MARIO VARGAS LLOSA s-a născut la Arequipa, Peru, în 1936.

A urmat şcoala primară în Co-chabamba, Bolivia, iar studiile

secundare la Lima şi Piura. Licenţiat în litere al Universităţii „San Marco" din Lima. Doctoratul la Madrid. A trăit cîţiva ani la
Paris, apoi la Londra şi Barcelona. Notorietatea literară şi-a cîştigat-o în 1963, cu romanul La ciudad y los perros (Oraşul şi
dinii), care a obţinut două premii literare şi a fost tradus imediat în aproape douăzeci de limbi. în 1966 îi apare al doilea
roman, La casa verde (trad. rom.: Casa verde), şi el încununat cu două prestigioase premii literare. în 1969 a publicat
romanul Conversacion en La Catedral (trad. rom.: Conversaţie la Catedrala) şi, de atunci, la doi-trei ani i-a apărut cîte o
carte, toate bine primite: studiul Garda Mărquez, historia de un deicidio (Garda Mărquez, povestea unui deicid — 1971),
romanul Pantaleân y las visitadoras (Pantaleon şi vizitatoarele — 1973), eseul La orgia perpetua: Flaubert y „Madame
Bovary" (1975), romanul La Ha Julia y el escribidor — 1977 (trad. rom.: Mătuşa Julia şi condeierul), cîteva piese de teatru
între 1981 şi 1986, romanele La guerra del fin del mundo — 1981 (trad. rom.: Războiul sfîrşitului lumii), Historia de Mayta
(1984), iQuien mato a Palomino Molero? — 1986 (Cine l-a ucis pe Palomino Molero?). în 1983 şi-a reunit textele eseistice
dintre 1962 şi 1982 în volumul Contra viento y marea (împotriva tuturor furtunilor).