Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ELECTRICE
3.1. Contacte electrice
1
Piese de contact( contacte)- elementele de conductor special destinate sa realizeze aceasta
imbinare.
Rezistenta de contact.
Considerand o bara de metal cu sectiune uniforma S si lungimea l, rezistenta acestei bare
l
se poate calcula cu relatia R in care ρ este rezistivitatea materialului.
s
Daca se taie aceasta bara, se slefuiesc plan suprafetele taiate ,se reface bara punand cap la
cap cele doua bucati si se apasa intre ele, se constata ca rezistenta barei, masurata pe
aceeasi lungime l, este mai mare decat s-a constatat la bara netaiata.La rezistenta R a
barei s-a adugat o rezistenta Rc, numita rezistenta de contact, produsa de faptul ca bara
este alcatuita din doua portiuni distincte, separate intre ele printr-o suprafata de contact.
Rezistenta de contact este o manifestare nedorita si daunatoare deoarece:
- produce caderi de tensiune suplimentare in circuit;
- datorita densitatii mult mai mari a curentului, in zonele de trecere au loc
icalziri locale care limiteaza posibilitatile de folosire a aparatelor.
Pentru aceste motive, in constructia aparatelor electrice se urmareste intotdeauna
obtinerea unor contacte bune, cu rezistenta de contact mai redusa.
Factorii care influenteaza marimea rezistentei de conact:
Presiunea de contact- o presiune mare are ca efect o scadere a rezistentei
de contact;
Marimea suprafetei de contact- cu cat suprafata reala de contact este mai
mare cu atat rezistenta de contact se micsoreaza;
Starea suprafetei de contact- murdariile, stratul de oxizi impiedica trecerea
curentului electric si duc la marirea rezistentei de contact;
Materialul din care este confectionat contactul – cel mai bun material
pentru contacte este considerat argintul deroarece oxizii de argint sunt
buni conducatori de electricitate si se pot usor indeparta;
Temperatura contactului- pentru a obtine rezistente de contact mici trebuie
folosite metale dure care sa nu se oxideze usor, sau ai caror oxizi sunt buni
conducatori de elctricitate, sau se pot indeparta usor.Trebuie sa se evite o
incalzire prea mare a contactelor.
2
Tipuri de contacte.
Forma contactelor.
3
Contacte plane – necesita presiune de contact cu mult mai mare decat contactele liniare
sau punctiforme. Sunt folosite de obicei drept contacte permanente, ofera solutii
constructive simple si mai sigure. Se folosesc de obicei la imbinarea barelor, la legaturi
de conducte prin papuci, contacte de lucru la unele separatoare si sigutante.
Contacte liniare- contactul electric se obtine prin presiune si frecare, constituie forma de
contact cea mai des intalnita la aparatele de curenti tari.( contacte deget, lalea, perie)
-contacte deget – sunt contacte de presiune si frecare folosite cel mai
frecvent in constructia intrerupatoarelor de joasa tensiune in aer si a unor
intrerupatoare de inalta tensiune in ulei.Servesc atat drept contact de lucru cat si contact
de rupere, deoarece in momentul inchiderii circuitului, contactul deget executa simultan
o frecare si o rostogolire pe piesa de contact opusa.Contactele deget se executa
intotdeauna din cupru tare prin presare la cald in matrite sau prin tairere din profile
laminate, in forma dorita.
4
Fig.5. Contacte deget:
a) – degete de contact; b) si c) – ansamble pentru contacte de joasa tensiune; d) – ansamblu de degete
pentru intrerupatoarele de inalta tensiune.
5
- contacte perie – se obtinprin inmanuchierea unui pachet de foi de material
conductor avand o elasticitate foarte buna.Contactul se realizeaza prin
frecare pe o placa de cupru sau alama.
Contacte punctiforme- contacte de presiune fara frecare la inchidere. Sunt folosite drept
contacte de intrerupere la curenti de pana la 15 A si tensiuni mici. Se realizeaza sub
forma unor nituri de contact.
6
Materiale pentru contacte.
Pentru a fi bun ca material pentru contact, un metal sau aliaj trebuie sa satisfaca
urmatoarele conditii:
- sa aiba conductivitata electrica si conductibilitatea termica foarte bune, pentru
a reduce cat mai mult incalzirea pieselor in contact;
- sa aiba duritate suficienta, pentru a suporta solicitarile mecanice care intervin
in functionare si sa permita inlaturarea usoara a impuritatilor de pe suprafata
de contact;
- sa nu oxideze sis a nu fie atacat de agenti termici;
- temperature sa de topire sa fie inalta, pentru a rezista arcului electric de
intrerupere;
- sa fie usor de prelucrat si sa aiba pret redus.
Se constata, insa ca nici unul dintre materialele de contact folosite in present nu satisface
toate aceste conditii si, de aceea, in practica se folosesc diferite materiale de contact.
- Cuprul – alaturi de argint este unul dintre materialele de contact mai folosite
avand urmatoarele proprietati:
Conductivitate electrica si conductibilitate termica foarte buna;
Rezistenta de contact redusa, cat si suprafata curate;
Rezistenta la aec, la sudare si la uzura mai mare decat argintul.
Marele dezavantaj este acela de a oxida in aer, formand compusi care sunt
rau conducatori de electricitate si foarte rezistenti mechanic.
-Argintul – are cea mai mica rezistenta de contact sic ea mai mare conductivitate
electrica si conductibilitate termica.Cel mai folosit material de contact
- Aluminiul – se comporta foarte bine in contacte permanente de suprafata daca
au fost luate masuri impotriva oxidarii si coroziunii, si daca presiunea pe contact este
asigurata prin elemente elastice, Nu este indicat pentru contacte de intrerupere fiind
puternic atacat de arcul electric de intrerupere.
- Metale nobile – ( platina sau aur) se utilizeza in circuitele de curenti slabi, la
contactele aparatelor utilizate in telefonie si ale releelor.
- Metale dure – ( Wofram) – folosite numai pentru contacte de rupere acolo unde
se cere rezistenta mare la uzura prin arc electric
Pentru a se obtine contacte care sa intrunesca cat mai multe dintre calitatile diferitelor
metale de contact so sa elimine defectele acestora se combina intre lele metalele de
contact prin unul din urmatoarele procedee:
- Aliaje de contact [ alama, tombacul ( alama cu continut mare de cupru),
bronzul( cupru si staniu), bronz cu beriliu,argint tare( contine 2-4% Cu),
argint- nichel( contine 10-40% Ni )];
- Contacte sinterizate[ cupru- wolfram,argint-wolfram(30-90%W),argint-oxid
de cadmiu];
- Contacte bimetalice- obtinute prin cobinarea unui aliaj sau a unui metal clasic
si a unui metal nobil din motive de economie de material.
- Suprafete de contact obtinute prin depunere galvanica – se pot obtine contacte
de foarte buna calitate, cu un consum foarte mic de metal pretios.Sunt folosite
de regula acolounde nu se produc uzurimecanice si nici prin arc electric
( contacte permanente ).
7
Intretinerea contactelor.
La contactele perie:
- este necesar ca suprafata acestor contacte sa fie usor unsa cu vaselina in
timpul functionarii, pentru a reduce ma minimum oxidarea si uzarea prin
frecare;
- schimbarea oricat de slaba a culorii lamelelor indica o incalzire nepermisa si
oxidare;
- eventualele pelicule de oxid de pe contactul fix se indeparteaza cu hartie
sticlata, iar cele de pe perie se indeparteaza pein pilire usoara in asa fel incat
sa nu modifice unghiul sub care calca aceasta;
- dupa curatire se indeparteaza atent pilitura si se unge peria.
Contactele de intrerupere – nu se ung cu vaselina sau cu ulei si nu
e curate decat daca au perlari importante. Presiunea de contact se verifica cu
dinamometrul.
Contactele de argint – sau din alte metale nobile nu necesita
intretinere si nu se ung.Pilirea acestora este inutila si daunatoare, deoarece
aceste contacte isi pastreaza calitatile chiar daca si-au schimbat culoarea sau
par uzate. La aceste contacte este premise numai curatarea cu o carpa sau
perie inmuiata in benzina.
Contactele bimetalice, contactele sinterizate, contacte cu acoperiri
galvanice - nu necesita intretinere si in nici un caz nu se vor pili sin u se vor
curati cu smirghelul.Este sufficient sa fie curatite cu o carpa sau perie moale
inmuiata in benzina sis a se verifice presiunea de contact precum si daca nu s-
au produs schimbari de culoare sau coroziuni.
8
3.2. Izolatoare electrice.
9
3.3.Termobimetale.
In constructia aparatelor automate de joasa tensiune se folosesc frecvent relee termice cu
bimetal, sau termobimetale, al caror rol este acela de a proteja motoarele electrice
impotriva incalzirii exagerate prin suprasarcini de lunga durata.
Termobimetalele sunt formate din doua metale; acestea sunt sudate intre ele si apoi
laminate la rece pana la obtinerea unor foi, la care cele doua componente sunt legate
intre ele pe toata suprafata.
Din cele doua componente ale bimetalului, una numita componenta activa este formata
de obicei dintr-un aliaj cu coeficient foarte mare de dilatare( aliaj de fier cu 15-20% Ni si
6-7% Mn)Cealalta componenta pasiva, este formata de obicei din alt aliaj de fier, cu 36%
Ni, avand un coeficient de dilatare aproape nul.
Daca o foaie dintr-un astfel de bimetal este incalzita atunci stratul cu coeficient de
dilatare mare tinde sa se dilate mai mult decat stratul cu coeficient de dilatare foarte mic.
Drept urmare bimetalul se inconvoaie, partea cu coeficientul de dilatare mare
( componenta activa) fiind pe exteriorul curburii, iar componenta pasiva spre interiorul
acesteia.
10
Fig. 10. Releu termic cu bimetal
3.4.Electromagneti.
Daca se infasoara in jurul unei bare de otel moale sau din alt material magnetic mai multe
spire din conductor izolat si se lasa sa treaca un curent electric prin aceasta infasurare, se
constata ca bara( miezul) capata proprietati magnetice, adica atrage alte bucati de fier
aflate in vecinatatea sa.
Un astfel de dispozitiv format din miez magnetic si bobina se numeste electromagnet.
Electromagnetii transforma energia electrica in energie mecanica.
Ei sunt folositi in constructia diferitelor aparate electrice pentru a realiza miscarea
anumitor organe ale acestora ca de exemplu:
- actionarea echipajului mobil al contactoarelor de joasa si inalta tensiune;
- comanda de la distanta a inchiderii intrerupatoarelor automate de joasa
tensiune;
- dispozitiv de declansare voita sau automata a unor mecanisme( releu de
declansare) ;
- dispozitiv de protectie la variatii de tensiune in circuit ( releu de tensiune);
- dispozitiv de siguranta( releu de blocare).
11
Se folosesc atat electromagneti de curent continuu cat si electromagneti de curent
alternativ.
Electromagnetii de actionare se caracterizeaza prin urmatoarele marimi:
- felul curentului( continuu, alternativ monofazat, alternativ trifazat );
- tensiunea nominala de actionare a bobinei;
- forta protanta ( kgf) ;
- cursa armaturii mobile ( cm);
- regimul de functionare( numarul de conectari pe ora si durata active de
conectare)
Electromagneti de curent continuu
Sunt in general de constructie mai simpla avand circuitul magnetic din otel masiv;
armatura mobile si bobina sunt cilindrice.Au o forta de atractie mai mare decat cei de
curent alternativ .
Dezavantaje:
- necesita sursa de curent continuu;
- in pozitia inchis absorb un curent mare in raport cu cel necesar pentru a
asigura forta de mentinere in stare inchis a electromagnetului.De aceea este
necesar sa se prevada posibilitate inserierii unei rezistente in momentul
inchiderii pentru a limita valoarea curentului absorbit.
13
Intretinerea si exploatarea electromagnetilor.
Se varifica indeosebi:
- daca tensiunea de serviciu nu este mai mare decat cea nominala a
electromagnetului;
- daca sarcina pe care o are de ridicat nu este prea mare;
- daca intrefierul ( cursa armaturii mobile) nu a fost marit peste valoarea
normala;
- daca regimul de functionare( numarul de conectari pe ora si durata activa de
conectare) corespunde celui nominal;
- daca armature mobile se deplaseaza usor, fara blocari pe parcurs.
Se verifica, deasemenea imediat dupa scoaterea de sub tensiune, daca miezul magnetic nu
prezinta incalziri locale exagerate, lucru care indica deteriorarea izolatiei dintre tole sau
crearea unor spire parazite in scurtcircuit.
Se verifica daca, in exploatare, electromagnetul nu vibreaza prea tare ceea ce se poate
datora:
- intreruperii spirei de scurtcircuit;
- unei tensiuni de alimentare prea coborate;
- unor resoarte antagoniste prea puternice;
- ghidarii incorecte a armaturii mobile;
- slabirii din nituri a pachetului de tole.
14