Poetul și prozatorul Alexandru Vlăhuță sa născut la 5 septembrie 1858 la Pleșești,
azi comuna care-i poartă numele, din județil Vaslui. Este cel de-al noualea copil al lui Alexandru și Ecaterina Vlahuța. Familia, numeroasă, a dus o existență nu lipsită de griji și de necazuri multiple. Primii ani, la țară, intr-un „catun sărac", lasă scriitorului amintiri dureroase; „A, copilaria mea a fost tristă, așa de tristă că n-aș vrea s-o mai trăiesc aievea." A urmat școala primară și liceul la Bârlad. Duce o viata grea ca fiu de țăran venit la oraș. Din clasa a V-a va incepe sa scrie, îndrumat de profesorul său de limba română. Apoi susține examenul de bacalaureat la București. Luându-și bacalaureatul la Bucuresti (1879), se înscrie la Facultatea de Drept (pe care nu o finisează). Pe parcursul vieții activează ca profesor de limbă și literatura română în mai multe școli și liceie din România. Viaţa şi opera lui Alexandru Vlahuţă Scriitorul Alexandru Vlahuţă s-a născut în anul 1858 , în satul Pleşeşti (azi Alexandru Vlăhuța) , din regiunea Tutova . Părinţii scriitorului erau ţărani şi cu multă greutate îşi puteau întreţine cei opt copii . După o copilărie bolnăvicioasă , despre care scriitorul va vorbi în amintirile sale (Note din volumul File rupte ) , Alexandru Vlahuţă este dat la şcoală la vârsta de nouă ani. Face cursul primar şi liceul la Bârlad . Copil sărac , venit de la ţară la oraş să înveţe carte , îndură ca şi Ion Creangă suferinţe şi umilinţe din partea învăţătorilor şi a fiilor de boieri , care se uitau cu dispreţ la puii de ţărani . Învăţătorul , domnul Udrea , îl bate şi nu îl învaţă mare lucru . La gazdă nu o duce mai bine . Neavând cu ce plăti întreţinerea , slugăreşte , aduce ziarele dimineaţa , taie lemne , cară apă iarna pe frig . Copilul înfruntă cu dârzenie toate greutăţile şi are o mare încredere în viitor . La liceu se distinge ca un elev bun. Din clasa a V-a începe să scrie versuri sub influenţa lecturilor lui Alecsandri şi Eminescu . Profesorul său de limba română îi îndrumă paşii în literatură şi ziaristică . După terminarea liceului , îşi dă bacalaureatul la Bucureşti în anul 1879 . Se înscrie la Facultatea de Drept , însă din cauza sărăciei nu poate rămâne în capitală , pentru a-şi continua studiile . Pentru ași câștiga pâinea A. Vlahuța intră mai întâi ca profesor la liceul din Târgoviște. Nu rămâne foarte mult timp în învăţământ și pleacă la Galați și activează ca avocat. Neâmpăcându-se cu viaşa de avocat , părăseşte Galaţul şi se stbileşte la Bucureşti, unde ocupă diferite slujbe cum sunt : corector , şef de birou , profesor la un pension particular . Duce o viaţă grea , nesigură , hărţuit mereu de grija zilei de mâine . Toate visele pe care şi le făcuse sunt spulberate de asprele realităţi ale existenţei . În primele poezii scrise de Vlahuţă se resimte influienţa lui Eminescu , pe care scriitorul îl cunoscuse la Bucureşti şi cu care se împrietenise . Opera lui Vlahuţă este deosebit de complexa. Într-o viaţă relativ scurtă el străbate toate genurile literaturii mergând de la traduceri la studii, de la nuvelă la schiţă , de la poezie la poeme . Nu îi sunt străine nici articolele cu diferite teme , el având şi o bogată activitate publicistică în presa vremii . A.Vlahuță a murit la București la 19 noiembrie 1919. Casa în care a locuit este astăzi Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță”.