iar soarele il otraveste, “sucul
dulce”, transfaormadu-l intr-o ciuperca otravitoare.

Finalul prezinta consecintele tragice ale aspiratiilor neimplinite ale regelui. El este
obligat sa nunteasca cu ipostaze degradante ale propriului regn: maselarita “ ii tine de
imparateasca”, iar Laurul Balaurul devine tovarasul lui.

Ca si in “Luceafarul” cele doua pesonaje simbolizeaza ratiunea (Enigel ) si

instinctual (Crypto). Daca in “Luceafarul” fiinta superioara Catalina, isi gaseste implinirea
in sensul spetei, in balada, fiinta inferioara plateste scump asipratiile nerealizate.

Stilul este dominat de elemente simbol, exprimate intr-un limbaj oral, familiar,
narativ, ce face din acest poem o creatie alegorica si filozofica, trimitand totodata si la
finalul popular prin termini ca “iaca”.