Sunteți pe pagina 1din 36
VATRA FOAIE ROMANEASCA DE OPINIE 51 INFORMATIE Tans-Apr.1990 : D - 1600 FREIBURG Wr 186 Med Muenebhofstr.12 SPANTA REYOLTA DIN DECEMBRIE cu toata indelungata oprimare de douX generayii,Ronénii n‘au uitet stri- bunele uzante,cum s’a veut in intamplarile din jaré,izbuonite in chiar vremea ignatului... Cazanul,clocotitor de crime si bestialitati dar cu capacul bine $intuit de dulaii stépanului,a trebuit s& explodeze pan“la uri, tarind fn {un- dari, deavalma,nevinovati gi vinovati. ad af inden Rondnia ajunsese in adevir,pe toate planurile,cum scrie i Soljeni tin, "pani gi’n ura Ugandei" Nelegiuirile unei perechi de indraciji,sprijinita de-o no- henelaturd ghiftuity gi de securigti bine hréniti,au ajuns in fine s& manie Ce- Tul.gi-aga,cum istorisegte Alecsandri de dorobantii lui Peneg,Curcanul de le Plevna,"Veni gi ziua de asalt, Cea 2i de sange udi! Parea tot omul mai inalt Faté cu moartea crudi".Inceputs de vitejii dele Timigoara,dupé cea dela Chigi- péu,revolta o’a intins rapid in toat& fara,culminand la Bucuresti, Sibiu,0luj $i Avad,Indrcitii au pierit de glont gi nu de gtreang,cum sar fi cuvenit,mai Seipand si de-un proces in fata tari intregi,cu rasunet de scGrb& gi orcare in toaté omenirea cei ce-au decis aga,au avut desigur temeinice motive,de ban- 4% gi persoan’,ca s’o fack... Armata,govaelnicd la inceput,pand la urn’ a want Ge unde bate vantul.Dar trabutul de sange cel mai mare 1-av dat copiii tarii, eirora regimul diavolesc eitase,dar in zadar,si le stalceasc& firea.Doar “ieni- cerii",copii gasifi,cau luati de prin orfelinate si forja¥i intr’o totala izo- Jaze denaturati gi indopaji,s’au aratat mai fiorogi gi decdt fiarele. Wu-i prima oaré ca tineretul se-aruncd’n lupt& pentru salvarea neamului.tn 1922, tot in Decembrie,cdnd se planuia strambarea Constitutiei pentru a fabrice romani din toate viiturile planetei,"Intreaga studentime romani este in picioa~ ze,ca intr’un ceas de mare rspantie -cum noteagd Corneliu Codreanus Pentru a niia oar rasa aceasta,a pamintului,amenintaté de atétea ori in decursul veacu- Tilor,igi arunca tineretul in fata primejdiei spre a-si sadva fiinta.Un mare mo- ment de electrizare colectivi, firs pregtire prealabila,fars disoutii pro ei contra, firs deci2ii luate in comitete,fari ca cel putin cei din Cluj s& se cu noascé cu cei din Iasi,Cernduti,Bucuresti.Un mare moment de iluminatie colec- ‘iva ca lumina unui fulger in mijlocul unei nopti intunecoase,in care o tinerimg gntzeagi igi vedea linia de viati a ei gi a neamului.Accasti linie trece lumi- noas4 dealungul intregii noastre istorii nationale gi continud virtual dealun- gui intregului nostru viitor rominesc,indicdnd calea de viati gi de omoare pe care va trebui ef mergom gi noi gi strinepotii nogtri". Revolta a inceput-o deci tineretul,care a gi dat aproape totalitatea jert- felor.Dar roadele, faleificdndu-se obiectivele,incearcd si le culeag’ altii.In spontaneitatea sfintei izbucniri,tinerii n’au mai avut régaz sd se gindeasci gi la fructificarea biruintei.De alté parte Gorbaciov avea nevoie,pentru sporirea eredibilit&ii,s% lichideze echipele de hoti gi criminali puse in fruntea {&ri- lor robite,inlocuindu-le cu elenente aflate mai in umbri.Treaba se infaptuise relativ ugor fn celelalte gubernii; in Rominia,se sta acum le péndd.Ocazia re- voltei a fost abil exploataté de garnitura doua comunista,si-aga ne-am pomenit cu dow categorii de revoltajiz comunigtii nemul{jumiti de Ceaugescu,si Rominii nemultumi$i de comunigti; primii ajungi prin uzurpare la guvern,ceilalti ré- magi aproape ca inainte... Avem convingerea deplin& c& lucrul se va normaliza; ci nimeni nu gi-a dat viata nunai din dragul de-a face din tovul Iliescu un om aare.Dar vor trebui, probabil,noi Jertfe sangeroase.Caci echipa din cap,unde in posturi-cheie stau rubedeniile Anei Pauker,nu vor consim{i de bund vole si renunte la viata de huzur.$i-odaté liber’ cu-adevarat, tara are toate atu-urile si se refack mult mai rapid decdt fogtii tovartgi de destin: are elan primvaresc,bogitii remar— cabile gi-i £47 datorii.Agadar, inca un hop... Petre Valimireana ovis De la 0 martors oculard,cu "filmul" celor intémplate 1a Timisoara: 16 Dec.1969.- Demonstratia a inceput seara in jurul bisericii din piata Ma~ ria,unde se refugiase pastorul Laszlo Tékes.Naghiarilor reformati 1i s“au al&- turat Romanii.Céfiva s’au urcat pe un tramvai si au indemnat mul{imea si por- neasc& spre centru,scandind Jos Ceaugescu! Libertate! Jos pantofarul! Toata noaptea au strabatut strizile oragului,din piata Iosefin pan& in complexul Da- ciasAutoritatile n’au intervenit. 1] Decs1989.- Dimineata in toatd zona erau plasate trupe(cu cased, scut,bas- ton dé catciue),securigti si militieni.la ore 17 demonstran}ii s’au adunat pe sourile Catedralei,cu aceleagi lozinci.De-aici au pornit spre Operd,scotand din livrizii "marile opere" ale lui Ceaugesou gi dandu-le foc.Dupi putin s“au auzit Smpugedturi gi lumea s’a retras in parcul din spatele Catedralei.Securitates a intrat acl,trignd in continuare.Ranitii erau scogi din pare,culeati cu fata’a jos 91 c&lcati cu céleaiele pe rinichi gi pulpele picioarelor,incarca{i in ma- ini gi dugi mu se gtie unde.Centrul a fost incerouit de fortele guvernului. 16 Dec.1989.- Degi scourigtii st&teau cu armele gata,lumea sa adunat iardgi gcirile Catedralei,de data asta foarte multi copii gi femei.strigand,cu lu- andzi aprinse’n m4ini,"libertate!".Un copil imbr&cat in Mog Craciun stétea in faté,cu wm drapel intins.fn timp ce strigau Libertate! Armata e cu noi! Jos Pin- gelescu! Jos Ceaugescu! Noi suntem poporul,voi pe cine apéra{i?,- dinspre cine- natograful Capitol au porit trei amfibii,care au inceput sd tragi in cei de pe trepte.Au cazut mulfi,cici Catedrala fusese incuiat& din ordinul mitropolitului, 19 Dec.1989.- Securitatea pizegte strazile.Demonstran{ii n’au mai apirut. 30-22 Dec.1989.- Pe la ora 12.30,armata s’a retras; dupa vreo 30 de minute, s’au retras 91 securigtii si milifienii.Toti au cregut cd-i o cursé.Indaté au apirut demonstrantii,dar acum gi cu muncitorii dela fabrici."Marea de oameni" venea din directia girii gi mergea spre Sfat.Cand au ajuns fata in fata cu sol- datii,s’au imbréjigat gi au pornit impreund mai departe.In jevile mitralierelor de pe anfibii,oamenii au implantat steaguri tricolore cu gaurd la mijloc,cici stema era ruptd.Ajungi la Operi,s’a constituit pe loc un comitet,care a aplirut in balcon,de unde,instaléndu-se microfoane,au inceput s& incurajede mul{imea. Printre Lozinci: Geaugescu-i vinovat,pentra mortii din Banat! Sk fie judecat, aicea In Banat! S’au recitat poezii,s’a cantat Degteapta-te,Romane! De Miercuri pand Vineri,22Decembrie,oamenii nu s’au deslipit de piata Operei.Dacd unul ple ca si se odihneased,altul venea si-i ia locul.Portile Catedralei s‘au deschis abia la 21 Decembrie! Cand aparea un grup,se trigeau clopotele i oamenii inge- nunchiau.In toate aceste zile,incurajirile dela balcon nau incetat. 22 Dece1989,- Aflandu-se de fuga lui Ceaugescu,tot centrul,dela Oper’ la Ca- tedralé,s’e umplut de lume; toti céntau,rédeau,strigau,se “mbré tigau,maginile claxonau in continuu.Seara, tofi s’au retras fericifi spre case.- DIN_"IMNUL UECEMVIRILOR" de Radu Gyr 0,neam al meu bdtut cu viscol: ‘Sa nvolburat Mihai, si cenuge, ca un puhoi de munte, In lanturi sub ztivoare ei gemut, La Turda prin trédare a c&zut. $i cand ai vrut e& frangi robie §1 Tudor c&nd poral gi c&tuge, Fanarul si-1 infrunte, Trddarea a venit gi te-a vandut, Tridarea a venit si 1-a vandut. Ge greu blestem gi ce osand%, Se franse Horia pe roata, fi-a scris cu sange “nalta stea? Pieri Ion Vodi sfartecat. Migei gi slugi s’au stréns cu to}ii Pandurt gi Mo{i cregteau din flacari ca s& vands, gi din piatri, Pe cei ce vruri mintuirea ta. Dar Iuda migelogte i-a tridat. 4s Din initiative preprot.DeEm.Popa,cizea 2000 de ronfin gi nem{i a’au adn nat Miexeuri 27 Decembrie,spze seari,ia fata Domului din Freiburg,eu steaguri, Pancarte si prapuri;unde wai mul{i vorbitori au ardtat jalnica sifuatie din Ro- Rania gi au cerut Libertate,alegeri libere,alungarea comunistilor dela orice post de condvcere-Multimea a mers apoi in procesiune,cu faclii,prin centrul o- Paguluijeu un ocol cere e adus-o iar la Dom,unde e’at ficut rugiciuni pentru gel uoigi in fari de securigti gi s’a cdntat Peal nostru ateag-In Duminica pre- Gedenti ajunul Crciunului,a’a facut parastas pentru cei s&sufi,despre cari a Norbit pirintele Popas bicezica era plind ca 1a Pagti.- dt Oratie perestricii s’a descoperit acun $i secretul minunilor lui Stakha- novi el avea asociati doi muncitori specializati,aga cX mult trambitatele lui Teprivi erau efectul efortului concentrat a trei oameni,efect ce se impunea a pol fleckruia din robii Sovietelor,pentra deg&larea indivizilor gi na{iunilor..¥ STENOGRANA TRSRRESCULUY GONSLLIV DIN 17 DEzC.1969 Nicolae Ceaugescu: Bund ziua! Am convocat aceasti teleconferinté pentru ca in perioada umAtoare sé fie luate mieuri corespunzitcare pentru asigurarea pa~ zei stricte la sediile comitetelor de partid,unitéti economico-sociale,cdmine studenjegti.Se vor forma colective din lucrétori ai aparatului de partid i de stat,garzi patrictice,formatiunile de tineret.Se vor intensifica controalele, mai ales in timp de noapte.Se menjin in vigoare toate misurile transmise comite- telor judetene de partid pentru pericada premergétoare Congresului al XiV-lea. ‘Am convocat aceast& conferinté avand tn vedere unele evenimente foarte grave care au avut loc ieri gi azi le Timigoara.Aparent,totul a pornit de la un pro- Ges de evacuare a unui preot reformat,care a fost mutat de cultul respectiv.An— terior a facut declaratii antiromanesti la Budapesta gi sa aliat ou cereurt os- tile integritatii Rominiei.S’au facut gregeli,pentruct normal, toaté problema frebuia rozolvats intr’o ori sau douS,conform normelor care sunt valabile in 1u me gi conform legilor taxii noastre,dar in loc de acest lucru s’au purtat dis- catia interminabile gi s’au adunet mul{i.Acun reiese ci acest fapt a fost pre- gitit din timp de agentille striine si de cercurile anticocialiste,antiroma— negti,atét din vest cat gi din est. Repet cu toat& seriozitatea cA ined la Timisoara nu s’a pus ordine,pentm cd e’au facut unele gregeli inadmisibile in aplicarea mdsurilor stabilite.tn pri- mul rand,unitatile care au fost destinate si aplice anumite misuri au fost tri- mise dezarmate,in imposibilitate de a actiona,Acum am trimis gi sunt la Timigoa— za toti comandantii: am discutat acum cdteva minute ou tovariigul Coman,care a nosit le Timigoara cu trupe gi au primit munitie de rézboi.Ozicine m se supume la sonatie... este stare de necesitate! Am dat ordin si se tragl: se someasd 93 daci nu se supune,se traga.S’a fScut gregale ci s’a intors gi obragul celdlalt... Incepind de azi unitati M.I.,trupe de securitate gi griniceri vor purte arma— ment de lupt&,inclusiv gloante.Cu respectarea regulamentului si normelor legale potrivit legilor {arii,dar oricine atacd un ofiter sau soldat si primeascd ri- posta.Fixd niciun fel de justificare.Umanismul nu inseamnd pactizare cu dugma- nul! Umanismul inseauné apSrarea integrita{ii socialismului,a independentei Ro- méniei,Toate unitatile sunt in etare de alarmi gi in aceasta situatie au gi ar- manent de lupté in dotare,inclusiv munitia.Unita{ile denotorizate merg ou axma- nent ugor din dotere Oricine incearci o manifestetie,este somat,arestat si apoi b; oricine intra in sediul Comitetului judefean de partid, spare geamuri, tratat ca ataze... Aceasta este prima problem.Dact s“a inteles bine? Intred gi la Timigoara,si rispundd primul secreter,care are gi functia de comandant.$3 tovaragul Coman.Dacd ofiferii sunt acolo? = Tov.Balan R.: Suntem aici cu tovaragul Coman.S’au luat misuri pentru execu- tarea ordinului Dvs. Ofiterii nu sunt in sald,sunt la Militie. = Tovellicolae Ceaugesou: De ce nu au venit in sald? Transmite}i ordinul meu! sa actioneze in situafie de lupts! Intr’o ori c& fie restabilits ordinea la Ti~ migoara! Ti chemati gi le dati ordins mi-i dati la telefon s& vorbesc ou ei! ioveComan: Vé raportez tovarage Nicolae Ceaugescu: Capdtul a trei coloane tri in Timigoara,vor fi dirijate spre centru; am ordonat s& se tragi foc! Sun- ten gata si Indeplinin ordinul Dvs. = Toveliicolae Ceausescu: Imediat 4 vind la sediul Comitetului judejean de partid,si fie ou voi gi comandantul diviziei din Timigoara! Generalii pe cari i-am trimis de la Bucuresti unde sunt? ~ ToveComan: Am vorbit cu ei s& meargi la coloane; ne organizim aga cum ati ordonat. = TovsNicolae Ceaugescu: Actionati in numele meu 91 raporta{i din 15 in 15 mi- nute,Toate unita{ile care sunt mobilizate si meargi in centru s& pun& ordine! 8’a inteles? - Tov.Gonan: V& raportez,am inteles! = PovsNicolae Ceaugescu: Nici acum nu au sosit unitétile!.. deg mi s’a rapor- tat c& au sosit! Dacd celelalte judete au inteles misurile care trebuie luate din acest punct de vedere? Dac’ au nelamuriri? Nu! Imediat chemaji to¥i coman- dantii 9i nu mai agteptati dela Bucuresti alte dispozitii.Acestea sunt dispozi- jille,obligatorii pentru toaté lumea.Cine mu respecté si fie destituit; cine mu acfioneazi in mod corespunzdtor. ‘A doa problemi: trebuie neaparat ca girzile auncitoregti s& fie bine pregi— tite $i dacd se apeleazd la ele si meargd cu armament de lupté bine verificat; 88 se discute foarte serios in toate unité}ile economico-sociale,in inva tamint, in facultati,trebuie sé se adopte o pozitie ferm’ faté de oricine,fata de orice manifestare antisocialists,de denigrare a cuceririlor poporului,pentru ec aceas - ay ta este acum datoria tuturor,indiferent daci sunt sau nu membri de partid. In primul rand,planul trebuie urmirit In continuare gi indeplini+, productia si nu stea.Sé fim atenti la orice incercare de a sabota activitatea de produc- fie in orice domeniu.si sé se asigure o bunk aprovizionare a populatiei.Dar ati- tudine fermi dacd sunt elenente care inceare& si provoace dezordine.§i la noi existi elemente care s’au pus in serviciul puterilor stréine,impotriva propriu- lui popor,impotriva integritétii Rominiei! Trebuie si spunem tuturor,s% cunoas- c& situajia si si avem cu totii o pozijie ferm’ impotriva oriedror incercari de a lovi in cuceririle revolujionaze ale poporului romin,in libertatea 9i integri- tatea ¥Arii.S’ se preluereze in toate domeniile. Conitetele judejene de partid trebuie si se considere in stare de alarmi.Pa- ri insi a neglija problema planului.$i atentie la orice manifestare.Nu mai tre- buie s& spun o& cercurile reactionare fac totul pentru a submina independenta gi integritetea Hirii.Au facut gi declaratii publice si tot-ceea ce s’a intém- plat fn {Arile sccialiste in ultimul timp are drept scop distrugerea socialiam.- lui.Trebuie privite ca o lovitura de stat,antisocialistd.Dacd asupre acestor probleme este vreo neclaritate? Nu Am stabilit s& nu mai primin turigti stréini gi nici mioul trafic de frontie- vi.Dar asta nu o discutim acum... Fiecare s& se ocupe de problemele lui.Nu tre- buie ef admitem nici de la stréini,nici de la cei din tara,trebuie loviti fara crufare,fur% niciun fel de justificare.Nu trebuie s% mai umblim ou subintele- suri; cum dupi 1968,dupi intrarea in R.S.C.,cituatia a fost care a fost,acum lu- erurile sunt gi mai clare $i trebuie si spunem intregului popor gi partid gi st respingem orice incercare de a abate poporul de pe calea desvoltarii socialiste, Acesta este de fapt obiectivul acestei teleconferinte,care are loc intr’o si- tuatie cu totul deosebité.si si luati msuri ou totul deosebite.Dact aveti ceva de spus. sau de intrebat? Nu ave{i.Atunci luati misurile necesare: chemati men~ brii birowlui gi stabiliti ce misuri se impun azi.S& organizati trupe de patru- lare,formate din gérai patriotice,tineret,activigti de partid.$i aceasta mu pen- tru 0 2i-doud,ci pani se va revoca acest termen,Practic pani la Anul Nou.Peste tot,in comune,orage,unitati din toate domeniile,asigurati desfagurarea activi- tatii de productie,realizarea planului,dar gi o riposté fermi actiunilor provo- catoare.Dacd aveti ceva de intrebat? Orice problemi se ivegte,trebuie sé rapor- tati imediat! Chiar daca intre timp ati luat nigte misuri,trebule sf raportati imediatsNimeni si nu mai ascundi nimic! Daci nu aveti probleme,atunci am inhe- iat teleconferinta 9i treceti imediat la.misuri ferme.Spor le muncd!- && DIN STENOGRAMA SEDINTEI COMITETULUI JUDETEAN SIBIU,17 Dec.1989: - ToveNicu Ceaugescu: Tov.Dragomir,Radu,Rotaru,voi,in alarmi! Nu avem probleme, dar luati misuri! Tov.Vigan,raémai la sediu la Sibiu.Tov.Reimer,la Mediag; la Agnita, tov.Constanting la Cisnddie,tov.Bleahu Elena; si vedeti cu Marga,Copsa Micd,cu tov.Popescu,Broju,alti activigti,gefi de sectie.Sé wi spun ce s’a intém- plat la Timig,Un preot excomunicat de citre clerul lor gi evacuat din orag a produs o rizmeri{i,adunindu-gi nigte 2SpécitisAti retinut.Din acest moment sun- tem in stare de rizboi.Intram cu toate unit&tile fn sistem de lupti,nu de nece- sitate.Fiecare veji lua misurile necesare,totul se raporteazi,am telefon direct gi in interior.Armata,internele,girzile,actionati £478 discutii,veti fi pe pozi- tie cu sistemul in care este stabilit.Trageti faré somatie! Convocati birourile nunicipale Sibiu gi Mediag,orasenegti Agnita,Ciensdie,Copga Mic&,incdt si mu avem probleme,Planul s&% meargi bine! Tovariga Bleahu,mfine mai multa carne, unt gi ceva grasime.Cate tone avem in grisimi? - Dov.Bleahu Blena: Patru tone. ~ Tov.Wicu Ceaugescu: Dati de miine trei tone.S’a dat gréul 9i porumbul,aga cd nu avem probleme.Spectacolele nu le suspenddm,evitaém cele mari,spre exemplu cu 700 de spectatori la casa de culturd.Asta nu.Tovarige Vigan,si nu fie intrerw: peri de energie electricd,gaze de apé caldé.Mentinem m&surile din preajma Con- gresului al XIV-lea.Tovarige Fescar,s& intocmi{i,pe baza telexului primit azi de la C.C. al P.C.R.,0 not& telefonict,care si o transmiteti astié sear’ la toa— te comitetele municipale,or&senegti si comunale de partid.Kepet,s& se ia misuri gi si fiu informat.Cu aceasta inchidem gedinja.- (Rom.Libers,gi Adewirul,9.I.90)._ 4& La atdtea luni dela revolt&,seourigtii igi continua nestingherit activi- tatea,devastand sediile partidelor de opozitie,impiedicand tiparirea publicatii~ lor respective,denonstrand pe strizi in favoarea guvernului de usurpatie,-totul culmindnd cu uciderea,la Bacdu,20 Ianvarie,a doi {Arimigti: Toader Vatiselu gi Vagile Vergesau,pe cand iipeau afiges ca pe’ vremea dui Duca. und far den reP ‘Hakteam: ~ Herauageber und fir dem Inhalt verantwortlich: Dr-Petre Va! ae 7800 Freiburg - Miinchhofetr.12 - Germania st te mizi cine i-o aducea de cusind lui Enineseu,ne-a amintit distinctia neté re care Jutea 0 facea,candva,intre natio- i {it "Patriot poti sd fil in mai aulte iri le rand",baga de biilul genditor care atatora dintre noi ne-a fost profesor fri catalog: "Azi egti patriot aici,maine in Geraania,poingine cine mai gtie unde.. lar esti atriot,cici odaté ou cetdjenia re care {i-o acordd,legile oricdrei {ari te o- pligd sf fii patriot.A fi patriot este o datorie cetdjeneascd.A fi nationalist este o stare de gratie.Nineni nu-ti poate pretinde 6& fii nationalist,age cum muti poate cere s& fii talentat sau genial.A fi nationalist este un noroc, pe care nu-1 au prea multi". jie luam ingiduinja ce a continue! Nafionalismul ca stare de gratie,de ilu- ninare,de intelegere a ceva ce scapa "celorlalti".. Adic& motivele pentru care nu poti eoncepe patriotismul decdt fntr“un singur spatiu,chiar departandu-te de el -cu sau faré voie- dar riminéndu-i fidel.Nationalismul este mai mult decdt o atitudine,este un mod de a-$i tri vieta,un mod de-a recepta lumea gi deca i te G@4rui.Patriotiemul este o virtute egal raspandita in lune,in vreme ce nationa~ Sisml are Indrept&tiri diferite de la o natie 1a alta.Pe alecuri lipsind chiar, Sau mie mi-e grea sé-1 injele;.Sundoaré ce-ar putea fi acela nationalism ame~ yican.« Sau sovietic.. Probabil ci gi alte najionalisme mi-ar fi greu sd le in- teleg.Ceea ca nu mi face si le reepect mai putin. Oricun,imi pare lucru sigur cf teneiurile nationalismului pentra un german sunt altele decét ale unui frantuz,gi chiar doi romani s’ar putea sé aib’ justi~ fiedsi diferite pentru nationalismul ou care igi nutresc viaja,gandurile si fap tele.Incerc,eat mA privegte,si mi dumirese acupra acestor ratiuni $i s& le cu- prind sub bolta cca mai incdpatoare.Ajung astfel sd mi se para c& pentru noi, Romanii,sentimentul nationalist cregte in chip firesc din sentimentul de justi- {ie,din indscuta noastré gi atet de omeneasc& sete de dreptate.Caci,asistand la spectacolul istorici noasize nationale, te alegi in primul rand cu evidenta ne- dreptatii ce ni e’a facut in attea randuri,precum gi 2 nenorocului nostru,romé~ pese,care au marcat tragic atétea mispantii din calea neamului nostru.Ca roman, egti nationalist in primul rand dintr’un sentiment justitiar,pe care mi-e grou £4 mi-l tnehipui cum ar functiona in congtiinte unui nationalist rus sau brita- nic,Nationalisaul autentie nu poate fi imperialist ori ezpansionist.Na{ionalis- mul autentic este censibil la individuali inconfundabilé a neamului,a na- ‘iei,gi cata si o conserve cat mai bine.Zxpansiunea asupra altor etnii nu duce cit la disolutia lenta a notelor specifice,care asigurau caracterul de incon- fundabilitatesNu existé doi., afirma Parmenide.Nu exist’ doi oameni la fel,ier fiecare dintre noi eete un univers inconfundabil,o lume unic&,irepetabild in istoria nesfargitd e universului.sucuria la nagterea unui om este bucuria nagte- rif unei lumi noi.lar cu fiecare dintre noi,céné e si fie,dispare nu un ins oa~ yecare,ci o adeviratd Impirijie,cum n’a mai fost alta pe pamént.Cu fiecare om Intradeviir ci moare un rege,se destram’ un regat,cum zicea Bugen Ionescu in gele moare, probabil cea mai adevarata piesd din céte s’au scris pand astaai. Gu flecare om se nagte gi moare un univers intreg. In lumea in care triim,o sumedenie de institutii eunt concepute si anihile- ze aceasté individualitate,s% se sprijine in -3i si incurajeze- ceea ce este, to- i bil in fiecare fiint& umani.Perspectiva zis gtiinjificd ,matematizan ‘ti,care ne numird,f4ra nici o ezitare dinaintea unicita}ii fiecraruia dintre noi -inventandu-1 astfel pe 2, 5, 4 S.aem.d.,péné la cele patru sau cinci mili- arde,cdte se pare ci suntem azi Gu to¥ii- iscodeste omul pentru a afla numito~ rif comuni ai unanitatii,desfigurandu-se exclusiv in acest spatiu al tuturora gi al niminui.Adicd ignorand,mai apoi uitand ori cileand chiar $i in picicare ceea ce fiecare dintre noi are in plus fata de atributul general uman,adicd pria persoani,personalitatea distinctA,sistematic desconsidezata de aceste in- stitujii,de perspectiva din care ele functioneazi... Aceasta este gi perspecti- va din care se face medicind,de pildi.Sau politicd.Ori militaria.si in primal yend matenatioa.(Medicina practicaté cu har,se supune altel reguli: "Nu existd boli,ci bolnavi"...). fu existi doi oameni identici.Cu atat mai mult nu pot exista dou’ neamuri identice,fiind deci un dat fatal aceasta individualitate.A n“o recunoagte,a in- cerca so anulezi,inseamnd a ignora firea gi drepturile ei.Cum ai putea-o anu- 12? tntr’un singur fel: in numele internationalismului,sau al altui nationalism, gi‘ntr’un caz,gi‘n celdlalt,eroarea si crima sunt la fel de mari-Respectul pen- tm individ este respectul pentru irepetabilitates fiintei umane.De aici decur ge si preful inestimabil al orictraia dintre noi,Umanismul,tradijia umanists 9 6e chile de viltor ale acestuia,sunt imposibil de separat de acest respect pentru om ca individ faré pereche Caci,dinaintea lui Dumnezeu,,fiecare dintre noi este nepereche.. La fel,fiecare neam,fiecare natie,este faré’de pereche Tot de esenta umanismului {ine 9i anticul sfat ounoagte-te pe tine insuji. ju exists indeletnicire mai pasionanté 9i mai Indreptititi.. Indreptatita toc- mai de faptul cd nu existé doi,c& fiecare suntem nepereche.. Nutatis mutandis suntem indzeptéti{i,ba chiar datori s4 ne cunoastem pe noi ingine 91 ca neam, neam fri de pereche.Leg dar nafionalismul de aceasta indoité legtturd,a dreptu- Inui si a datoriei ce le avem de a ne cunoagte fiinta nationala in ceea'ce are ea unic,gi de a cultiva aceasté unicitate.. A fi nationalist inseam si simti, s& intulegti,s’ intelegi unicitatea faré de pereche e neamului téu 9i s& tii la ea ca la podoaba sa gi a ta cea mai de pret. In lumea in care trdim,func{ioneazd oare institutii concepute s& ignore si, ack se poate,sé anuleze aceasté unicitate? Mi-e teami c& da.. Nu le voi pomeni niei numele,nici faptele prin care s’au afirmat tmpotriva sentimentului natho- nalist.Ma sit dator gi indreptatit la o singurd precizare: na{ionalismul roma~ nese n’a facut din nimeni victim’ vreodata.Nationalismul roménese n’a intins mana decat spre a feri gi apira fiinta neamilui romanesc.ll’am tanjit decét dups noi ingine,in nidejdea de a ne implini menirea,de a rodi dup’ parerile noastre, nestingheriti de nimeni.Singurele victime ale nationalismului rominese au fost cei,fara de numar,cari gi-au tréit,fara s& pregete,norocul de a fi nationalisti, fSré si se lepede de el,ca de un blesten, ~ Dunneata ce meserie ai,dommule Jutca? 1-au fntrebat unii,mirandu-se de rispunsurile domnului profesor. = Bu sunt de meserie romén,le-a raspuns injeleptul, ineurcdndu-le gi mai si ninjile gi {njelegerea acestui lucru chiar de neinteles pentru unii,ed marea degtepticiune in viaté © s& stii 0&8 pierzi,od nu te feregti si pierai.Orice... Numai propria identitate nu.. 4 ta si a neamului tau.Rimndnd adied credincios {ie insufi mereu,9i astfel,precum ciua urmeaz’ neabdtut noptii,le fel ei tu nu vei trida pe nimeni., $i in primul rénd nu-i trdda neamul,reperul cel mai si- gur al identitatii celei neschimbdtoare,demni de acest nume, Ne-am necijit,ascultand la BEC cu cdti neintelegere era folosit cuvantul nationalist,ca un'stigmat de grele picate.Cici sunt si dintre aceia cari nepu- ‘Yaind trai injelesul acestui cuvant,nu se sfiesc si-1 omologheze anapoda,in se- rie sincronic& cu govin,xenofob,antisemit,etc. Ne pagte,din aceast& confuzie,o mare primejdie: conform legii ci nimic nu se pierde,totul se transformi,se transferé,odatd cu deciderea cuvantului nationglist din sensul sdu,sd nu se pro- duoi o innobilare de sens a celorlelte,s& nu le facem cunva,prin aceasta sino- nimie cu nationalist, tolerabile,suportabile ca realit&ti.li’o fi fost aceasta in- tentia celor ce ne-au propus aceasté sinonimie,dar este in obignuitul lucrari- lor ca rezultatul si se intoarcd impotriva scopului urmirit,atunei cand te po- menesti doar aga,ca si te afli in treabi,si nu pierzi ocazia.. Vorba aceluiagi Petre Jutea: aflatul in treabi,ca metodi de lucru la Romani... Ne-a reconfortat ins’ ci mai sunt si Romini de alt soi.Ca un balsam a fost si afldm de ultimele poezii publicate la Chiginiu de Grigore Vieru,printre care poemul intitulat Aproape maiakovekiamyde nevoie,ni s’a pérut replica cea mai po~ trivitd ce se poate da celor cemai vorbesc despre na{ionalismul lui Mihai Emi nescu ca despre 0 rat&cire de neiertat.altii sunt rét&citii.., Deci le oferim gi lor,spre a se orienta,spre a se dumiri pe ce lume tréiesc,aceast& stea pola- ra a congtiintei nationale rominegti care se ridicd tot mai sus dinspre partea cea mai de risirit a romanimii... Ton Coja("Suropa gi Neamul Rominese" ,X/89) && La moartea lui Stalin,clopotele s’au tras a mort timp de 4 zile in toata tara,din ordinul lui Justinian Marina; el insugi,insotit de episcopul Tecetist, a mers cu o coroan’ la statuia satrapului din Bucuresti ,unde i-a ars un discurs in care,exaltandu-i memoria,a spus cd va rimine vegnic im inima Romanilor!.. && Tn biserica romink dele Roma,arhipling,I.P.S.2reiam Crigan a facut Dumini- ca 24 Decembrie un parastas pentru cei cAzuji in lupta din jard pt libertate 2k Guvernul irii a hotérit,ca imn national,"Degteapta—te,Romine!",Imnul @ frumos, indl{&tor,nostalgic,dar "functia" ce i sa dat acum no gisim potrivitas ca ar fi mere in regimul trecut,de sub-oameni,cind rominul prea o& doarme,dar acum,cand s‘a trezit,ce vost igi mai are indemnul? Sau,date fiind adeviratele realititi de sub noul regim,este doar o incitare la veghere... ‘ik La 26 Decembrie a avut loc la Milnchen adunarea anuali a membrilor Soci: tiqii Academice Romine,in care pregedintele Sporea a expus activitatea desfigu- Yate anul trecut si proiecte de viitor.- I) v2 Convertires mea la Higcarea Legionayd, raatie,nv inclin spre dogmatism ci spre prag~ natien,in Politica.In conceptia mea ideologiile se reduc le pufine principii. Dar acestea au natura ofelului,dure in fond,suple in fozne gi in aplicatie.De puriu,de cdnd am deschis ochii in YoliticS,m’a cilduzit un prineipiu unic, Timatul Natiunii Komane pe pamantul unde a agezat-o Istoria vitregs 9i milena- ri.Cu acest principiu ultinativ in granifele ei naturale,Romania urma s&-9i crer iege un loc de frunte in comunitatea nafiunilor.a trebuia si devind un model de stabilitate politics in litertate,de prosperitate economicd 9i proeminenté culturalx.in funetie de acest singur principiu cdutam locul de unde puteam ser- vi mai bine viitorul Roméniei Ya mira fost ugor si-mi gisesc locul.Cu toaté consideratia pentru trecutul, seriozitetea,capacitatea de guvernare,si cu toate portile deschise,mu mam 14~ sat convins de Partidul Liberal,dup& ce l-am cunoscut mai bine.In 1930 Fartidul Liberal mi-a p&rut prea legat de scheme conforniste si de "interese create” .A- cest curs nu mai putea fi corectat in conjunctura de atunci,cu toate incerctri- le de inovare ale lui 1.G.Juea gi mai pe urmd cu Liberalismul National al lui George Brdtianu-Abia mai tarziu,dupa catastrofa nafionald,Partidul Liberal avea putinta de a renagte datorita intoarcerii la el 2 unei par{i dintr’un tineret bine dotat. iu mi satisfacea nici Partidul National-farinesc.Cu toatd atractia Jaranis- mului,el apirea prea dispersat intre tendinte contrarii,gi prea putin eficace pentra o guvernare reformatoare.$) Fartidul National-Jarinese Intrunea dup’ 1944 0 conditie de renagtere,odata cu adeziunca altei parti din tineret,devotat gi dinamic.Cat despre celelalte partide,mai mult fractiuni legate de personaje rupte din marile partide,ele nu puteau fi luate nici micar in seami.Socialismul nu avea,desigur,cun intra pe atunci in vederile cui vroia s4 serveascd primatul romanese pe pimintul romdnesc.F4ri mare pondere,el se deosebea cu greu in opi- nia publica de comunism,in ciuda tensiunii dintre ele.Nici monarhia,desi pis- tram convingeri monarhiste,nu avea cu ce seduce,sub sceptrul Regelui Carol II. Mai rinénea Migcarea Legionard.Citisem pe la sfargitul lui Iunie 1927 cate- va randuri intr’un ziar,care anuntau in treacit infiintazea unei noi organiza- \ii.da se mumea “Legiunea Arhangnelul Mihail",de sub conducerea “Avocatului, Corneliu Zelea Codreanu".Ci ‘i binuit c& aceste simple linii,aruncate la intdmplare intr’o gazeta,vor face Istorie! Dar cum s4 fie luat& in serios pe atunci o organizatie cu un nune atat de hioratic! Arhanghelul ar fi fost un Fort-Stindard in Spoca Cruciadelor,nu in Secolul xX,in Era lui Lindberg Corneliu Codreanu,care facuse valva4 cativa ani inainte in frantea Migc& Stue dentegti,era considerat ca lichidat politiceste dup’ prébugirea Ligii lui A.C. Cuza.Nimeni deci nu a dat in opinia generalé vreo importan¥é acestei noi orga- nizatii,minuscula gi singularizata.ilici trei ani mai tarziu nu a trezit in opi. nia largi obgteascd un mai mare interes un titlu de goc,Garda de Fier, infatiga- rea politica a Legiunii Arhanghelul Minail.Noul sume parea inspirat din imagi- najia romantica a unei cete de adolescen{i-gl acesta va fi sortit unei notoric- +ji istorice,in bine sau in riu, tn aceasta stare de minorizare,s“a petrecut in vara Anului 1951 evenimentul care a tnaljat dintr’odaté Garda de Fier la titlurile groase din Presa Romaneas- c&,0pinia Publici urmirea cu incordare campania electorala pentru alegerea par- tial& din Judetul Neamt.In joe era un scaun de deputat ravnit de toate partide- le,dar mai ales de liberali gi de national-tArénigti.De reaultat depindcau in- digiile le succesiunea Guvernului Torga,clitinat inck din primele zile.Pe Garda de Fier mu o b&ga nimeni in seami in aceasté cured electorald intre cei mari. Cum putea sd se m4soare o mic& erupare de tineri in strae {éranegti,de o aparen- 48 mai sult folelorick decdt politic’,cu gloriosul Partid Liberal gi cu marele Fartid de mase,National-paranesc! $i iatd,ca o adevaratd explozie isbucnegte in opinia publica vestea biruinjei Girzii de Fier contra tuturor Partidelor Poli- tic Acceagi ispravi s’a repetat 6 luni mai tarziu,in Martie 1932,la alegerea partiald dela Tutova.Cu toate conditiile potrivnice gi cu toate misurile repre- sive ale Ministralui de Interne expert in falsificarea alegerilor,cinicul Arge- toianu,Garda de Fior bate iartigi la un loc toate partidele politice.Astfel ca trece definitiv pe prima pagind.tiunele Gazaii de Fier a cipitat greutate gi conjinut politic. ‘Cele doud victorii consecutive contra intregului Sistem Politic,cét 9i va~ jul bruse de publicitate in jurul Girzii de Fier,au dat,desigur,multora de gan- @it-avoi intrarea ei pe primul plana trezit atentia intelectualilor.Bi au pri- ~8- atunci.Saltul senzati ral al Garzii de Fier insemna ci s’a petrecut ceva nou in cugetul romdnesc.$i in adev&r,ca modifica schema ansam~ blului politic de dupk 1866 ntroducea un factor nou.De atunci Garda de Fier @ situat In centrul vitalttx{ii roninesti.ji aga a rinas virtual,cu tot regi- mul comunist. Prebue s—ni oir al, ‘isese Perplexitatea qn fate aces- tui en Forsnese.Ne aflam in fata nu nunai a unui nou fenomen politic, dar gi national gi moral.Nu-mi dem scama,"a prima vista",cum puteau coincide conceptia nee politicd cu aceea a Gurzdi de Fier.du credeam in vosibilitatea de conciliere a celor dou’ prineipii,Libe: tate2,in aparenjé contra- re dar in fond conplenentare.Firi libertate m 'sté adevérata autoritate.§i libertate mu are fiinii f4r8 autoritate,care s’o pizeascl de exeesele Freconizam un Stat de Dzept dar viguros,garant al Legii gi protector vazata pe raporturile corecte intre persoani si Societate.Cum Garda ngi definise incd o doctring de Stat,an rimas intr’o expectativa cri- i contribuia la nedunerize gi limbajul ei ce prea bizar pe atunci,mai mult teologic decét politic.Dar peste toate largea confusia o campanie de dis- eroditare fari precedent intr’o parte din Presi.Garda de Fier devenise tinta unor atacuri de o vehenenta peste msuri,contra Codului de onoare profesionalé. Ce nua scornit aceasti parte din Fresé contra Gursii de Fier? Oépie strain, agentie hitleristd,conspiratie contre ordinei constitutionale,pregitize de in~ surectie arnatz,subvenfiuni din sursele cele mai diverse gi nai extravagante, fasciste,naziste,conuniste,ba chiar... evreiegti,gi chiar falsificare de none- @8! $1 cd o culme a dispretului de losicé,acea Presi anita in acelag timp he- giunea ca o secté religioasé. Campania calomnioasé de propor{ii vaste,deruta opinia publici.0 parte da erezare calonniilor.Alta nu $tia ce 8& creadé.Dar o a treia in continua eregte- dea seama ce este in adevir Nigcarea Legionar’.Un reviriment ginie sa facut mai eles odati cu epargerea frontului la Bucuresti i mare nunir de intelectuali.Un succes tot atdt de important “muneitorime cu organizarea Corpului Muncitoreso Jligcarea popular,dar si culturel,Un grup de intelectuali Mihail Folihrotiade a infiintat o noud revisti,"Axa", ntesc ci wevista "Axa" aplirath in primivare Anului’1932,nu are nimie conun cu Aza Aoma-Berlin.Aceasta a fost proclematé de Mussolini in ela uani mai tarziu.Prieteni si cunoseuti din Grupul "axa" Alexandru Cristian Tell si Ion Victor Vojen,m’au invitat eS colaborez la nova Pevist’ care promitea un deosebit impact.Bi nici micar nu mau intrebat dac& voi continua 8% soriu la "Viitorul” gi 1a "Democratia",oficiosul gi revis- ta de doctrini al 91 a Tartidului Liberal.llu aveam ins& cum si primesc invita- ia lor.Céci in luna Yai an intrat in Magistraturd gi dupi aproape patru ani am recut in Serviciul Extern,pénk in 1941.Aga am Intrerupt timp de 19 ani activi- tatea publicistied pand cand in 1951 am editat impreund cu Horia Stamatu, revis- tele "Libertatea Romineasci" gi "Fapta". Dar nu nunai "Axa" a mirit baza culturald a Gdraii de Fier.Profesorul dela Universitatea din Cerniuti Traian Brdileanu in "Insemn&ri Sociologice",Nichifor Crainic in "Calendarul"jnai pe urmi Nae Ionescu in "Cuvéntul",au explicat in stil mare fenomenul legionar in Morald,Politicd gi Sociologie.Mai tézziu Colec- {ia "Randuialg",xevista "Vestitorii" in primul rand datorit& lui Géroineanu,3i altele in cuprinsul Jarii,au asigurat o continuitate culturald legionaraé sau in spirit legionar.Astfel Garda de Fier igi adincea fondul si prindea ridicini i forme din ce in ce mai precise in toate paturile Societ&tii Rominesti, tixanine, nuncitorime,studentime, tineret in general, burghezie i,important, incadrarea intelectualilor. Un_Nou Fenomen Rominese,- Din dialogurile oritice cu intelectualii legionari i din aprofundarea studiilor privitoare la fenomenul legionar in comparatie cu fenonenul fascist,national-socialist 3i comunist,mi-am dat seama treptat de ori> ginalitatea profund’ de ob&rgie romineasc& gi european a MigcArii Legionare.Am inceput sé discern in lumina experientei istorice,rostul violentei ca rispuns la faridelegile unui Stat infeudat intereselor straine.Am injeles si sensul ma- nifestarilor religioase inerente infrastructurii legionare.Reeducarea Tineretu- lui indepartat de Religie si recregtinarea maselor in primul rand urbane,dar in parte si rurale,constituiau o misiune capitald a Migc&rii Legionare.Autorii mo- derni convin din nou cd o natiune fari integrare religioasd este lipsitd de coe~ iune moralé.Garecineanu poate fi considerat ca un precursor in preconizarea in- toarcerii popoarelor la Religie.la acest punct trebue ed notez senindtatca le- re, incepuse ano pa! gionarilor gi atentia respectuoasé ou Gaze asoultau 91 replicau axgunentelor critice.Garcineanu,de vildd,era un impulsiv.liciodaté insé nua dat semne de iritare fatd de considerentele mele,cateodaté destul de caustice. Pe Victor Puiu Gércineanu 1-am cunoscut in vara Anului 1932,le Iagi,in tim- pul edt am stat acolo ca magistrat.Fe atunci nu eve legionar.ie plimbam impreu- nA destul de des re L&pugneanu,sau ne agezam la o masd la CorsosConvorbirea cu el era deosebit de pldcutd gi de interesanté.Garcineanu avea un talent excep- {ional gi la scris gi la vorba.#1 cute fi un mare avocat,cum a dovedit fn cele céteva procese pledate la Instante atét de diferite cum erau Curtea cu Jurati, Gurtea Administrativi $i Curtea de Apel.Le toate aceste trei Cur{i Pregedinjii l-eu felicitat in ciuda pledoariilor agresive.iiu a vrut ins% sé continue cari- ere de avocat.Putea fi consacrat ca un mare literat.Romanul séu “La Schitul lui Taraqa" a fost bine primit de Critici gi elogiat in mai multe articole de Cezar Petrescu.liu s’a oprit nici la meseria de scriitor.Cu toata fizionomia sa atragi- toare,profil mediteranean ca intr’ Portret de El Greco,frunte inalta bulbata, par negru dat pe spate,ochi inteligenti vii,voce convingitoare,gi cu toate ma- rile sale talente,Gércineanu nu era multunit cu sine insugi.Pand cand intr’o seari de Decembrie 1934,1-am intalnit pe Calea Victoriei.Jin 1933 se mutase la Bucuresti gi reluasem convorbirile dela Iagi.iti-a mirturisit indat: "Mi-am gi- sit locul in viata"!."Unde?",1-am Sntrebat.Mi-a réspuns cu un aer de sfidare: “Tn Garda de Fier!".Avea un aer prea convins pentruca e& fac 0 remarod.De atunct soarta lui s’a legat definitiv de a Legiunii.3i tot de atunci s“a incins intre noi un dialog polemic.In noaptea de Inviere din 1936,am dat amandoi ocol Bise- rieii Visarion in discutii aprinse pand la 6 dimineata.Dialogul 8‘a incheiat August 1937,in ajunul intoarcerii mele la Homa din concediu,cénd i-am dat lui adeziunea de principiu la Migcarea Legionard.Am convenit cu el ca in primivara viitoare,1938,04 mi intorce definitiv la Bucuregti,si-mi dau demisia din Servi- ciul extern al Statului gi apoi si 4 prezinte Capitanului.l-am véaut atunci pentru ultina caz&.am primit in schimb la Roma o serisoare dela el.Printre al- tele imi recomenda pe Constantin Dumitrescu-Zanada,un tandr chipeg cu mustiti de haiduc,venit la studii in Italie.Totdeodata mi-a trimis brogura sa "Din Lu- nea Legionars",cu 0 dedicatie in care reproducea cuvintele mele dela desparti- re: "Oricare oman tan&r nu are loc azi decdt in Legiune" .brogura lui Garcinea~ nu condenseaz’ in cateva pagini esentele legionare.Ha este o contributie capi- weld la cunoagterea orientarii rominegti pe undi lung&.Asasinarea unui ténar de wi Gazeineanu si de un atat de inalt nivel intelectual,este una din eximele cele mai crapuloase comise de regimul lui Carol IT. If alté ordine n’a impresionat cum atayi "sefioritos","domnigori" pe rondneg— te,dar de bund calitate intelectuald,ca Alexandru Cristian Tell,lon Victor Vo- jen,Dorin Hasnag,iadu Neitani,altii,iubitori de viata veseli,s‘au supus asprei horale legionare.Mici nue de inchipuit céti s’au lisat atunci de carciumi,de tripouri,de aleovuri,de saloane mondene,pentru Legiune.Legiunea devenea in ade- var o institutie de educatie a tineretului.za era astfel o autenticd elita vii- toare. Obiectiv mi interesa ins in primal rand ce eficienta politic’ poate avea o nigeare cu atatea fete.Eficienta,pe langi efectele constructive,atrigea prin ea instigi reeducarea civicd a kominilor,degorientati si demoralizati de demagogie gi de falsificarea sistemului politic. biectiy riminea de vézut cum conceptia liberal& inc&pea in pozitia poli- ticd a Migearii Legionare.su vroiam reformarea pe baze realiste,adicé indrepta- rea gi mu distrugerea Democratiei .Urmiream eliminarea viciilor ei gi consolida- rea de ce e valabil si nobil in Democratie,iiu-mi intrau in vedere "Fihrer-Prin- zip" ca un demiurg $i nici "Partidul unic" ca un singur centru de putere gi dd- titor de lege.Ce insemna deci "C&pitanul"? Un “Fihrer", legislator unic,sau un fruntag respectuos de legi,aprobate de Corpurile Reprezentative ale Nafiunii? Nae Tonescu,cum an nei amintit,a lémurit magistral ce se intelege prin Capitan, cu faimosul silogism "Cap,Capetenie, Capitan" Capi tanul nu este omologul Fiihre— rului,al Ducelui,al Conducitorului,titlu luat mai tarziu de Antonescu.E] este Capalyadicd Fruntagul ridicat pe baza Dreptului Natural gi ingridit de dispozi- {iile Dreptului Fozitiv,adica de Legi date pe principiul separatiei Puterilor. Corneliu Codzcamu,e adevirat,a criticat uenocratia in termeni aspri.Au criti- cat-o gi altii mu mai putin aspru,chiar din randurile democratice.Sa nu uitam volumele lui Anéré Tardieu,fost de trei ori Pregedinte al Consiliului in cea de a IiI-a Hepublicd Francez’.Dar Corneliu Codzeant a condamnat Dictatura.El nu stia cum si numeasci,cum vedem in "Pentru Legioneri",nowl fenomen de consens popular.Nu l-a idontificat insi nici eu Fascismal,nici cu Netional-Socialismul. aor In niciun text legionar nu fnregistrém pe timpul Capitanului m&car o alusie la “pUhrer-Prinzip" si la "Partidul unie".Din contré,intr’un proect de Statut din 1 August 1927,adio% din primele zile dupi infiinjarea Legiunii,semnatarii docu- mentului,ingigi fondatorii Corneliu Zelea Codreanu,Ion I.tota,ilie Garneata,Cor— neliu Georgescu gi Radu Hizonovici,propun la conducerea Legiunii un Comitet,a- sistat de un Consiliu,ca in orgenizatiile cele mai democratice.Dupé anumite fluctuatii Intre 1930 si 1934,constatam Intre 1935 si 1938,0 evolutie renarca- bild in viziunea gi practica legionaré care a culminat ca Pactul Nani CAapitanul este mentorul Legiunii.Postul politic,adica > tul pentru Jaré,i1 las’ altuia.le alegeri candideazd al doilea si gefii de ju- dete ultimii pe listé,ca o corectare pedagogicd a moravurilor electorale .Nicd- ieri,nici in publicisticaynici in propaganda legionara,nu descoperim o minimi intentie de modificare a ordinei consti tutionale.Dimpotriva,studiul exhaustiv al Profesorului Traian Briileanu despre "Parlamentul gi Garda de Fier" publicat de "Universul" in Octombrie 1937,aducea o modernizare democraticd a sistemului parlamentar,dupi modelul Constitutiei Americane.Raméneau totugi in suspensie edteva intrebiri,cum vom vedea pufin mai departe. Q Int@lnize le Roma.- Documentarea mea a fost intregita pand la urmd in in- talnirea cu mai mul{i intelectuali fruntagi lesionari,in vizita la dona Ziarul Buna Vestire",de inspiratie legionard,a organizat in primele zile ale lunii Ianuarie 1938 0 expeditie in Italia sub conducerea lui Mihail Manoilescu.la ea au luat parte peste 1500 de persoane.Printre participanti se aflau 12 deputati legionari,alegi de curdndyin Decembrie 1937.La "Stazione Termini" in seara ace- ea de Tantarie,numai Consilierul Comercial Zugen Porn si cu mine apartineam Le- gatiei.Insireinatul cu Afaceri primise dispozitii dela Bucuresti si nu aib& con- tact cu nimeni de culoare politicd din Caravana "Bunei Vestiri".Porn,evreu bo- tezat Insurat cu o rom&nci,avea bune relajii cu Mihail Manoilescu.Eu agteptam prieteni.Marea majoritate a excursionistilor era strain de Legiune.Printre ei am descoperit $i ctiva avocati evrei,cunoscuti pe cand eran magistrat la Bucu- regti.Acestia mu pareau jenati de egida si vecinitatea legionari. 4m format indata un grup cu Alexandru Tell,iihail Polihroniade,Grigore Ma~ noilescu,acegtia doi cu soiiile,Alexandru Constant 9i un tandr,Teodoreanu,nepo- tul scriitorilor.in cele cinci zile cat au stat la Roma,nu ne-am despartit de- noaptea téraiu.dm discutat cu ei despre toate, politica internd,externd,cul— turald,economicé,sociala,despre Democratie, despre Axa Koma~Berlin,despre "An- schluss" ineluctabil,despre comunism,Rusia sovieticé $i coniventa lor cu Demo~ craiile Occidentale,despre Monarhie,despre multe altele.Hunai Polikroniade mi-a dat dreptate in privinta inoportunitatii politice a pactului electoral ca~ re a condus le rasturnarea Guvernului Tétardscu.Ciderea acestui ultim guvern din regimul relativ democratic,aducea dupi sine semnele unei mari prigoane.Dar e adeviirat,dact pactul cu Manit a atras o catastrofé imediats in "Real Politik", in schimb constitue o viziune pén& departe,in perspectiva secolului. Pe ell £1 cunosteam de mult.$tian cat de solidi culturi politics are din numeroasele discutii fn cursul anilor,din bogata sa arhivd in care am gisit gi articolul meu critic despre Iuliu Naniu publicat in Octombrie 1930 in Revista "“Democratia",din cartea publicata in colaborare cu Folihroniade despre "Domnia Aegelui Carol I".Cartea lui Polihroniade gi Tell cuprinde una dintre cele mai serioase analize ale epocii lui Carol 1,si prin corelatie,ale operei Primului siu Hinistra Ion C.Eratianu,Tell imi remarca urmele addnci lisate de Britianu- Tatél in structure Statului Romén modern,in lunga sa guvernare de 12 ani.$i in adevar,din cele 7 9 apoi 8 Ministere cate compuneau pe atunci Guvernul,ion Bri~ tianu in acelag timp Prim-Ninistru le-a detinut succesiv pe toate,afara de Jus- tifie.Justifia era terenul rezervat al teribilului Eugen St&tescu, De asemenca Alexandru Constant 9i Grigore Manoilescu,fratele lui Mihail Ma~ noilescu,dovedeau o deosebita informatie si comprehensiune politicd.Dar adevi- rat om politic prin vocatie,inteligentéi specifica gi formatie,era Mihail Poli- hroniade.Gareineanu se indlt¥a ca un ganditor avéntat,un vizionar,Tell ca un po- litolog competent dar prea direct pentru a se domina gi a domina meandrele Poli ticei.Polihroniade era in primul rand om politic.De oameni politici de talia lui Folihroniade aveau nevoe Legiunea si Roménia.Suprimarea lui,ca gi a lui Garei neanu,Tell si a atétora de mare valoare umand gi intelectuald,se fnsorie in lun gul pomelnic de crime odioase pe seama carlismilui gi a lui Carol II. izea.- Astfel in lumina cercet&rilor aprofundate,am ajuns in linii @ 0 pirere despre ce este si ar putea fi Migcarea Legionara.Ea consti- tule acum o tem desbitutaé oi in Strdindtate.Legiunea depigise importanta natio- nald 5i luase o dimensiune europeani.In suprafata ei ideologicd riméneau insd ae numite colfuri de luninat,.Cu toate a ipote: giul jloc" Cu carecari adaptari ra putea fi stabilita le (a migeare echilibrati la centru,Leciunea devenea cu adevarat singura onala dotaté cu atributele prielnice organizarii unui mare progres al anifele ei naturale.ve altfel Yasile Iasinschi a negat categoric si- figelrii Legionare la extrema dreaptg.s) a considerat-o totdeauna ca o de Contru-Dreapte tat virtus","virtutea epiie nes politics corespundea cu evolutie Kigcirii consider oa singurul loc do unde ag putea contribul la o actiune eficace pentru viito: mai bun al Komaniei.otdeaodata imi atri- buian misiunca de a int&iri tendinta liberalé in definirea unei autorita{i sind- toase contra exceselor de putere.ulti ani mei térziu,pe 1a mijlocwl Anilor 50 in Blaspora,o foaie,"zxilul Rominesc",m‘a invinuit dee fi in acelag timp libe- ral gi legionar.in contra intenjiei autorului,nu mi s’a pérut un nai mare elo- giv in ceeace mi privegte,decdt imperecherea celor dowd notiuni,in sine comple~ mentare.Cu¢i aliaju) liberal-legionar este departe de @ fi un hibrid.Adevaratul legionar este i dt cregtin $i na}ional,adi- ci un moderator in exer porturilor intre libe Gi_auloritate.far e adevirat, dup cel de al oi mondial,coneeptele de liberal gi de libe- valism au degenerat in oroarea permisiva a extremei stangi internationale, pre- nergitoare narxism-leninismvlvi .Adeviratul liberal este ins& aga cum l-am nte~ les atunei $i. injeleg si ast&zi,adicd liberalul national ¢i european,in felul lui Béleescu gi al lui Kogilniceanu, Astfel,cum am vizut,convertirea mea la Legiune nu a fost improvizatd.Ha a purces dintr’o indelungaté meditatie,din confruntarea teoriei cu faptele,din cereetéri aprofundate gi desbateri critice cu legionari de frunte.0 convertire f4ra resorturi emotionale,lucidi,gi solid motiva: Dar o convertire de acest gen este definitivd,firai intoarcere,chiar cu toate greutatile $i dezam&girile ce pot aduce oanenil.- _arele" NuPsSnescu(din "Ltineza, PANANT DE TRANSILVANIA de Eugen Nistor fu poti sé fii gi murmur gi izvor, veac dupa veac ni s’a’mplantat in grai, colina care’n cer se rotunjeste, indurerand pddurile. sub frunte. sau clopotul ce sund-adéne in dor, de la’nceputul lumii, romanegte. in_timpuri Sa‘mprejmui cu privirea,s& veghez pimantul Transilvanied,fierbinte, Pamant de Vransilvania,sfintit Sn lutul dinspre deal s&“ngenunchez la poarté de imperii si-amurguri, purificat de rugurile sfinte. cu sange de strabuni e limpezit Bonito rpraniishosipicnaatesbts marie; eet cote ee cu bulgari lumindnd din nefiinta, Gu Gelu gi cu Horia si cu Minai, gi ochii mei si adénceascd“n fin cu Avram lancy coborénd din munte, | aceasti ind&r&tnici eredinta! #& Cu "Guvernul dele Viena",dl Brédescu se opintegte,pe mai bine de 250 de pagini,si dovedeascd ceeace este imposibil de dovedit si si-gi exprime sperante imposibil de realizat,- mai ardténd in plus,prin infantilismul argumentarii,ei dispretul ce-l are pentru cititori.tn loc de atdta "polologhie",cu ecou doar in hduri,acestia ar fi putut aprecia micar gindul cinstit al autorului,dacd se 1i-~ mita 1a un adevir clar ca lumina zilei,gi la explicarea unei criminale ciudéte— nii,care a pus pe ginduri,la vremea sa,pani si pe inconditionatul Verca-Facdnd aga,si-ar fi crutat si timpul,si meningile de casna inventarii unor argumente menite si faci dintr’o modesté fapturé un soi de concentrat "mihai-stefan-cor- vin",zidicol de care n’au scipat nici scribii lui Ceaugescu -dar cel putin aceg~ tia mai aveau scuza constrangerii-,cand igi puneau patronul deasupra lui Bure- Dista... Adevirul,pe cdt de gol-golut pe-atat de simplu,e,cum toaté lumea stie, cf,rataté rebeliunea,in care-gi pusese toata speranja definitivei parveniri,oca~ zia dela Viena era ultima care-i mai putea oferi révnitul titlu de.. "prim mi- nistru",fie gi prin gratia $i pe banii lui Hitler,fie gi fad supugu gu fara tex vitoriusira jucdria visaté,incununarea unei neasteptate carieri,inceputé edndva pe trotoarele Oborului gi Continuata cu "actiuni" ce-au dus la masacrarea ata- tor valori adevirate rominesti. La acest capitol,scris cinstit gi ou respect fata de cititor,dl Brédescu, care mereu vorbegte de inflexibila intransigenti @ patronului,ar fi trebuit s4 mai adauge,tot cinstit,o explicare a ordinlui dat de intransigentul gef lui PA- tragen pentru "armisti{iul" cu comunigtii,atunci cdnd toat& faze se ridicase ca un singur om impotriva nivilitorulul gi numei legionarii -tocmai ei!-,atatia =e c&$i au ascultat,stiteau gi se uitau: pani le-a venit gi lor réndul,pe baza lis~ telor constiincios intoomite de Patragcu gi gi lui... Dacd se ocupa numai de a ceste dovd lucruri,dl Bridescu muncea mai puyin,ardta gi respect fat& de citi- tori,gi muljumita Cerului pentra talantul dat.Dat pentru slujizea adevirului, nu a minciunii.Carea,de la diavolul purcede... && Implinindu-se un an dela moartea prof Virgil WihMilesou,un grup de vreo 50 de persoane,romini gi nemji,cu intreaga lui familie,au asistat in dupi amia- za de 7 Februarie la sfinjirea troijei dela mormint, in Freiburg,sculptura in lenn a compatriotului Alexandru Petre dela Oberammergau.Publicul s’a deplaset apoi dela cimitir la biserica Roménilor,unde aceiasi preoti: Popa,Caiter 9i Cer~ nduteanu,au oficiat un parastas.la picasele ceremonii au mai luat parte Doamne— le Nasta 9i Moginachi, prof.Bidian,ing.2eugan,ing.Sorin Nicolae,ing.Stancu,prof. Habenicht,N.Apreotesei ,V.Coman,1.Bojoc,C&liminescu, P.Pérvulescu,fam.Ard Viorica Comea,fam.prof.Gurdu,fam.Vilimdreanu,etc, && La biserica "Preoupetii Noi"din Bucuresti s’a f&cut,la 14 Ianuarie,un pa- vastas pentru Mihai Bminesou,de la a cdrui nagtere se implineau a doua zi 140 | de ani.Alt parastas s’a oficiat tot acl,la 2 Febr.,pt cei cuzuti In Decembrie. 44 Ia 4 Februarie a avut loc,la Roma,casitoria arhiteotel Comelia Bujin, fiica cunoscutului luptitor nationalist,cu arhitectul Roberto Bardella.Cununia s’a facut in biserica aristocrajiei romane,Santa Francesea Romana.— && Duminicd 11 Februarie s’a sivargit in Catedrala Romini din Freiburg hiro- tonivea intru preot,de cdtre mitropolitul Agostinos,exarh al Patriarhiei Houme- nice,a diaconului Sorin Petcu,in prezenta mai multor compatrioti din Germania, Blvetia si Franta.sé fie intr’un ceas bun!- + le Paris a murit,la 19 Tunie Trecut, prof.N.AsGheorghiu, trecut de 77 ani. + Ia 10 Tulie s’a stins,la 95 de ani,contraanifalul Korie Micelariu,oltea: decorat cu Legiunea de Onoare,Crucea de Fier gi Mihai Viteazul - gi cu 16 ani de inchisoare.sA fost inmormaéntat la Cozia.— + In toamn s‘a stins la Aosta,la adanci butraneti,ing.Carlo Rossi, gilatean, cititor oxedincios al Vetroi pe care o ajutayregulet,la fiecare inceput, de an.— + la 3 Qosembrie a’a stins la Bridgeport,ia peste’90 de ani,loana Mihadag — Bagiumayniscuti la Turia/Macedonia.A invitat la gcolile romine din Turia gi Bi- tolta,s liaapoi invajatoare la aceleagi gcoli din Béiasa gi Turia,cdt au mai fost... + la 2 Decembrie a murit la Detroit parintele inginer Dumitru Nihdescu, fost paroh in orag gi in Brazilia,la Rio de Janeiro si la Sao Paclo.Se ndscuse in 1904 la Dumitresti/Olt gi,ca legionar,se bucurase de "ospitalitatea" lui Hitler la Rostock gi la Buchenwald.~ + la 4 Decembrie s’a stins la Buenos Aires legionarul Mardarie Popinciuc, foctor in Drept gi avocat al Primiriei,mAscut in Mai 1914 la Mihoveni/Suceava, trecut gi el pe la Rostock si Bucenwald.A ldsat o carte bund:"Pentru Sf.Cruce... + La 27 Decembrie s’a stins pe neagteptate,la Brouy/Franta,av.Nicolae Guguia- tu, fost gef legionar al judetului Tutove,prezent la toate activitatile romanesti din Paris: Consiliu National Roman, bisericd,etc. La Snuormantare,Sémb& ta 29 De- cembrie,au slujit preotii Constandache,Bratan 91 C-V.Gheorghiu.— + la Paris a murit,le 20 Februarie,Dan Grigorescu,fiul generalului Eremia + Vineri 16 Februarie 2 muzit la Paris legionarul bueurestean Grigore Malea~ sian,pe neasteptate.A fost inmormintat Marti,20 Februarie.— ZL Aflim,dinte’o revisté de turien(Reiseland-Austria,4/89),c& in Burgenland, spre sud,exista,intr’o masi de croati,o regiune singuraticd,zece c&tune cu 800 de locui tori ,numi ts Viabia,in triunghiul dintre localitétile Stadtschleining- Rechnite-Hirachenstein.Distincti prin limba,infAtigare gi mentalitate de creatit din jur,eu cari au. venit aici,prin sec.16-17,cand erau ortodocsi,gi pastori ,ei se cred originari din Grecia.llume de sate: Allersdorf,Rumpersdorf(pentru ei Glueiarevs},Rupigte) ,Ober- gi Unterpodgoria,Ménchmeierdor! ,Raubriegel.Croatii, Veniti ca agricultori,ii numesc gi astézi "Vlahi' §&"S juram cu totii -ne indeamnd fostul rege intr“um mesaj-,pe congtiinta noastxd moral gi pe mormintele martirilor nogtmi din aceasté jumitate de veac, c& nu von mai ingSdui niciodaté in fara noastré dictatura gi extrenele”.De a- cord! Dar,printre martiri,se numird cumva gi Antonescu?s.. && Vedem,in programul partidului national-liberel c% acesta "consideri of Rominia trebuie si respecte obligatiile care decurg din pactul dela Vargovia". Dar nu Romania a aderat la acest "pact",ci vechilii pugi la Bucuregti de Rusie ca so exploateze la sdnge in profitul patronului.Roménia acum e liberi -sau, cel putin,aga se spune- gi poate adera acolo unde o duc imima gi interesele Respectand"pactul" incheiat prin ukaz,liberalii dlui Campeanu 31 iau de legitim?.- && Episcopia Chigingului s“a alipit Mitropolied din Jagi.Bravol... 4 ani cela moartea nagte la Cuciurul Hare/Cernauti Mircea Stréinul,fiu de preot. nagte 1a Lugoj luptétorul nationalist Coriolan Brediceanu. nagte Ion Zudai Deleanu. + 1820. (940: Moartea profesorilor Charles Drouhet i Grigore irancu-legi. 1970: Hoare la Cémpulung/Muscel prof.1.¥.icéloiu din Schei. 1937: Nota gi Harin,primii romeni cazuti in lupta contra comunismului. 1850: Se nagte Mihai Eminescu,1la Ipotesti/Botogani. Se nagte la Avdela,in Macedonia,carturarul Apostol Caciuperi. GTan.1660: Se infiinteazé la Hucuregti gimnaziul "Gheorghe Lazir". 23 1an.1650: Bélcescu publicd in Daily News din Londra un articol in care arata fe gi jaful Rusiei fn frincizatele ocupate $i cere ajutor. 1870: La 4 ani dela "abdicare",Colegiul al 1Vy-lea din Mehedinti ale- ge,"cu mult respect gi recundstinté",pe Cuza deputat,"rugandu-1 eu supunere 9i inimé curaté s& vie in sénul najiunii roméne,pe care a desrobit-o". 26 1an1540: Petru iareg la Alba lulia,in drum spre Constantinopol,dela Ciceu, 36 ian.1850: Bilcescu comunic& lui [on Ghica,dela Londra,intentia de a consti- tui o "confederatie orientalX" ou revolujionari roméni,unguri, poloni, rugi,boemi, slavi sud-dundreni,in scopul unei revolte generale in risdritul Europei. 26 Ian,1890: Se nagte,la iucuresti,Marta bibesou. fan.1840: Mihail kogIniceana scoate “Dacia literaré". 31 ian.1920: Deschiderea Universitatii din Cluj,in prezenta regelui Ferdinand. 2 Bebr.1365: Deoarece "Bogdan Voevod gi fiii sdi,fulgerati de diavol,dusmanul omenirii,care cu pAienjenigul rautatilor gi al veninoasei ingelaciuni patrun- zand in inima lor,i-a determinat ca,abatand pe mai multi din calea statorniciei fn ouvenita credinté,s’ treack clandestin din numitul nostru regat al Ungariei in tara noastré moldovand,pe care s‘au invrajmisit a o dejine $i pistra pentru ei,spre ruginea majestAtii noastre",li se confisc& domeniul dela Cuhea cu sate- le Ieud,4cicoi,Vigeul de Sus si de Jos,Hoisei,Borsa,Sdliste si SAcel,care se atribue fiilor lui Sas: Balc,Drag,Dragomir $i $tefan,drept compensatie pentru bunurile pierdute in Moldova oi, rasplata pentra cradinciogia lor. 3 #ebr.1690: Premera "Napastei",1la ieatral National din Bucuresti. Gli Febr.1945: Conferinje celor 3 "wari" cela Yalta: Aoosevelt,Stalin 9i Chur- chill,cadorisegte rugilor,intre alte vaste teritorii i yoare tn pribegie la Nadrid,la 94 eni,Mihail Sturza. é 1960: Este exterminat la Aiud,la 78 de ani,prof.Victor Gomoiu. [_#ebr.1915: Se nagte,la Tocileni/sotogani,veoctist Arapagu,patriarh de curte, pe shiftulalé,al lui Fingelescu, turma rémanend s’o méngaie lupii.De un copil di- vin,bland $i smerit,ndscut in grajd de vite,chinuit “ca hotii de cai" 1 pentra nantuirea harapagului,nu auzise niciodata: Ka nu gtiuse si fact polities abilé. Se nagte,la Sibiu,#oria Comineciu,scriitor 9i om politic. Se nagte la Chigindu cdntareaja Maria Cebotari. + 9 Tunie 1949. 19. 10 Febre1910 ‘12 Febr.1640: Se nagte,le Craiova,Titu Maiorescu. 13 Febr.1680: Se nagte,la Iagi,sociologul Dimitrie Gusti. Tig Febr.1925: Se nagte,la Candrova,Dumitru Bacu,autorul vestitei "Pitegti". 16 Febr.1940: B ucis de jendarmii greci,in casa lui din Béeasa/Macedonia, lupta- torul Demostene Zottu,unul din protagonigtii iradelei din Mei 1905. 19 Febr.1890: Se nagte la Pitesti generalul Ion Gheorehe,mort in exil. 20 Febrei640: Yatei basarab diruegte mindstirii Hilandar 4000 de aspri. 20 Febr.1790: Moare imparatul Iosif al Il-lea. Febr.1920: Gurie Grosu,arhiepiscop de Chigindu gi Hotin. Se nagte la Térgovigte poetul Grigore Alexandrescu. 22 Febre1915: Se nagte,la Bélteni/Olt,uugen Popescu,scriitor gi luptator. 25 Feprei1910: Se infiin}eazi,la Priboeni/Muscel, soc.culturalé "Sf.Spiridon", 55 Febr.1930: se nagte,la Painesti/Putna, prof.Vasile Gurdu,scriitor. 26 Febr.1900: Se nagte regizorul Jean Negulescu,le Craiova. Febr.200: de nagte la \ig(Naissus),fiu al Sf.flena,Constentin cel Mare. Meare A-DeXenopol,istoric $i filosof,n.la Iagi,23 Martie 1847. Moare pictorul N.Tonitza,n.la Barlad,15 Apr.1666. 1620: Domnitorul Radu $erban,pribeag la Viena,igi face testamentul. 499: La sinodul din Rona participd si “Dionysius presbyter tituli Aemi- : foarte invitatul c&élugir Dionisie cel Nic,sau Smeritul,straromén nis~ cut pe la 470 in Dobrogea gi tradind la Koma sub zece papi,parintele erei cres~ tine,socotind anii "de la intruparea Dommului nostru “isus Hristos,pentra ca s& ers ne fie mai cunoscut inceputul sperantei,iar cauza mint negti,adica pa~ Batis Maneil Teicius hoot, oa Luninese’cu asl aces stingers ee i Martie 1590: Se nagte cronicarul moldovean Grigore Ureche. + 1647. i Martie 1600: Stapen a1 Transilvaniei,Mihai intra ou mare pompé in Bragove Hasdeu scoate "Columna lui Traian",anti-junimista. Bninescu,in "Timpul": Condifia principal pe care trebue s‘o in- deplineasci statul nostru este aceea de a fi un stat national.Statul nostra nu are alté ratiune de a fi decat aceea cé este stat rominesc,deci desvoltarea ele- mentului romanesc este gi caté si fie tinta noastri de cdpetenie.Dacd viata noastré de stat nu ne asiguri aceasté conditie,nici nu meritdm 4 mai existam: sau fara si fie in adevir romdneascd,sau nici nu merité s& fie. 3. Martie 1900: Moare,la Budapesta,Nicolae Dumba,originar din Blata/Macedonia. 5 Martie 1910: Se nagte,la Albesti/Muscel,lustin Moisescu,alt patriarh de curte. G Martie 1400: stefan d&ruegte mAnAstirii Futna satul Ostrita/Cernduti. G Martie 1945: Cade pe Oder,in-lupts contra comuismului,serg.T2 Iosif Blage. Moare,in Inchisoarea Véckreeti,episcopul unit Vasile Aftenie. 2 1600: Mihai acord& Secuilor "diploma de liberta{i": liberi de iobigie. Y 1620: Se nagte Domnitorul Alexandru Cuza,la Barlad, Martie 1850: Avram Iancu este primit la Viena,cu o delegatie,de Pranz Iosif. 3@\Martie 1920: Ion Mihalache depune la Camera proectul de lege a improprieta~ ririi (éranilor,cu un discurs admirabil,in care evoc& euferintele seculare ale {4ranimii gi dreptul ei la pémdntul pe care £1 munceste.A dova 2i Ferdinand, care totugi promisese pe front pamant Aranilor,la injonctiunea lui Brétianu- Gtirbei concediaz’ guvernul.Scrie pregedintele Camerei,liicolae orga: "Ceea ce s’a ficut este pentru mine o crim’ de Stet.Mici o sentinelé n’a fost ucis& mai migelegte la postul su de onoare decét a fost doborit primul slujbag al Jaril, iegit din cele dintéi Camere ale Romdniei Unite,cele dintdi adunMri ale sufra- giului universal,cele dintéi organe legislative,de cdtre asociatia oamenilor care reprezinté reactiunea in cea mai periculoasi forms demagogica", —~ 13 Martie 1900: Se naste,la Iagi,P.F.Panaitescu,istoric gi filolog. ij Hartie 1989: Iese la Chigindu ~dar tipirita in Letonia,in 60.000 de exemplare, ~ cu litere latine- revista "Glasul",dedicaté lui Bainescou 9i vanduta imediat,"ca Péinea caldi". Director, scriitorul fon Druta; colaboratori: Leonida Lari,ion pure canu,@r.Vieru,Viad PohilZ,Andrei Vartic,Ion Haddro&,Mihai Cimpoi,Ciubotara, etc. 15 Martie 1940: Hoare la Bucuresti, in conditii nedeslugite,prof.Nae Ionescu. r 2 1900: Se nagte la Crugova/Macedonia revolutionara Meucia Carnicin, Tj Martie 1870: se nagte,la Giurgiu,I.a.Basarabescu. i] Martie 1940: Noare actorul Ion Brezeanuynsla 1 Dece1868. 18 Martie 590: B data unei scrisori a papei Vigilius cdtre episcopul de Tomis. ig Martie 1665: Moare Nicolae Filinon,autorul "Ciccoilor vechi gi noi", —20 Martie 1620: Se nagte pictoral Teodor Aman, + 19 Augel891. 20 Martie 1935: Se infiinteaza partidul Totul pentra Jard,cu gen.Gh,Cantacuzino. 20 Martie 1970: Se stinge,la Geneva,lucia Bourgeois Popovies. 23 Martie 1620: Ali Paga din Ianina se revoltd contra sultanului(Mahmud Il). 23 Wartie 1860: Moare,intr’un spital din Bucuresti, gen.Gh.Magheru. 25 Martie 1940: Moare compozitorul Ion Nona Ottescu,n.la 3 Dec.1888. 26 Vartie 1420: Moare Doamna Anastasia,mama lui Alexandru cel Sun, a= 28 Martie 1775: Teodor Chirils("Kirilov") e hirotonit de episcopul Inocentiu de Hugi ca preot in satul romanesc Iasinova de dincolo de Sistru,langi Balta. 29 Martie 1615: Se nagte,la Bucuresti ,Costache Caragiale,actor gi autor. Bi Martie 1955: "Sovietskaja Moldova" publica un decret cu privire la deporta~ Tea populatiel romine din Basarabia. & Apr.885: Moare Metodiu,niscut le Salonic,co-autor al alfabetului cirilic. —10_Apr.1930: Politia democratiei roménesti'maltrateazi oribil pe invalizii de rézboi,intruni{i la Bucuresti.Studentii cari protesteazi,sunt arestati. 11 Apr.16803 Infiintarea Bincii Nationale a Rondniei. 2 Martie 1870: | -2-Martie 1680 12 Apr.1800: Se nagte Costache Negruzzi,primul scriitor modérn al Moldovei. 14 Apr.535: Cu Novela X1,Justinian infiinteasd in satul siu natal Teuresiun, acum oragul Justiniana Prima,la 40 km sud-vest de Nig,o arhiepiscopie,cireia ii subordoneazd eparhiile din provinciile Dacia Mediterranea,Dacia Ripensis,Moesia Prima, Dardania,Prevalitana,Macedonia Secunda,parte din Pannonia Inferior si par- file liberate din nordul Dundrii,provincii locuite in prevalenjé de striromani. 14 Apre1910: Se nagte la Jitomir,in Ucraina,istoricul romin Gheorghe Bezviconi. 15-Apr-1690: Noaze Mihail Avafi,printul Transilvaniei. 15 Apr.1670: Apare,in "Convorbiri",Venere $i Madond.Autorul avea 20 de ani. | Ib Apr.1660: Infiintarea Societatii de Culturé Macedo-Romng, 26, Apr. oe are 935: Moare la Bucuregti,la 51 ani,scriitorul Panait Istrati. Vinerea Nare,18 Apr.1930: Arde biserica din Costesti/Arges,cu credinciosi cu tol. 20 Apr.1830:'Se reprezintd 1a Bucuresti "Ceasul de seara",de Iancu Vacdrescu. 22 1850: Se nagte Veronica Kicle(Cémpeanu),Ja N&sdud. + 4 Aug.1889. 22 Apr.1965: Noare arhitectul Petre Antonescu,n.la X.Sérat,29 lunie 1873. ~—23 Apre]400: Alexandru cel Mun pe tronul Holdovei. 23. AP? 10: Se infiinteazd partidul nationalist denocrat,sub gefia profesori- Tor fae Torga gi A.C.Cuza-Articolul 45 din program: "Solutia problemei jidi negti prin eliminarea jidanilor,desvoltand puterile productive ale Rominilor si proteguind intreprinderile lor"; iar la sférgit,o declaratie solemnit "Acest progran 21 von pistra,rispandi gi apira cu toaté puterea gi statornicia noastris privind aceaste ca intaia noastré datorie de cinste"... 2] Apr.-20 Sept.1490: Zidirea bisericii domnegti dela Vaslui.Ctitor,$tefan Vodi. 30 Apr.1979: hoare Ia Bucuregti,la 96 ani,Pantelimon Halipa. )GALN: BANU de Ton Vasile Yenind Kogsiniceama, au nu vi doare Jara? -—=Munteanyaau din Soldova, ee ee ae Pe-obrazul ei,din veac — Sunteti de-un sdnge,frati, Senet atouee kpmne: Cum Hilcovul ne curge $i-acelas cer al ari pies sign Ca lacrimA de dac? In inimi-1 purtati. Noi frati ounten din veacurls oo gaze ne desyarte? a auzi ii eum goamna sol freti suntensionini! " Gigiti ceva? Spuneti! De, tip $1 heruvia cee aiaeed =a’ Hotarul dacie are Ne‘ndeamn la Unire, ¥ofti Pagani. A inimii peceti. pi-acelag neam s& fim? Avem aceeasi limbé, Religie 9i strai, Aceleasi obiceiuri De ce le-am rupe? Spu: Azi sund cornul sfant: “ui! Di-mi mina ta de frate S’o strang a regasiri! i Unirea intr’un cuget, Avem acelag sang ji-acelag dor in grai. : i Be Si-acelag dor in ¢: Acelasi neam,pimant. $i dorul din priviri. Nrecutul nici acelasi. cx qupta ni-t comun $8 ne unia ai Jara, Pe eceiene aria r ora Harbarului pagan Cai bine gi frunos: SH nu purttm eperanta a‘nohiden astdzi poarta ‘Teiased| Ronania a = seriind pe ea: ROMAN! $i Neamul jn Hristos! — fe D1 Ion IL a dat un interviu le"Figaro-Magazine",cu afirma{ii una mai cinstits decdt alta."u trebuie identificat Ceaugescu cu fostul partid comunist romin",a spus d-sa.Ceea ce inseamnd c& tot dezastrul {%rii 1-a provocat o sin- guri_persoani - si inci in ciuda implorarilor clemente ale angelicului partid. Wai departe vedem c& “partidul comuniet si Frontal n’au nimic in comun", — decit persoanele dela conducere(incepand chiar cu d-sa),metodele de guvernare gi finta dictatoriald.. Cel mai réspicat -sitcutezant"- e dl Iliescu cand afir- ni: "Cred in valorile comanismului,care sunt valori impregnate de_umanism euro- pean"! ,Umanismul comunismului ‘a viizut clar le Canal,la Pitegti,le Aiud,Cherla, Jilava gi alte locuri ale ororilor,- unde nici nu mai poate da vina numai pe comunigtii lui Ceaugescu,care le-a mogtenit dela comunigtii lui Gheorghiu-dej. Aeestea sunt valorile umanismului comunist,in caze crede cel strecurat la carma {ariiAlegitorii sunt avizati! #& Dl Silviu brucan afirm’ cX Romnii n’au cunoscut niciodaté democratia si c& Pentru democratizarea lor vor trebui vreo 15-20 de ani.la prima afirmatie 1A- sim si r&spundi vreunul dintze liberali.Cdt despre termenul de democratizare, socotim c& acesta s’ar putea scurta mult dacd Roménii ar lua ca model demo- oratia de la Tel Aviv. de Cum scriu unii in exil: sunt esentiale indeplinixea catorva conditiis mi- siunea lui Bush vis-S-vis de sovietici; pareie otravite ne umple paharul; cari i-gi puseserdé sperantele; dee pozitii de forta; se unesc intruna singuxd; nu qirul victimelor fiind presArate veste tot; de aceia cred; ucis cu toaté fami lia si ars de viu; dugmanii nostrii; faimoasa echip’ al cdrui proces; fies dintre popoaréle noastre vor fi minoritare; scrierea limbei romfne; insigi Dum- nezeu; se vor trece nundrul de voturi; respect a principiilor ce cdlauzegte:de— mocratia; Yor avea loc alegerea; cativa zeci de ani; atatie mii de tineri; otc. && “Actul trédirii -citim in "Guvernul dele Viena"- distruge intelegere gi amonie,seack suflete,provoacs hecatombe omenesti.Duce la pieize idei,oameni 9i natiuni.Baul gi tictlogenia tricSrii e ca vine din mijlocul t4u,de unde ai in- credere,ée unde te agtepti mai pujin”™ predicd dl Bradescu! 0 fi trimis cartea gi d-lui Sima?... , Una din strizile Parisului va purte numele de Timisoara. = 16 - DEMOCRAGIA PARVENIGILOR POLITICT Un decret-lege prescrie cé "in Homania este libexd constituirea partidelor politice,cu exceptia partidelor fasciste".Nojiunea de fascism,in sensul in care eircula,e una din cele mai mari excrocherii.Italia a devenit fascistd spre a preintampina primejdia comunisté,si asta-i doare pe toti stangigtii de pe glob. Altfel,in Italia a fost perfectd ordine in to¥i cei peste 20 de ani de guverna~ re,n’a existat niciun lagir de niciun fel,inchisorile au fost doar pentra de- lineventi 9i criminali,bundstarea a domnit tot timpul iar demnitatea érii cres- cuse simtitor.Singura crim comisi in tot acest ristimp 2 foat asasinarea depu- tatului socialist Matteotti,dar,gi aceasta,nu de citre cameni ai regimului ci de un carecare,care gi-a gi primit pedeapsa cuvenité.Iaté de ce,o repetam, incir~ carea notiunii de fascism cu toate ororile posibile,e cea mai mare excrocherie politicd a veacului,exploatati numai din rea credinjé sau ignoranta.Un mare ita- lian,adversar al dictaturii dar om cinstit(dacd nu ne“ngelam,Benedetto Croce) » remarca,c4nd Mussolini, impugeat de commigti a fost adus la Milano i agitat ou capu’n jos in cfrligele unei micelirii din Piazzale Loreto,cu,din bu- zunarele celui ce "dictase" peste 20 de ani,n’a cdézut nici micar o lird... Dar dac& fascismul e aga de oribil,pentru o crim pe care nici n’a comis-o el,cum se face cd comunismul,cu toaté infinita-i gami de crime gi hotii,deme de talpa iadului,poate si-gi facdé partid in Romnia? In realitate,comunigtii din tar se tem doar de Garda de Fier,pe care cauta cu orice pret s°o impiedice de-a aparea pe scena publica’! Dar atunci,unde le este democratia trambitaté? Dl Iliescu spune c&,pentru democratizarea t&rii,se orienteazi dupd modelul apusean,Or in $Arile din Apus nimeni n’a interais "fas- cismul".Partidul lui Le Pen din Franta,Migcarea Social& din Italia,Republicanii din Gemania,existé gi au deputati in toate parlamentele: regional,national 9i european.Nu guvernele au drept s& interaici un curent politic,ci sarcina de a-1 invalida,sau redimensiona, rimAne.exclusiw fn seama alegitorului.Misura guvernu- lui uzurpator este deci arbitrara,deadreptul dictatorialé Dar care-i atitudinea partidelor democrate in aceasté privint&? Caci pani acum n’am vizut nicio reactiune! Ble-gi afirmi radicinile in democratia partide- lor istorice,de unde-gi trag 9i prestigiul.Sut domnia acestor partide Insi,Mig- carea a exisiat legal,ba uneori au mai gi conluorat.Daca fnchid azi ochii,ele igi infirma principiile propagate,pierzdndu-si credibilitatea.Za-si taie gi crar ca de sub picioare,ajungand pani la urmi,cum s‘a mai intdmplat,dupd aceleagi Gratii cu legionarii.Caci tovarasii de azi,- mai mult decdt ca joas& atitudine de oportunitate,dictaté de teama concurentei,vor lua-o drept semn de sldbiciune, de lips& de curaj,de care vor profita la timpul potrivit... De altfel gi etichetarea Legiunii ca extremism de dreapta e tot excrocherie. A-ti iubdi neamul extrem de mult,a fi extrem de cinstit,extrem de altruist,ex- trem de corect,extrem de drept,extrem de credincios,etc.,te situeasi mu in vreo extremi marginala,ci in insugi centrul sufletului rominesc! Sé ia aminte deci democratii nogtri,sd nu calce dela’nceput cu stangul! Dac’ liderii lor vor fi lipsiti de indispensabilele atribute birb&tegti,ca nigte cArpe vor fi aruncati, cu partide cu tot Chiar de cdtre tovarigii de drum... Bice oe && Le Figaro din 10 Pebruarie se ocupi,pe gase coloanesde nepotul rabimalui dela Oradeasajuns primministra in Romfnia,post dejinut in vremuri retrograde de Catargii,Bratieni,Carp,Maiorescu., Student la Toulouse,Petre Roman poposegte la Nora Barsony,"provenité din minoritatea ungaré din Transilvania,ca 9i familia lui Petre Roman.za evreicd,ca gi tatal lui".Fiul luptase gi el in Spania,in bandele "republicane"."Valter Roman,care purta fnei numele siu adevirat de Er- nest Neulander,comanda atunci o unitate din brigizile internationale".Dups 7iz~ voi, "Valter Romanymembru al CC al PCR,era unul din fondatorii regimului"."Tatal meu -spune nepotul gazdei- era comunist,sora mea gi cu mine trotkigti" Dizecto- ral de tezé al lui P.R.,"iarxist antistalinist gefi de lucréri,Blias 91 Caen. Societatea,studenti "socialigti".Toti dorobanti,to{i cdciulari! Petre Roman a _participat la manifestatii contra rizboiului din Vietnam. && 0 gazetaré,Natalia Stancu,dornic’ si afle cum mai poate Biserica si-si re~ dobandease rolul ei traditjional,ia,in "Adevirul" din 21 lanuarie,un interviu ui Bartolomeu Anania.De-ar fi avut le indemind articolele Cuviogiei Sale din ‘Credinta" ceaugisti,publicate acum cAtiva ani,igi crate osteneala. 8& 0 gazeti vorbegte de biserica ce se va construi 1a Geneva,"unica bisericé vondni din Occident" Dack Germania se afl& tot in Occident,atunci se afli si a- colo,la Baden-Baden,o biseric& romfneased,- construita de fostul Domn al Moldo- vei,Mineil Sturza,acum mai bine de un veac.Putem ad&ioga ci eceea are gi infati- gare tradi tional-romineascé = la 28 Tunie anul trecut sarbii au c dela nenorabila ba ta~ lie de pe Cémpia Kierlei(Xosovo) cand s’au infruntat ogtile cregtine cu cele tureegti navalitoare.se spune ca ar fi participat si o caste romaneased,desp re care a scris la timpul sau istoricul Panaitescu(dacd’ aceasta participare nu va £4 fost cumva a Viahilor,ceeace ar fi mai verosimil).tn orice caz,intr’un sat numit Vlahovici,de langi ordgelul Stot,exista normantul unui anume Viacelah,vo- Jevod,cazi batalia dela Cosova gi ingropat acolo cu echipamentul sdu.Apoi, nai in sud,in recatul Craiului Marou(Kraljevici),se vorbea limba viah&,dupé cum spune o baladé bulgaré(gi nu sGrba),3i ol tneugi o vorbea sau cel pujin o inte~ legea.Intr’o vecke scriere despre Poarta Otomank,se spune raspicat cé Marcu era un print vieh.Apoi,hrisoavele prin{ilor sarbi,nenaizi,mentioneazi freevent exis~ tenja vlahilor pe teritoriile lor. Bitaliei amintite i s’au dat proportii nejustificate de izvoarele istorice cunoseute,datorita mai ales intémplirii c& acolo a pierit sultanul Murat,ceeace nu se mai intamplese in istoria tureilor.Ciconirea a clpitet dimensiuni mai a- les in legendd.oxisté un intreg ciclu de etos sarbesc dedicat acestei iupte,o Intreagi mitologie,din carc s’au adipat generatii sarbegti."Acest eveniment - spune un contemporan al nostru- e o constanté pentru noi tofi,de la nagtere pa~ ni la moarte.Cand mi géndese le Kosovaynu pot realiza o distanté,c&¥ci ne busin pe tema ci decum ne nagten $i inspirdn aer.Hu pot s& accept c& popoarele nu-si au o constanta istoricd,dar poporul nostru,dacd are ceva ce-1 inc&lzegte,este eposul Kosovei.Su privese asta numai ca un epos". Figura centralé a acestui ¢ log Obilici,care 1-a ucis pe sultan,de unde i 8’a creat legenda.Copiii Rominilor timoceni gi cxiineni au fost totdea- una bine indopai cu aceasté pocsie mitologizanta,caci alt% istorie nici nu pu- teau si cunoascd.fi lAsa invitétorul sarb in clasd,singuri,si le ordona i teascd cu glas tare,in grup,isprévile in legituri cu Kosova.Bi citind,igi ima- ginau gi credeau totuls apoi in pauzi organizau o “aprigi" butulie intre"sarbi" (ei,baieti romani) cu turcii,in care Milog 11 omora pe sultan.in atari conditii, nectnoseénd ninie din propria istorie,ei deveneau mari patrioti sarbi. Un istoric sdrbymai cu minte la cap,a scris c&,de fapt,aceastad batdlie n’a fost aga de sdngeroas% cun o descrie poesia,ci se alerga pe Campie cam far noi- né,iar omorirea sultanului a fost $i ca mai mult o intémplare.Ulterior,vreunii au plantat pe cémpie mul{i bujori,incat trecand cu trenul aveai o priveligte im~ presionantét de o parte dujori rogii,cari "au crescut din sangele eroilor sazbi+ de alta,bujorii albastri aiitau unde a c&zut oastea otomani., Sarbii se plang acun cé albanezii ar fi rebotezat locul si gi-ar fi insugit pe toti eroii mai de vaza ai luptei.la o intrunire gtiintificd,un albanoz a spus pe gleau cé "in istoria national sarbeascd existd numai un mit al Kosovei".Un alt istoric, sarbya spus si el ci imaginea despre “ogtize nenumirati" la Kosova este romanti- ed si mu rezistd analizelor.#l a putut sd invoce drept sursi istorica numai o seriere contemporana 2 genovezului Iacob de Fromontorio.Apoi,nici urmirile ace- lei "mari" b&talii n’au fost deloc tragice pentru istoria sarbeasc&.Serbia gi-a continuat existenja ca "despotat sarbese" guvernat de despotul $tefan Lazare- viei,fiul "farului" cAzut le Kosova.A urmat o perioadd de inflorire culturala. Despotul si-a mAritat o soré cu sultanul Baiazid"ilderimul” gi i-a vizitat curtea la Istambul.Legenda ins%,mitologia,2 persistat,mai ales aceca a lui Mi- log Cbilici,devenit un fel de ahile al sarbilor. liu gti cum i-or fi botezat albanezii pe vitejii sérbi,mai ales pe acel Mi- log.Wows fusi ne incumbé datoria sé privin figura acestuia din punct de vedere vlah-rominesc; aceasta pe baza multor elemente de traditie,chiar gi informatii docunentare,Prinul document e insigi scrisoarea lui Baiazid,ferman,cdtre Sulei- bei la Erusa,cun ci "la un moment dat a apérut un anume Milos Copilici,care in chip viclean $i cu prefacitorie s’a epus cA de-acum e musulman”,apoi ,apropi- oultan,a scos din manecd un “hangear" ascuns gi l-a spintecat pe ta- té-sau.Numele acesta de "Copilici" a fost ulterior preschimbat in Kobilici,ceea ce in traducere vrea s& spund fiul iepei,gtiut fiind c& in folclor,in basmele ice sug la iapd devin deosebiti,viteji-tbia in sec.XVIIi,pe la n cireulatie numele de Obilici.sunt insd gi alte fapte vrednice de amintit,cand e vorba de a descifva aceasta figura acoperita de legends.?rintre nuneroasele tinuturi sarbegti ce gi-1 revendicd pe Ubilici,locul lui de nagtere gi de innormantare nefiind cunoscute,e i col nunit astézi Poreci,in nord-estul Serbiei,populat de romini.Un {inut vecin,populat gi acesta de roméni,se numegte Zyiljd, pentrucd,zice,liilog igi chena de acolo iepele gi caii,prin fluerat deose- Bit,Mavi jd" .tn aceasta regiune Hilog a fost niscut,dupa traditie,din flori,de o s1e- eat se poate de natural,verosimil,ca o pastorité din ‘tample a da nagtere unui copil "bastard",cdruia gi pe sarbegte i se zice “copile",prin imprusutarea ouvantului din romand.lzsan~ du-1 in munte,acesta ar fi fost gésit 91 aliptat de o "zani.Jaral Dugan $1 g8- segte,conform unei poezii,pe insugi Milog la of.Mama lui,a rimas 91 ea la oi, unde un curier o gésegte ca so anunte de moartea fiului ei.la un moment dat, intr’o balad% Milos are de-aface i cu @ "cetate" a lui Traian. Este cit se poate de sennificativ,socotim,cé undeva Milog Obilici —Copilici se afirmi "caravlah",adic’ din Jara xoméneascd(Caravlahia) «Vizitand aceasta ta- ra impreund ou Iancu de Hunedoara,cu ocazia unei nunti,el implineste toate sar- cinile impuse mirelui drept condi fie ca si-i fie dat mireasa. Sxista,agadar,un con}inut valah,afirmat mai alee in vechi traditii,al isto- riei balcanice,in deosebi al celei sarbegti,din care am pomenit cAteva aspecte, ca si se stie,sé nu se uite.Interesant cd existi gi un vers in ciclul cosovit al poesiei sarbesti,in care ¢ pistrat chiar un cuvdnt romanesc: "Murat,Murat, chiar ca ai un noroc curat",Un actor de film spune ci gi-1 amintegte.Caci se toarn’ gi un film despre confruntarea de la Campia Mierlei Al cui este,deci Milog Obilici? Koi,fari s’o putem afirma categoric,ne pu- tem cel putin ingidul nigte indicii nai clare asupra originii sale rominesti. La 26 Iunie 1989,2i noteta in calendar ca a lui Vid(Vidov-dan),au avut loc la manistirea Graceanija si la Gazi-Mestan,pe Campia Mierlei,festivitatile comemo— rérii a 600 de ani de la celebra batélie.Ziua de Vidov-Dan n’a fost cunoscuta, in trecut; au descoperit-o intelectualii sdrbi abia in secolul trecut,printre ei gi Ioan Sterie Popovici,de origin’ aronink.Vidu e nume romdnesc,s4rbizat in Viden sau Vidoje.dcum se spune c’ar putea fi oi sarbesc,apartinind zeului pagin Svetovid.Cum de 8’a pastrat numai coada nunelui?... Milog Obilici,de care am mai spus ci-1 chema Cobilici,avea mai multe nume de botez: Bilig,Miloin,Dimitrie.Dandu-se bine pe angi cneazul Laz&r,acesta 1-a trimis,ca si-1 facd mio nobil,pe langi populatia romdneascd de lanai oragul Go. iubat,la Dundre,gi ca atare a avut pe-acolo de-aface cu manistiree Tuman.Neas- ‘tamparat cum era,Milog l-a omorit pe-acl pe c&lugirul Zosim Panait,apoi pe pro- pria sa sord,crezénd-o cdpricara: Milos a arancat cu buzduganul din cetatea lui Traian sia ucis-o.Ha deci obignuit cu omoruri nepedepsite incd inainte de Ko- Sovo.A c&larit mult Be muntele Hiroci.Romanii timoceni,pe cari ii voia in tabsa Fa lui Lagir,~ povituifi de-un potentat bulgar, prieten al turcilor,au facut pe orbii... Se mai afirmi ci fn oastea lui Lazdr ar fi venit s@rbi gi din Romania Banat,Bacica $i Ungaria,unde sérbii au ajuns abia dupé 1690., Vor fi venit,poa~ te,cei dela Starii Viah,langd Ibar,gi,adugi de lang’ Dundre de Milog,unde se presupune c& guverna,ciobani inarmati cu bate,spade,arcuri i arcane. Regiunea aceasta se chena Branicevo,anticul Viminacium.iici n’a trecut suta de ani dela Campia Mierlei,gi tefterele otomane deja semnaleazi aci localitati valahe,precum Zvidjul menjionat.Deasemeni nume de romani: Stanciu fiul lui Dra- xin,Mircea fiul lui Radul,etc. In secolul urmitor,xV,sunt mentionati acl si in finutul Vidinului primichiuri romini,ale edror sate sunt destul de numeroase. Tnseamnd c& acestea existau deja pe vremea lupted dela CAmpia Mierlei,incét Mi- log Copilici se pare ci se migca printre ai sdi,cd le tia limba Interesant c& in regiunea Dunirii de léngé Golubat,Iiilog fost gisit fn conti- nuare ca cioban,a avut i unele “aventuri",pentru care sofia lui si a lui Relea Crilatite au cerut ef fie pringi si condamna{i la moarte.felea red numele lui Aurelian,la care mai adaog’ un "Zburitorul".Se-mentioneacd,dar numai acl,nunele de “boieri" pentru doi fartati ai lui Milognume inexistent pe-atunci la garbi. Dar ac vine ins’ claré afirmarea originei etnice a viitorului erou: "Pe el isa ndésout o tinri viahiniji,viahinijZ 1-a niscut,la iapa 1-a hranit".Jar Mi~ log a rimas “copil"jnu se gtia cine-i e tatl.Din cauza aceasta a avut destul de suferit.Poporal ins&,prin schimbare ulterioari de nume a ciutat si-1 souteased de aceastd origini.El provenea din (iranime gi era péstor.Intré acum ca informa toni gi romani de-ai nogtri,un anume Alexa Paunovici dela Dvorigte,unde se spu- ne c& "trSiesc acolo vlasii si acestie se consider sarbi romfniza{i,desi nume- le de viah era vechi,fnainte de venirea slavilor,si s’au ocupat cu oregterea vi- telor".Aici au apérut gi al{i localnici romini,precum unul Dinug,cari au incer- cat si-i ajute pe cercetatori.Tot pe-acolo,la Okoligte,i-a ajutat Zivul Lovici. La Dvorigte am fost gi eu,vorbindu-le taranilor ei despre necesitatea gco- lii in Limba lor.0 femeie mai Datrand veni s& mi roage s“o scot din carnetul meu de note.. Un altul veni si-mi comunice ci n’ar fi bine s& intarzii pe-acolo cu asemenea “predici",ci si mi car,s& nu mi prind& "&ia".Plecai,manednd dude de prin pomii ingira{i ne cale... 5.G.Band feanu -19- BAC FLUTE bs ISVARABL Lex | Lapedatu: AmAnuntele asupra modului cum s’a incheiat unirea Roma~ nilor cu biserica latina,formeazé preocuparea istoriei obiective; cici asupra Dinelui cultural ce ea Mi l-a adus,cu tovii suntem de 0 parere cA el este cel mai de seamé al trecutulu nostru... Azi mai mult ca oricand mi gandesc 1a ade- vérul cuvintelor cuprince intr’un raport al meu citre Academie, prezentat acum 25 de ani pe cand Dimitrie Sturza era incd in viaté,raport in care,relaténd parti ale luptei tragice a neamului romanesc,aratam cum unirea cu itoma s’a fa~ cut din interese nationale 9i culturale romdnogti.Intr’adevir,dacd unizea cu Roma sa infaptuit pentru scopuri politice,nu mai puyin adevirat este ci ea a fost intrebuinjaté pentru promovarea celor mai iminente interese nationale: in- taérirea noastri oulturald.lar printre bunurile culturale pe care unirea le-a adus,figureazd trezixea congtiintei nationale,care a dus la realizarea idealu- lui neamului nostrusacum 25 de ani,cand fzceam afirmatiunea aritata,eran tandr, aga incat cuvintele mele putcau fi considerate prea avéntate.Je atunci a trecut ins& un sfert de veac,timp in care cercetérile mele istorice mi-au confirmat ci nu spuneam decét cel mai incontestat adevar.... Cici dacd trdim in plin& tradi- fie culturala,caca se pot serba centenare de acestea culturale la Blaj,Zeiug, Bucuresti 9i lagi,se datoreste urmarilor pe care unirea cu Roma le-a avut pen- tru viaja noastra culturalé.vin aceste urmiri s’au impirtagit zecile de mii de pregititori ai luptci mari pentru desrobireCei trei luceferi -Sincai,Clain 9i Haior- adapati dela izvoarele culturii noastre stribune,dela Roma,au putut pro- duce acea trezire a congtiinjei nationale,care ne d& nou’ azi posibilitatea de a serba jubilee culturale. var,binefacerile unirii cu Koma,nu au fost mumai de ordin cultural, cdei chiar 91 intreaga noastri organizare politicd pend la 1848,se datoregte dease- neni reaultatelor unirii.Astazi nu mai este riscant a afirma,c& biserica unita cu Koma a stat totdeauna gi sub, toate reporturile in serviciul. a nesc.In cea mai deplind solidaritate,cele doua biserici na pretioasa lor contribufie pentru ducerea inainte 2 destinelor neamului.la 1612, preparandia ortodoxi din Ared si mai apoi episcopia de acolo e’au infiinjat cu prijinul lui Samuil VYulean dela Oradea si Mioisa Mcoara.laté un am&nunt care demonstreaza in ce solidaritate se aflau conducdtorii bisericii,si eu,ca isto- ric 91 ministry al Gultelor,cunt dator s’o afirm.... Dela nagterea sa incoace, biserica unita cu uoma a stat neclintité la altaral revendicdrii cagtigate, e-a servi intres ncamul.- - H.G.Obedens Frumoas&é migcare a fost unirea Zomanilor! Fara pasul acesta remarcabil,noi mu am avea astizi mai aulté cultura decat Bulgarii.iiai mult! fna- inte de unire nu se invija in gcoli decat a citi,a scrie,a calcula.Apoi se mai invitjau de rost psalmii,ceasurile,cantirile liturgice.Toaté instructiunea Roma- nilor se mirginea la aceasta.Nicio idee de geografie,de gramatici,de istorie,de gtiinje exacte,de filosofie.Dupé ce sa indeplinit unirea,se trimteau tinerii romini la xoma,in colegiul dela Fropaganda.Acolo ei invitau nu a deveni cato- iiei(pentrued erau!),ci a deveni Koméni.Ei se renase ca latin .Monunentele, cis tile,manuscriptele,limba italiané chiar gi cea de rand,ii invaté ci ei se tin de o rack suporicari gi ck si-ar putea cultiva limba aproape ca gi ltalienii, nai bine decat iugii gi Bulgarii.Fard unireynoi nu aveam pe Sincai,nici pe Pe {ru Naior,nici acea pleiadi de oameni devotati,de Apostoli ai ronanismului.Uni- 4ii sunt aceia,cari ne-au dat primele cArti de invatémant laic,european,apusean > latin.Dupd ce unitii au compus c&rtile si deschis gcolile,gi neunitii au profi- tat de invdjdmantul national.gincai a deschis ochii tuturor Rominilor; dac& el ar fi rimas in satul siu gi dacd ar fi ramas pravoslavnic,nu ar fi Invétat de- Gat si tragt elopotele si si cante cu un glas slobozit pe nas,vecernia, dup obiceiul Grecilor.$incai 's’a format decét in Roma.Dacd unifii nu ne-ar fi Geschie ochii pentru a putea privi civilizatiunea latind,poate cd am fi fost fnghifiti de Muscali.kievul este antipodul Romei.Pac&-se un Romin musulman, deck place, insi recuncasci partea maze ce a vut-o Unirea la renagterea na{io- nalit&{ii romdno.lata ce cuget eu despre ea!- Es a cDixenopol: Silintele facute de Romani,pentru a imbunktati soarta lor in andenl ii Impinsesera atét la unirea cu biserica ronan’,cét 9i la revolujia din Tiefeknbele aceate aigcari avurs odite un rezultat priincios pentru ei: prin cea dintalscel putin o parte din clerul lor,acel ce trecu la unire,putu i se adape ja luminile apusului; prin cea de a dova se suprimé iob&gia din toata intinde~ rea Transilvaniei.laci insd aceste concesiuni incuviinjate Romdnilor nu-i scu~ tind de indatz de toate impilarilesaga precum cu greu se desridacineazd apucd— - 20 - turile strdmbété{ii,on o alt& indreptare Kominii dobandira un folos deda 1a studiul gtiintei,al artelor gi al meseriilor,prin care iuar’ gi ei sénd intze popoarele producdtoare de idei,si putura si-gi punt bogatul lor ineonie in slujba civilizatiel.aici sta rezultatul cel mare al celor dou eveninente gi cand vom vedea cum cultura dobandité de ei inrduri acupra acelor din tariie rondine,atunci vom intelege cum migcirile poporului roman din Iransilvania pri~ vese nu numai istoria unei provincii romdnesti ci pe aceea a intregului neam.:- Intémplandu-se si moaré Carol al VI-lea,la suirea in tron a Mariei Terezed (1740) cu prilejul cererii de reinnoire a privilegiilor,Inocentiu Micu pretinde gi incuviintarea acelor drepturi care fuseseré totdeauna recunoscute de toate documentele antericare,dar nu fuseser’ niciodata aplicate,.. Episcopul Hicu,sus- {inand drepturile Ronanilor uni {i sprijinea pe acele ale intregei najiuni romi- ne... in numeroasele sale proteste episcopul vorseste de natiunea valahd,uitand chiar uneori a o insoti de determinativul "de rit greco-catolic",cdel calda gi vasta lui gindire imbrijogase intreg poporul roménesc,pe care prin unire vroia Si-1 scoatS din réndul robilor cdtre vrednicia omeneascd.Dela 1437,de mai bine de 300 de ani,nu rasunaseri atare cuvinte la urechile poporului romn.De trei veacuri uitase el a mai rosti cererea lui,incremenitoare pentru natiile privi- legiate ale Ardealului,cd si el are dreptul a tréi in Transilvania,gi a lua parte la conducerea soartei ci ca a patra natiune stipinitoare.Acest glas ridi- cat intéia cari dup’ o atét de lungi amortire de episcopal Nicu,deveni de ax tunei inainte creaul politic al poporului romin,gi toate revolufiile,toata via~ fa lui de mai pe urmé,in jurul lui se invartesc.. ~ Neloxga(dospre Atanesie,care f¥cu unirea cu Roma): Din unilinga lui a iegit nantuirea noastré.. Fara unizea in credintaé cu imparatul nu era libertatea,pre- tuirea,recunoagterea demnitatii umane.Fard unirea in credintd cu Roma nu erau geolile mari din strdindtate pentru ucenicii romni,aspri in ale invét&turii,nu era mai ales acea mare scoald pentru inima poporulul nostru,care a fost Roma insigi.Faré noul curent de viat&,format din izvorul Unirii,fritia intr’o idee, cea nationali,n’ar fi venit sd inlocuiascd unitatea de lege,prin care inainte ne simteam a fi un aingur popor.. N.V,Pantea(Legea stramogeasci) 4& Ultima bomb’: o echipi dela “Cuvantul Romineso",dued in fai la invitatia studentilor pentru a insufla o vani de.curaj celor mai timorati,s’a vAzut bru- tal expulzata ,prin nigte securigti foarte robugti.Tréiram so vedem gi p’asta guvernul lui Brucan-Newlander alungand din tara lui pe un Popescu! Gestul ince~ pe a desvilul tenebroase planuri de viitor,executate de banda uzurpatoare.Pro- fesionigtii democratiei de pe aici,in loc 84 condamne soprusul se vor gribi st ne taxeze de rasigti; dar igi poate cineva imagina un ipotetic guwern Popescu la Tel Aviv,expula4ndv-1 din Israel pe Shamizx? $i cum se face ci in guvernul de acolo nu exist -nu zicom un romdn,francez,cnglez,american,dar nici micar un mi- nistru arab,din cei ce’s totugi cetateni ai Israelului? Dar ceeace acolo ar fi absurdul absurdului,la noi apare ca foarte natural; altfel,am fi rasigti: noi, nu ei! Cazeva se tome 0& brucanii vor cdgtiga alegerile.Noi o excludem cu desi~ wArgizetorice-ar zice Cioran,neamul nostru nui neam de imbeeili! Nici cdinele mu linge mana celui ce l-a lovit! Singura gansi a uzurpatorilor e furtul urne~ lor! Aici au miestrio dovediti! Mai ales de-or fi ajuta{i gi de oportunigtii celebrelor "democratii",in adevir "istorice" gin aceasta materie.., _ Be Dac& legionarii n’ar exista,ar trebui inventaji: altfel,cui s’ar mai arun- ca in spate nestbuintele atatora? Ultima’n serie,e ocazionata de incidentele de la geMureg,unde joase pricini electorale au reusit si steargi bund parte din aureola cdgtigaté in Decembrie.Ghiciti: cine le-a provocat? Nu-i greu: Garda de Fier! acecagi care-a produs gi devast&rile unor sedii politice din jari.0 apune Iliescu,cu toaté greutatea -Gi responsabilitatea- functiei ce-o are! Stiam noi c& legionarii’s nizdravani,dar cd,mai toti trecuti de 70 de ani,mai sunt capa- Dili de"sprinteneli" do-acestea,depagegte forta noastra de admiratic 5 & Bnumerand actele de tridare ale ierarhiei Bisericii Ortodoxe din tard,"me- reu al&turi de mai marii zilei",dnii ing.Valerian Dobrescu 9i Mihai Deleescu aw au scris pir.Calciu,rugindu-1 s& fac’ tot ce poate pentru “ourdtirea” ei.- && Vizand cum merg in tari lucrurile,d] Simionesou-Stuttgart a trimis un dra- matic apel exilului,ai pund umirul la carul ce se’nclind... Un apel au facut 93 ani dr.Mitrescu-Makavov,pt CMR.Banli se pot trimite le ing.Paul Morcou,Konto 105050423/BLZ 50550020 Sparkasse Offenburg/Main 11 -Germania.— && la 14 Decembrie a murit fulgeritor,1a Moscova,savantul Andrei Sahazov, nom Gntre oameni",minte limpede,ouget cinstit.A influentat mult spre Bine ~ 21 - SFINJI LA i Umb1A prin vecini -fie ei Striini sau de-al nogtri- o vorbé cam goald.a pretinde c& noi,rominii,nu i-am prea lua in ceamé pe sfinti: nici la inchin&ciu. nea ficuté lor,ucenicilor lui Dumnezeu,cunoscu}i de toaté suflarea ortodomi a lumii,nied cand sunt din carnea $i sangele nostru.0 altd vorbé,mai de-acasi si ceva hai veche cu cateva sute de ani,constata ironic gi pe dos,cum "pind la Dum- nezeu te minanc&’ sfingii".Ce si mai crezi? Afirmatia in chestiune,cdt ar fi ea de calpd,are cel putin meritul de a impir{i ceata sfintilor {n doua: pe de o parte cei mul4i,impanzind sinaxarul gi descinzand din multele neamuri ale pimin. tului gi,pe de alta,cei diruiti de ronéni cregtindtatii gi ortodoxiei.Cine ice ‘sfint! ~zice calendars adicd matca fireascl de timp -dar si de loc!- a loz, cand se afld,nai cu seami,in ipostaza fertilé de furnizori ai sumedeniei nume- lor de botez.Lucrurile se tulbura ins&,de indatd ce se rostegte vorba"calendar", Gntrucét cine-o zice,nu intelege nunaidecdt i sf€nt,Cuvantul poate avea darul de a-i pune in incurcdturd pe cercetdtorii de bibliografie,specialigti in tor- sul lénei altora,din care tricoteaz’ gtiinté de birou -cu trecere intre profani- mai ales cAnd lanseazi teorii rupte ée realitate(precum cele ou pretentia -vai de a gti péné gi ce géndea(!?) omul neolitic,des! aderenjii n’au habar de ce gandegte un {iran romin,chiar dacd sunt contemporani cu el si imprejurarile si- milare),sau lipesc,pe i¢i,pe colo,cate un adjectiv. De pilda: simultaneitatea de pe teren a unor fenomene,~aflate,separat,de prin cirtile altora,-nu este imafinata,de acegti cercetétori sedentari.Za poate fi cunoscutd numai prin iscodirea concret& a realitétii,care arata cum se in- trie’ gi functioneazd aceste fenomene.legli jarea cuncasterii simultaneitatii unitétilor din mulfimea faptelor duce,prin devigire de competen{z ~asumat’ de altfel voios-,la lunecarea in neadeviruri,propagate in fata unui public putin avertizat,Hezultatul,dupé tran,ar fi cd "cine ia meseria altuia,mulge vaca in ciur",dacd “vorbeste de ceva ca orbul de lumini"., Locuitorii Jarii Lovigtei, tréind intr’un izolat geosrafic,etnic gi cultural cu caracter arhaic,ne dezva- luiesla fafa locului,in cursul anchetei sociale,coexistenta mai multor calenda— re intricate complementary, toate in vigoare gi utilizare simultand.Astfel,boigo- renii "tin" calendarele: Greg tin ortodox, tardnesc,a} mogilor,al ursului,al lupue ]ui,al cailor gi séntoaderilor,al sturzilor,al mierlei,al cucului,al "randuri- eii*jal meiulul,al graului,al ¢ormului,al socului,al prunului,al nucului,al.. Efinelor("afunil"),al altora incd si,se injelege,pe cel oficial -folosit doar in institutiiSimultaneitatea calendarelor investeste zilele cu valori precise, polivalonte,ierarhizate si invabile(cel rutin la nivel de seneratie..),repere tradifionale in ritmarea timpului obisnuit,festiv,sacru gi magic. Ble corespund si sunt adaptate atat economiei arhaice agro-pastorale a satu- lui -ca “buric al paméntului” gi vietii complexe a obgtei mosnenesti.In acelagi timp,zilele ar avea gi virtuti profilactice,de indepartare gi anihilare a nenuniratelor primejdii,reale sau imaginare,aduse de molime,boli,deochi si de Gn lung gir de alte suferinge,ca 1 un intreg bestiar,amestecat printre sfintii Gavi bine pe brazda ‘Aranului.$i cum s& nu fi fost uimit gi descumpanit ordsa- pul venetie din mine,abia iegit din gcoli 9b biblioteci,stiutor doar de "reve- lion" ,Créciun gi Pagti,Martigor gi Mucenici gi de inc’ vreo cateva zile mari, cand Auzean din gura Dorinei,a Oarei,a Chirejei,a lui nea Ion,Din sau Toader,— Ge mulfimile care miguna in "cdlindarel" lovigtean? Transcriu,eliminand multe din cele cunoscute,cdte ceva din figele de teren,urmand cérarea timpului,semi- batorit : I. Hal intéi,dintze cele fixe: Sénvisu(1.1),"cap de an": se ingroapé "nog Ya~ sile" -o cApdjand de cal; se numira parii gardului,firele miturii,de cate ori izbeste vaca ieslea sau srajdul,spre a ghici anii pind la mAritig: "ast an", wglélalt","la dracu sé te ia"; Lordanul(Boboteaza: 6.1); Antinisiile lu’ Chiri- 4 sau Tanase de Ciumi(16.1: "{inuta de teama ciumei,a lupilor,arsurilor $i opé- Felilor"); Ologeala(25.1); Troita si Intiul Filip(30.1 riful(1.11; "mai ma- ye peste cémprliven! ,tanese,piduri,vii gi turme"); Dragobetele(24.11: Yoap de primivaré"); Zrolan plugarul si Baba Dochia(i.1I1."Dochia" igi leapadd cele no- RZ cojoace,in cele nova 2ile ale "Sabelor"; "artigorul ca obiect este o "pa~ fa chicari",ban géurit legat cu arnici rasucit,rogu $i alb,"ca s& se résuceasct felele in pustie"; se poarta "pentru pistrarea fromuse{ii",dupi spusele lovig- tencelor, pana la: Florii,?agti,Armindeni,"cind infloregte paducelul,sau zarzi- rul,viginul,eizegul ori micegui",2is "mactul",se depune de Flori{, -say intr una Tavsotelalte soxoace- pe trandafiri i se bea vin “pentru tnsurk tire” Mucenich ‘SuiTt: MZiua Mare", "Zoi tra","Cinigoara"; “se arde toragcea de la vite"-gunoiul vegetal din ieslo.ztimologic,de la "tor",numele vechi,slav,al bourului - din ee care provin gi "torind",iarb& aspré,de munte,gi “stur",fn Lovigtea alt nume dat bourului(bos urus); Alexiile(17.III,"Alexe,omul lui Dumnezeu": nu se zice "gar- pe"; tinute "impotriva soarecilor,gerpilor, jivinelor gi focurilor"; "nu-i bine e te gandegti la gujulii,rame, jiginii,ganginii”; se leag& gura foarfecii cu ata; "deck broasca oricie inainte de Alexii,va ninge de timpuriu"; de 1.IV,la sorocul de o lund,"se bea mirtigorul - vin cu pelin" i se last "martul” pe trandafiri; Amproorul(22.IV: se improureaz’ vitele; oamenii se bat cu ursici,ca sd nu adoarmi gi “s{ nu ia somnul mieilor"; se potric&lesc(cu semne de proprie- tate,la ureche) mieii,se numira vitele,se pun crengi de salcie pe casi; Sangeor- zul(23.1V: "Gheorghe al turnelor","Gheorghe al holdelor"; "cap de an"; se afumi vitele 31 se trec prin foc.Se tocmesc cirezile, turmele,sténele 9i ciobanii.se impodobesc cu ramuri verzi: casa,gardul,poarta $i vitele.Se cauta comorile,Stri- goaicele iau mana vitelor.Impotriva strigoirii si a zgripturoaicelor e bun “sedldatul in apd curgétoare,la raésdritul soarelui",ca gsi "";mprourarea(spala- tul cu rou) ,urzicarea,culegerea ierburilor de leac"); Saveta si Sava(24.IV: de Sante Elisabeta se imbdrbureaz’ copiii); Marcu Boilor(25.1V: “devlaga si sna; vitelor de jug"; e "rau de piatra"); Armindeni(1,V: la “sorocul de doua luni" - “se bea martigorul"(vin cu pelin); Santoaderu ,sau in prima sémbté dina~ intea postului Pagtelui; are loc "incurarea cailor"(intrecerea), tunsoarea vite- lor gi a barba{ilor.Femeile se spali pe cap cu fan din “iezelea" cailor); Séntu Gostadin gi Ileana “apiri de foc, fulger, tunet, triznet"; Ion"'fierbe piatri"(25.V We réu de piatr&"); Ion de Varé,Drégaica,Sanzienele(24.VI: umbla iele prin pi— Guri gi pe la rispantiiz sinzienele,drigaicele,miiestrele,milostivele,goimanele, gogiile, goville(govia este gi fata "inczedinjata”,logodnica) ,dansele,cele Sfin~ te,rusaliile sau" rozariile"(in Gdujani); dénsele "goiinesc"(damblagesc) privi- torii.Pemeile se inbracd birbiteste "ca sé le mint&".Pe “corcolan"(urma "horei ielelor" in iarb’) se lasi "oununa de sénziene",impletité din flori de sdnziene, dupi ce a’a facut de ursité ou ca); Sémpetru(29.¥I,"cap de vara", "cand se in- toarce crugul cerului","rasare giinuga"(clogea cu pui) gi “nu mai cAnté cucu’ ci urla lupii"seste "nai mare peste lupi gi fiare"; se tine impotriva ielelor ("eX pocese trupul gi iau minfile"),de boli,de foame,de piatré; "arde piatra in api"; se taie un pai de giind "si fie pentra pagubé"}; Cosma gi Damian(1.VI1, *Rorhosts fase arsintivs ge fine de "gatel pabEt ee Looe ge pendan Fenilet) Pricopul(S.VII: Pzecupul “apira de piatra,triznet, paguba,sardcie"; aduce pricop- seald); Ciuric4(15.ViI: {inutaé de babe,"sa nu se ciuruiasca"(uneori in batai); femeile igi bat barbatii); Marina(17.VII,sora ou Ilie gi Pintilie-Pantelimon, “apird de triznet, pia tri, poceald,mutealé, siget&turd,marin(crosme sau bardan, sau Dardihan)",edics hidropizie).Se inb&rbureazd copiii Smpotriva bubatului(rujeo- 14); contra njitului(otitd) se fac fumigatii(eu "baligé dela Marina",amesteca~ 14 cu simin{a de cénepé); Santilie(20.Vil: Ilie Palie,Vizitiul,"palegte din ca- rul de foc, tras de telegarii soarelui"; este "rau de piatri,foc gi tréznet"); Pantelimonul(27.VII: Pintilie,Pintelei sau Pantelei cdldtorul,"var cu focul", “croiegte drum spre toamn4 verii care se cdldtoregte"); Santam&ria Mare(15.VIII> "se pigé cerbul in apé gi se racegte vremea"); Santémiria Hicd(6.IX: unul din soroacele "tulirii oilor"); Ziua Crucii(14.1X: "Iese Crucea cerwlui pe cdrarea lui Adam"(Calea Laptelui); Teclele(24,1X: mare sdrb&toare ciobineascd: “apSri turmele de lupi,de urgi,de neferi"); lon de Toamn4(26,JX: Yanghelistu,Fierbe jatré,Rdu de piatré -se jine pentru vreme bund in primivara 9i vara urmdtoare)} ta Paraschiva(14.X: "rea de traznet,de piatra,de dureri de cap"; se risco- Se dau berbecii la oi); Sémedru(26,X: “sorocul ciobanilor"); Ran~ ghelii(6ell: Mindils 91 Gavrild; "se dezleagi vanturile"; intra aretii in oi); Ovedenia(21.11: Vovidenia,Filipul 41 gchiop); Indrea(30.11: Indrei,Séntandrei - “cap de post",este "Filipul 1 Mare"; "mai maze peste lupi,fiare,gadini,strigoi, moroi"; “se pizegte usturoiul"); Filipii(12-21.x1); Filipil 9i Gadinetii(14exl: céglegii de toamni); Barbura(4.XII,Se imbirbureacd copiii ou cline; "apaxa de bubat 9i.. fulgere(sic!)"; Igatul(20,xII: se fine ca "sd nu ias& copii? pook ii; aparé de boli gi lovituri"; "nunta porcului"), Il. Sérb&torile mobile depind de Pagte,mobil gi eldat&-le pe cele mai "ti- nute": Sambata lui Toader,prina sdmbta din postul Pagtelui,la 43 zile tnainte de tnviere; Martea ciorilor(sau a Trésnetului,la 40 de zile,"apara de tréznet, fulger,tunet si de croncdnitoare"); Joia iepelor(1a 38 zile); Martea incurcats (ia 33 zilesse tine de hoti gi trec&tori"); Negi Paresii(jumitatea Paresimi. loz) ,SAptimdna care precede "lisata secului de Pagti" este "s&ptimina pestri ta"; prima saptamin’ dupa Pagti este "alba" sau "luminati".Lazirelul(din SambSta lui Laziir,precedand cu 8 zile Pagtele,este "ru de cizituri,primejdii,fiare"); Du- minica Floriilor(Floriile,a 6-a din post; se last martul pe trandafiri); Joi- - 2 = narele(Joia neagri,din Siptinina patinitos); Vineres Mere(Vineres, seack)s PAS- PELE(Sfantul Pagte,Sfintele Pagti,ziua I: Invierea Domnului); Ziue a Ii-a de Pagsti(Lunea Nogilor,Valaritul sau Colindatul de Pagte: se dau(si se primesc): ‘ous rogii,ouk incondeiate,cozonac.colac, vin); de Pagti; Joia eelor(Joia painigoarelor din saptamana alba); ii(Prima dupé Pagti), Pagtele Blajinilor(satcaliul,Pagtele Hic,Rolimanii,ziva infrétirilor si insuro- Firilor(de eruce),"ca degetele Tomi"; ziua “invaruiciriloz",Ropotinii Jestelor: darul “cununii de infrdtire",coapta in test; se schimb& ouA rogid Pe sub sileii $1 "se Topotesc" testele,cand sunt metalice - Luni si Marti dupa sdptiména lu- pons Wartea dracului(a 17-2 zi dupd Pagti: "lumea se inchind si nu pacdtu- deste"); Jc 3(Jola Caloianului,Joia 1epelor,a 19-a zi dupa Pagti); Stratul de Eusalii(a 24-2 sau a 25-a zi dupé Pagtis "jumitatea dulcelui de Pagti" Gjunitatea praznicului Tnvierii): se bea pelin,se minaned usturoi verde); Pag- tele cailor(a 35-a zi dupa Pasti,sambata inaintea Iniltarii); (Kuptul,Insitarea és a Jui,Joi,a 40-a 2i dupd ragti) zi de la Pagti); Jo: Calendarul reg sericii ortodoxe,un model gisit in toate casele,in Lovigtea -dupé exemplare, inc pistrate- mdcar dela 1850 incoace.Comparat cu alte tipuri de calendare,a~ cesta devine grou de recunoscut pentru venetic,si pentru cercetatori care-i des- coperé pe tirani in ultimul sfert de ork.Greutatea de identificare se datoregte profuziunii sfinjilor - mult mai numerogi decdt cei prezentati,sub formi de in- ventar incomplet,aici,- care tmpanzese scheletul arhaic cregtin cu chipuri noi, etmicizate- de romani get-beget,"tarani" de-ai Lovigtei- gi totodata ruralizate, c& doar,dupi cum am ardtat,fiecare sat este buricul pamintului.. Remodelati 9i metamorfozayi de s&teni,dup’ chipul si aseminarea lor,mul{i sfinti si-au doban- 4it,in cursul vremii,aceste infatigari si personalitayi noi- ca de la Venus la nia Vineri,sau de la Helios la Santilie-,devenite atat de concrete in autoh- tonia lor,incdt lasi impresia nu numai de contemporaneitate,ci gi de vietuire vegnic& in s&nul obgtei jArinesti insdgi.Investiti cu puteri protectoare,adap- ta{i viziunii specifice a lumii satului,sfintii devin 2&mislizi profilactice si terapeutice,magice gi propitiatorice ~intre altele-,aduse de teami 3i de dorin- 4e,prin rugi, inchinare,dar de vorbe,pomeni,schimburl,post,etc. Aceste creatii, aparent naive,create de multele griji,nevoi,suferinte,temeri gi utilitati loca~ le(gi atat de indepartate de unele,presupuse,clanuri pangeice $i universale...), se amesteck,firesc,cu o sum de animale i de plante -nici micar totemice ine cunoscute de lovigteni,care recunosc,respecté ei "tin" gi alte calendare, precum: 1) Calendarul ursului,cu sirbatorile (in sens de zile dedicate,consa- evenia(2.11:"Ziua ursului",sau "Wirtinii"); Sémbetele ursului(ultina din Martie gi in a 5-a sdpt&mani a Postului Mare); Zilele ureului(MArtinii de vari: 1-14.VIII); tmbérligarea(Saperecherea)ursului (16-22-41); Adormirea ursu- ‘Jui(23.411) NB: Fenomenele observabile stiintific,biologic,nu se suprapun mereu opinie! tdrénesti!- 2) Calendarul lupului: Plipil 1u“Sénage(sau de Antinéou: Fogorires Sf.Duh,a 50-2 16.1)} Mlipii de iamnl(25-30 cheaza lupii); Prifon,"mai maze peste repi"(1 saad mare peste lupi"(29,VI); Lueinul(18.X: "se nase 1upi’ Gadi. \dinetii(14,%l: “cap de post", Pilipii gi 6 AL Sebdop(S1-kF); PLLiplt de toamns(12-21.X1); fn “mai mare peste lupi,fiare gi strigoi",cap de post).- : Cklugarii(1.1); Sdntoader(2.11I: Toaderul 41 Mare); Joia Tepelor(in prima siptamani din postul mare gi in a 19-a 2i dupa Pagti); Pagtele cailor(Sdmbiti,inaintea xusaliilor); Sintoaderal Mic(16 gi 22.1¥); Santilietyie 2 1] telegarilor soareluis 20.VII); Sf.Poca(23.VII); § Cel Balan(6. XII).- 4) Galendarui sturzilor(12-18-111).- Diverse: Zile cari lox( 26-28. i(12.1 $i 14.x1); 24. i(a bourului(!): 25.1V); Ziva guoului("a régugelii": 29.VI); Ziua gaitei(29.VI); “poreului (20.XII) . pack enuntul negativ atribuit mai sus rominilor se dovedeste a fi fale, fi- ind categorie contrazic de fapte,opusul lui are toate gansele de a fi adevarat. Multi dintre noi -cu exceptia celor purténd prenune ce nu se afli in calendar, respect& cel putin un sfant: pe-"al lor",patronul ce le-a daruit numele. Dar sa ree Stintli munal la petzon? Bineinjeles ck mu,ciei ce constats lesne cun fevarhia noastr& sentimentald,loc este pentru mai multi.. Rominul,de felul sSu.. “poligan,dar monoteist",dup’ definitia unui aforism,gen Pastorel,se araté ‘in realitate destul de politeist,cand 11 judecdm dup’ persoana $i numrul sfin- qilor pe care-i are la suflet; mai cu seami le cel al femeilor,cu mult mai bises picoase gi mai imaginative... ‘caslegii de toam drea(Filipul 41 Mare 2) Calendarul calului ie Vritd-nevrdnd,a’g inttigat gi pe ‘aine cheatiunea.Privind retrospectiv,cons- tat ci "zestrea" mea(de sfinti!) s’a infiripat ou incetul.Fard e-i evalua ierar. hic,cum obignuiesc clericii,prin agezarea lor in trepte descendente ocupate de: Maica Domnului,apostoli,prooroci,invatétorii bisericii,mucenici i mucenice,c: lugiri,c&lugirite gi drep}i,- m’am mul{umit si-i adun pe toti,laclalta,deosebin- du-i doar de mirenii picitosi,din care faceam gi eu parte.Aveam mai putin de zece ani cfnd i-am vizut,pentru intaia oard,pe cAlugirii locuitori ai shitului Pegtera din Bucegit cel Vechi,din 1509,a] Mihnei Voda’ cel Rau(ars in 1818,dar: reconstruit in 1819,de Popa Gheorghe,Ion Baltag gi ieromonahul Gherontie),9i ce} Nou,ridicat cu osardia ieromonahului Ieronin,intre 1840-1861 gi reficut intre 1905 94 1911.V¥reme de vreun pitrar de veac,le-am tot cleat pragul.lu m‘am lsat deloc pani ce n’am aflat Pegterica sau Pegtera lui Bogdan,de sub Piatra Arsi,gi nici pind ce,intre celelalte brine,nu m’am c&tarat gi eu spre Bréul(sau Brana) lui Varsanufie,din grebenii muntelui,botezat de pecenegi gi cumani cu numele de "Preotul Negru"(Cara-inan sau imam) ,adicl seme{ul Caraiman.Ce-o fi céutat Vex- sanufie pe-acolo?... Portile literaturii hagiografice mi le-au deschis c&rtile scrise impreun’ de Mihail Sadoveanu i D.D.atrascanu,bunicul meu: "Din Vietile Sfintilor.sfin- tele amintizi",Bucuresti,Ed.Socec,1926,91 "Spre Enaus,Din vietile sfintilor,l", Ed,Cartea Roméneascd,f.a.,insolise in girul operelor inaugurate cu "viafa gi Pe~ trecerea Sfintilor"(sau "Proloage"),4 volume,publicate la Iagi intre 1682-1686, de Mitropolitul Dosoftei al Moldovei.au urmat calatoriile.. Un dor-de-ducd ne- istovit m’a impins in nunti,pe vai,prin pdduri gi dealuri,pe la sate gi orase. Acolo,la loc de taind,ygi pe gura de rei,am int@lnit salba ménistirilor ctitori- te de voevozii gi oamenii mari ai pamAntului nostruymai toate insemnate de prea cucernice fiinje,recunoscute de biserici gi popor ca atinse de darul sfinteniei. Rand,pe randjam invatat cé Putna inseamnA si Daniil Sihastru; Voronet - Daniil gi Spifanie; Neamtu - Paisie(Velicicovachi); Sihla - Cuvicasa Teodora; Agapia (din Deal,din Vale) - Kafail si Parteni atic - Iosif Pustniculs Ragea - Joan; Noldovita - Vasilie; Suceava - Sf.Ioan cel Nous RAdduji - Leontie; lagi - Cuvioasa Paraschiva; Roman ~ Pahomie; Tazlau - Chiriac,Onufrie,Silvan,Agaton 91 Serafim; Horaija - Irinarhj Ceahldu - cuvioasele Mavra "dela miuntele Pionul,de sub Panaghie",si Nazaria; Bisericani ~ Chiriac; Probota - Inochentie... Nici Muntenia i Oltenia nu stau mai prejos.le Tisnana e legaté amintirea iii Nico- dim; de Sistrita(Valcea) - Grigore Jecapolitul; de Arges - Filofteias pe munte- le Sélbatecu,la Stanigoara,deasupra Nucetului(Cozia),au pustnicit Nectarie gi Meletie; la Ieaeru(Valcea) - Antonie; in partile Buzdului stateau sihastriile Fund&tura, Alunigul,Ciolanu,Agaton,Barbu,Trestieni gi Cérnu - cu emeritul Onu- frie; de Bucuresti e legat nunele lui Dimitrie cel Nou,Basarabov; de Cernica - cel al Sf.Calinic Cernicanul gi al lui Gheorghe.Dar Sf-Ioan Valahul? Dar lere- nia? Dar Sf.‘'eofana? La Réme{i,in Transilvania,i-am aflat pe Evloghie si Ghela- sie; la Prislop,pe Ioan Pustnicul; la Fartog,pe Sf.losif cel Nou; la Poiana Ni- rolui,pe Vasilie arhimandritul... Dincolo de acesti sfinji,limitati la spatiul gi timpul romnesc, adic’ trii- tori si adormifi intru Domnul -sau venerati- in aria etnicd si cam dela Inteme- iere jncoace,se mai afla incd cei ai stramogilor dela nord gi sud de Dunire — daco-romani ,straromni- plamadi din plamada neamului care se migtea cregtinat $i romanizat,in poporul nostru romanic gi cregtin neolatin.Cercetand serieri din cele publicate de Institutul Biblic gi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Ko- mane,semnate de prea invitati clerici cu condeiymi oa limpezit sumedenia de infaptuiri ale romfnilor pitimitori intru Hristos din trecutul veacurilor.ast- fel,in secolul al IlI-1ea au murit pentru credin}a,martirizati,Pasincrate,Valen- tinian,Iuliu Veteranul,Nicandru,Marcian,Montanus preot gi Naxima,sotia lui,Iri- new,lasius.In secolul al IV-lea,binecunoscutul Sava "Gotul",Zotikos,Attalos,Ka- nasis,Filippos,Bmilian,Vonat,Romul, Silvan, Hermes, Lup, Ermil,$tratonic,Claudiu, Castor,Sempronian,Nicostrat.In secolele IV-VI ii afldm pe insemnatii Niceta din Hemesiana,loan Cassian gi Dionisie Smeritil(Exiguus),creatorul erei cregtine, stabilind fn anul 425,pentru prima oard,anul nagterii lui Hristos. Spre deosebire de Vatican, foarte activ in beatificdri 9i canoniz&ri,de care ar fi beneficiat pink gi Ignajiu de Loyola,Biserica Romink Ortodoxé s’a aritat nai pujin intreprinzitoare.i-aga,pe cand francezii 11 au pe Saint Louis,un rege-sfantynoi,oricét i-am ciuta,nu-i vom gisi printre sfinti - nici pe $tefan cel Mare gi "cel Sfant",aga dupi cum 1-a sfintit poporul gi care de insugi Papa a fost recunoscut ca “Athleta Christi"(poate fiindea era cam muieratic?) nici pe Mihai Viteazul,nici pe Neagoe Basarab,nici pe Constantin Brancoveanu,ce] mar— = 25 - +irizet,impreuna ou feciorii lui,de Sfantd Maria Mare,in anu] 171dla Istanbul (ae ce?’ poate fiindcs era cam arghirofil?),nici pe Dosoftei,nici pe antim Ivi- reanul,- ca si nu mai vorbim de martirii comunismului,morti la Canal,in lagére gi teanite si al c&ror nunér este inspdimdntdtor - floarea neamului,secerata cu und gtiinté de abirii f4ré Dunnezeu.tnchinandu-ne lor,ca unor sfinti,ne vom fe ri si cit&maici gi acum,vreun numeyspre a nu-i nedreptéyi,gi noi,pe toti cei- jal{i,onigi,care ne sunt vegnic vii in cugete,in inimi gi in simdril s1eBi,oare,chiar s& n’aib& romanii sfinti? Andrei Pandrea LA POA ate’n soménia vant de libertate, Dar la rai,in poarté,oare cine bate? gu sunt,iiicolae,fiul prea iubit, be la cézna YSrii proaspat izgonit. pare,cu a mea congoarté, aide,Sfinte Petre,nu ne jine’n poarté Da-ne Grumul iute,c% suntem qrabiti, $i de-o tari’ntreagi aprig fug&riti.- at la rai a RATULUT Sau cele-a lui Kicu,Zoe,sau Ilie, Si-altor rubedenii,dracy le mai gtie! ar acuma,iati,chiar de Sfant Craciun, V’am trimis din tari ce-am avut mai bun? Suflete de tineri,vérstnici sau copii, Strénse laclalti,peste sece mii... negtiute - ce si le mai puil.. te rog,pirinte,poarta s‘o descui = Voi,la Poarta Sfanta? Ce obraznicie! (Zice Preasfinyitul,rogu de ménie): Gros aveti obrazul,dac “ati indraznit Sfantul Petru,adane tulburat: pieiti din fata-mi, hidos neam spireat SE batet; arta Astui loc sfintit! Pe sub télpi pimSntul oare nu va arde, Dar,de ce ni mira? Neamuri de cizmar, Pe voi comunigtii,hoti de niliarde, @u suflet de ivdS i cap de migar.... | Ce-ati pus pummu’n gura,45 de ani, i se poate,Sfinte,sé ne faci ocaré cu astfel de vorbe? Yoaté lumea doar: gtie cat de tare vam fost devotati! Cun de vE nermiteti s% ne insultati, Aruneind in fata vorbe fel de fel $i din tofi romani cinstiti,credinciogi, Toomai nod care v’am slujit fidel! Ati fSeut o turmi de oameni fricosi, X’am {inut poporul intr“un post avan, Care, tot cu gandul la copiii lor, Pari Dic de carne ungre luni pe an? Su eréeneau in fete voastr’a tuturor, bu le-am cat lunini,ei doar Junénare - Tn timp ce,ascunse,vlastarele voastre Cum e prin biserici.N’am dreptate,oare? Oregteau 1a c&ldura sudorilor noastre. -an dat cilduri,ei mu so risfeje, Securigti,{n cap cu lieu cel murdaz, min biblii prea sfintele feje. Aveati milioane... “bani de bugunar"! n iat ocazii, Dispareti din faii-mi,ca nu mai rezist, = ca’n principiul sfant! - Voi, trimigii mortii,gi-ai lui Anticrist! In desert s’adune bunuri pe pamint. bret in iad s“ejungeti - eut,Prea Sfinte,din oamenii mei, sunteti agteptati! ascultdtoare,nigte mielugei Haide,Scaraotehi,prinde-ti-i de brat! Copiii distrofici - din primele luni Harea gi Tiranul: m4i ce mai pereche - Se urcau la cerari,ingeri,cei mai buni! De nu fac cu tofii nici o cismi veche!— Fe femei slabite,cu fejele triste, $i-a plecat perechea,vipera-balaur, Le-an silit sajunga mame stacanoviste. Ce ne-au supt o’ntreag "epocd de aur" Dumineca,oare,nu-i duceam la munci, Aur, pentru dangii; pentru noi,noroiul. $i trudeau,szacii,de cdeau in brénci? lar ajungi in iaduri -jucdnd tontoroiul Te-am creat conditii,ca la mucenici - 8“au pornit toti dracii Wu numai acasé,ci gi la servicil... si le dea tarcoale. = Zice drept Culae! -sare i lleana, Le-adresau ova{ii,cantau osanale Cu voee‘njepatd,incruntané spranceanat In deTir,aplauz,strigand toti in cor, Am facut de toate,ca s& meritam De credeai cd-i nunta belzebutilor. Chiar cu prisosin}é,in rai a& intran, ei,in mare cinste,cei ineornorati Cu propria-mi ménd am distrus cultura, Le-au fécut primizea ca la nigte frati..r Arta gi gtiinta,iar literatura, Dup’o siptamind,tot la rai in poarta, Pusin slujba noastré,otrav’a ajuns” Zarvi,2gomot mare, lume “nvolburaty . Pentra’ntreg norodul. = Vare,ce s& fie? - zice Petre Sfantul -~ $i n’a fost de-ajuns: CA,Doamne feregte!,n’o ardea paméntul!. ramt-am sate multe de romani Cand deschide poarta - ca luat de vant pretind,vezi Doamne, Un grup de diavoli,abia risufland Ci ne-ar fi strabuni Se grébeau si deie nvald ‘nnduntra, §i,ne ict ve eolo,poate chiar mai des, ~ Ce-i cu voi,m#i tartori? he cand Nicolae a tot fost alice, $i intreaba Sfantu... V’am trimis in ceruri zeci de sufletele, dise-atuncea unul,cv limbe de-un cot Ge n’au vrut s‘asculte povetele mele, ~ Sunten emigrantii! Xsta-i primal lot. la intveg poporul,la student, farani? Vati ut palate,vile pentru vara, V’ati dedat la jafuri gi-afi distrus o tara, Pagnirea la vialé pe plan universal,in libertate gi demnitate,i-a costat pe Romani teripil de mult sdnge.lumai in secolul acesta,de la 1907 la primul réz— boi mondial,din preajma i timpul celui de-al doilea rézboi ia luptele din munti,la jeftfele dela Canal,de 1a Pitesti,Gnerla,Botogani ,Aind,AeSarat,Jilava gi pand la revolta dela “imigoara,Bucuregti,Arad,Sragov,etc,a fost o hecatombs {4x8 seamin ~ 91 nu gtim care alt popor ar Mi putut-o suporta far si plard.Dar legitura generatiilor este un lant neintrerupt,dela crearea la sfargitul lumii; cei réposati,doar "s‘au mutat dela noi",cum spunem in rugile de pomenire; ei continus s& vegheze asupra celor rémagi. Romdnii pribegi au adus cu ei,in zestrea din desagi,gi cultul mortilor.Urme ale bunicilor,ucigi de "fratii" dele carmi,in 907,pentrucd voiau dreptate gi pa- nant,in ¥arile de ezil nu se gisesc.Dar au aflat mii de morminte,in Franta gi Gomania,ale celor c¥zuti in rizboiul intregirii {irii.Rems Radina a cercetat mai multe cimitire din Alsacia,reugind s& instituie,pentru trei dintre ele - Soul tamatt,iiagenau,Dieuse-,pe urna "Zilei eroilor"de-odinicara,pelerinaje anua- Je in Sambita de dup fnkljare.Dansul are sub tipar o brogurs cu istoricul aces- tor cimitire romAnegti,procesiunile ce-au avut loc,numele celor de sub eruci. Jaté,de pildd,infatigarea cimitirului situat la vreo doi kilometri de locali- tatea Soultsmatt,la marginea unei piduri: “Pe latura opus’ intrérii se afl& o cruce mere,alb4; la baa ei,pe o plac de marmuré,in francesd: "Cei 667 prizonieri de razboi romani ce dorm in acest cimitir au murit aproape tofi din Ianuarie gi pani la sfrgitul anului 1917.Bi au cunoscut foamea,privatiunile si torturile,Cimitirul a fost construit in 1920 de c&tre comitetul Alsaciei pentru mormintele romane".?e placa centrala,tot de marmuri,au fost sipate migc&toarele cuvinte ale Reginei: "Soldati rpmAni! Depar- te de patria voastra,pentru care v’aii sacrificat,odinniti-va in pace,aureolati de glorie,in acest pimint care nu va este stréin.Maria,regina Romaniei".- De o parte gi de alta a monumentului central,le céteva zeci de metri,se afl alte douk cruci,tot albe,mai mici decdt crucea centrald. In fata acestor nonunente,intr’o perfect aliniere,multimea de cruci albe, ale celor 687 de eroi.M’am apropiat plin de emotie gi am citit numele lor.Voi cita citeva: Bratu Constantin, Olteanu Dumitra,iadig Gheorghe, Paraschiv $tefan, Paseu Ilie,Mazilu Ion, anasie Costache,Dragomix Ilie,Ana Ion,Stan lon,Diacom Gheorghe, Serbinic& Ion,Lifa Grigore,Tudor Constantin, Timofte Vasile, Drigut Ion, Fandele Gheorghe,lica lon,Minalache Augustin, Toma Ion,Paraipan Wicolae,Dochi ta Vasile, Pétrageu Ion,Cristea Marcu... Nume neaoge rominegti,ale celor ce s’au Jertfit pentru infaptuirea Romanici Mari. Rinsesem singur in cimitir,sub o ploaie mirunta de toamn.M’am Snchinat gi am plecat gandind la lacrimile pe care le-au varsat mamole acostor tineri,in mare majoritate {arinci.Mi-a venit in minte o poezie original: "Noi nu ne-am jertfit in zadar",scris& in 1946,cénd la ordinele cotropitorilor rugi comunig- tii interaiceau si se mai vorbeascé de eroii neamului rominesc: Am luptat prin stepa de jar, Trebuia,mam4,pentru Romania Pentru tera iubi ta, mama Sa-mi jertfese pimanteasca fiint Be ce pitaet truck ity a sade gy nu cunt goxtymazeart2 FlAc&i voinici,cu glas de arami, Mi-am d&ruit lutul ca bir Cazut-au n&valnic,dand iureg. Pentra taré,pentru pamintul dac. Eu mi-am lésat trupul in Mures! Broii in veacuri nu pier. Ei vegheaz& treji la hotar. Zu n’am putut suporte robia. Mai este,mami,dreptate’n cer, Am apirat libertati,credinta. Noi nu ne-am jertfit tn cadar! £& Ia serbarea annald a Bibliotecii din Freiburg,de Boboteas’,pr.DeBmePopa a fAcut sfintixea casei,iar prof.Wallner a jinut o prelegere.Dna Magdalena Cono- novici,acompaniaté la pian de Gh.Duma,a cantat arii nemtegti gi cdteva roma— hegti: Steluja,Cobzar bitran,Iti mai aduci aminte DoamnS,Dragu-mi e mAndro de tine,Vai mindruto dragi ne-avem,— totul urmat de-un "bufet bine asortat",cum se zicea candva le serb&rile sitegti.Participanti germani~gi romini: directorul Bidean,d-nele Moginschi,Nasta,0ana Vasiloschi,Rodica Popa,Geta Parvulescu,Pacu- Fariu,dnii prof.FUret,maior Paunescu,ing.Stancu,dr.Maior,prof.Vinjan,Constanti. neseu,Gollob, prof-luga, prof.Prodan,familiile dr.Muregen, prof -Barba, prof Guriu, ‘iacon Petou, prof.Nicodim, ing.Spanachi, dr.V&limareanu,etc.— & Guvernul Basarabiei a decis ca drapelul {arii sa fie de-acum tricoloral..- - are TARE, ORR} REVISTE. n.1990.- Ma aflam in Italia in timpul vizi- vel fovein vacut entuziasta,elujernica priaize ce i-afi rezervat.Cin- stit vorbind,m’am ruginet eu pentru voi: accst spirit de lachei e tipic rugilor, nu unui popor liber cu o cultura milenara.Ganditi-vi: ce s‘a intamplat in Est? Comuniomal a fost un gigantic furt,un colosal jaf.gi-au jefuit tarile lor pind Ja osjau furat Occidentului brovete gtiiniifico gi idei: filosofice, sociologice gi,cu 70 de ani intarziere,pand gi ideile politice.Credeji in adevaér cH o ast Fel de societate de hoti si jefuitori v’ar putea aduce o renagtere spirituala? 4i urla: S’a sfargit cu comunismul! Dar comunismul nu face altceva decat sd-g. schimbe pielea,ca garpele.Zidul a caézut,in adevir: gi mul{imile se precipita din Estul infometat spre Vest,spre a lua gi a smulge.Nem}ii occidentali cumpdra pe cei orientali cu 0 eutd de marci bucata.gi toli fugarii strigi la noi,occiden- talii: Dati-ne,dati-ne! Ce altceva repeta Gorbaciov colindand lumea? Dati-ne, dati-ne!,adiogand amenint&tor: altfel,ne ludm singuri ~ Const»Gane,in "P.F,Carp gi locul sau in istoria politica a Sarii"(ed.1936) « Se Impune si ai aritin acun,la sfargit,cun privea Carp viitordl,ce credea des— pre felul cum va trobui si s¢ lichideze un trecut care nu mai corespunde ou ne- Yoile,eu ritmul vromii.Interviewat asupra acestui lucru de N.D.Cocea, ba tranul pustnic dela fibdnegti ii spune,in 1913: = "Pyeoutul se ve Iichida prin revolutie!".t = "Cum? dvs spuneti lucrul aceste?" - "Da,xéspunse Carp; nu vid alts mantuire pentru statul nostru decat intr’o revolutie.Sunt ani indelungati de cand o vid venind,cu ochii.Cangrena s’a in- ne ava de rult,partidele oli tice gi clasele conducétoare sunt aga de putrede. meet nunai cujitul chirurguiu ne rai poate sc&pa de decastru! Cine va face a~ cea: revolutie? P&tura conducdtoare? Jardnimea? Nu! Revolujia viitoare va i bucni din insdgi intensitatea rdului! Precum in organismele intrate in descompu- here vibreazi gi se ridicd germenii vietii,tot astfel din putregaiul organisme- lor sociale cizute in decrepitudine se hrénese gi se inaltd fortele noi ale vie- giiez un yechi proverb rominesc: "Cui pe oul se scoate”! Alcdtuirea politics ac- fuald va fi sfarémat& prin chiar elementele de decadent&é,de slabiciune gi de moarte pe care le confine! R&éul va inceta prin insagi intinderea réului! Revolu~ se apropie.0 vad cua vine ef oum cregte la sinul pariidelor noastre polit ce gi mai ales in réndurile tinerimii congtiente care,maine-poimaine,va lua lo~ cul generatiilor de astdzi.N“o doresc,pentrucd nu doresc {arii acesteia framan- tari gi varsiri de sange.Dar nu mi tem de dansa.Toate popoarele cu adevarat mari au trecut prin sguduiri profunde gi au primit botezul sangelui! Un popor,ca gi o czedinid,are nevole de sacrificii,de entuziasm gi de martiri.Kartirii revolu- {iilor nu $i-au vireat niciodata sangele in cadar.$i numdrul lor nu mi sperie". Carp feu 0 paued.Apoi 4: "Popoarele sunt ca 9i gopérlele: oricdt le-ai t&ia coada,coada cregte din nou.$i dac& doresc ceva poporului a~ Cestuia,care merita o suarté mai bund,e s& ningi preeupeteascd niciodatS san gele gi coada".— - Papa Ioan Paul ii,le Consiliul pentru Culturi,1969.- Marile ideologii si-au arlat Talimentul in fata probei aspre a eveninentelor., Sisteme aga~zis gtiin- 4ifice de Innoire sociald,sau de salvare a omului numai prin puterile sale,mi- turi de realizare revolutionara a omului,s’au dovedit in ochii lumii intregi drept ceea ce erau: tragice utopii care au dus le un regres fara precedent in chinvita istorie a onenirii... sroica rezisten{é a comunitatilor cregtine in potriva totalitarismului inuman a trezit admiratie.Lumea actuald redescoperd c&,departe de 2 fi opiul popoarelor,credinja in Cristos este cea mai bund ga- ranfie gi col mai mare imtold sentra libertatea ei.- = Dinu Cruga,in “Solia",Ian.90.- Da Doamne,ca jertfa atator tio! nani f&r& roadi.Uita—Te la ei Doamne gi di-le putere gi intelepeiune,Adaoga Doamne din noianul bundtutilor Tale,in nevinovatia lor de porumbei,viclegugul vulpilor,céci mai toti sunt tineri gi fara de apirare impotriva lupilor.Despar- te degrab oamne gréul cel bun de neghina cea rogie.Descoperi Doanne pe cei ce~ re au imbricat blana mieilor gi care,din inimile lor pani mai ieri in slujba antieristului,astazi vorbese de libertatea neamulul gi de viitorul lui,in nume- le celor care s’au jertfit intr’adevar pentru Tine.Numai Tu Doamne ii gtii pe cei care indrumi asté2i neamul gi care sau agezat pe scaunele térii numai pen- truck ei au experienta 9i dib’cia conducerii.Dar ce urmirese cu adevirat in su- Fletele lorsnumai Tu cunogti,Doamne.iparé Doamne pe cei nevinovali gi neprice- pufi astSaisdi-le Doamne carul priceperii ca si ia degrab locul ce li se ouvine in cdrmuirea neamului nostru obidit gi umilit gi strivit de lipsuri,ynevoi si ex.Zinoviev, in "Borghese" rat la culme,Cocea il intreabé: ni si mu ré- Ea gcdrbe.Cé a Ta,Doamne,este impiratia si putere: asa Tata i - Sclgtlgas lagi dieses eterna tee a ea Mangacanu,Fratelui neu,in "Invi tamantul Public" (Chigindu) .- Probabil te vei mira ox nu te numesc "mai nare",te-ai obignuit ou lucrul acestasTraind aul {, ani dearandul pe acest pimint,ai pitruns teinele poporului meu?Ai fnvitat tu limba mea? Sau fie {i se pare c& istoria mea a inceput odat& cu sosirea ta aici, Prin ce ai risplatit tu,in ani indelungati,pamantul acesta care te hrinegte? Tu ai sosit Sncoace ca eliberator,ca spocialist,ca fduritor.In ce rezidd liberta— tea mea? In lipsa de gcoli $i spitale? In problema locativa? In tejghelele goa- le ale magazinelox? Unde-i inaltul nivel industrial? Unde-i mecanizarea agricul - turii? Fatria ta,fratele meu,nu triiegte mai bine decat a mea.Atunci de ce mu {i-ai concentrat fortele muncii creatoare la care a purces intreaga tara? De ce te-ai aruncat in lupte impotriva nizuintelor mele de a renagte cultura nationa- 1a? Ji-e tric’ pentru destinul.culturii tale? Dar poate,oare,inflorirea unei culturi si impiedice tnflorirea alteia? Am impresia,fratele mou,eé tu aperi con- fortul 9i traiul tau de huzur.ji ceri s& te iubim.Ins& ou forta nu egti drag ni- minui.gi doar se cere un singur efort din partea ta: s& fnveti limba poporului pe pimintul c%rula triiegti.tnseamni care aceasta discriminare? Ag putea en 8& mA duc la tine acasi gi,in 30 de ani de viatd acolo,sé nu invA{ limba ta? fire greu,fratele neu, te injeleg.Timp indelungat {i s’a spus mereu cA esti fratele cel mare., Daci m4 plang tie,ci limba mea moare,reactia fireascd a fra~ telui trebuie s& fie ajutorul.Limba te nu e amenintatz de nimeni,eu vorbesc mi- nunat in limba ta si n’am de génd s’o uit.Dar cum pot eu salva limba ta,eand tu n’o intelegi si n’o vorbesti pe-a mea? Bu ined nu sunt liber,fratele meu,dupé cam nu egti liber nici tu.Tentacule- le birocratiei ne jin pe amindoi foarte tare.Tu nu dispui de informatie despre nine,iar cu nu am libertatea cuvaéntului.Asupra mea apasii etichetele de “natio- nalist" si “antisovietic".Jar cum trebuie numiti cei care duc patria mea,Moldo- va,si fara intreagiyde rép&? Bi vor ca noi,amAndoi,sd nu vorbin in limba mea,lu te potrivi lor,fratele meu! Vino in Frontul Popular,ia fn m4ini documentele is- torice-gi manualeleyhai-s& invi}im-impreuna! Numai astfel vom putea trai intr’o familie unitasNumai pe aceasté bazd,a egalitatii i respectului reciproc, puten vorbi despre fratie.Intinde-mi o min de ajutor,frate al meu,in aceasté clips grea,gi recunogtinia mea te va risplati insutiteInca nue prea terziu.- Ana Blandiana,in “Transilvania",8/89.- Cine —ce prieten eau ce dugman- ar putea si refacd mental fantastica mie de ani in care acest popor,de o parte gi de alta a Carpatilor,a folosit muntii ca pe un ultim scut tmpotriva inceputului sau sfargitului de zi? Oricum ar fi fost acel neguros 91 necunoscut mileniu transilvan,in el -acolo,atunci- ne-am ndscut gi am invdtat si vorbim,acolo ne-au murit primii viteji gi s’au triginat primele bocete.Este int@iul mare mo- ment al Ardealului. Gel de-al doilea moment se numegte Inochentie Micu Clain,Congtiinja unita- {ii roménesti o au gi cronicarii Moldovei,o duce in Buropa Dimitrie Cantemir si © trateaz’ doar Constantin Cantacuzino.Dar congtiinta unitétii roménegti trece ain mannuscrise in confruntare gi martiriu odaté cu Inochentie Micu.De la acest sfant Incepe indl{atorul calvar,in acelasi timp social si national,urcat rand pe rand de savanti,scriitori gi Yéreni,preoti gi invatitori,ureat pind la reat, pani la exil,pand la spancuritoarea improvizaté intr’o magazie sau pani la pier- derea mintii,urcat pani in punctul unde apoteoga a devenit posibila. Nimic nua fost diruit.Nu Roménia gi-a alipit Transilvania,ci Transilvanie s’a unit cu Rominia,intregind nu doar geografia gi bogitiile statului romin,ci intregindu-i istoria cu o vocatie a d4ruirii neobignuitd.Transilvania a adus {ri cursul dinspre izvor,dureros al apelor si vérfurilor muntilor,niciodata comozi.?ransilvania a adus {4rii partea de nord a sufletelor noastre.— ~ NeTorga,Blej,in "Viata Cregtin&",Cluj,Febr.90,- Intrebuintez ziua ca s& vid bisericile Blajului si acele gcoli de preotie si de invitatur’ a mizenilor,care venind tocmai 1a ceasul lor,cand se inchideau izvoarele de luminA mai umilA ale minstirilor,au dus mai departe grija pentru cartea romdneasci gi,statornicind legituri now cu cultura constient’ a Apusului,au desehis largi orizonturi ou- getarii neamului.aici e pamdntul sfént al Blejului,in locurile unde au scris cu sangele inimii lor 9i au invajat pe altii cu toatd c&ldura credintei ce st&tea intrangii acei fnainte-mergitori ai culturii nationale romnegti cari au fost blandul edlugir Samuil Clain,aspral muncitor fanatic $incai 9i cumintele alea~ tuitor de teorii Petru Maior.~ && Pagtele cade anul acesta,pentru tofi crestinii,Duminicd 15 aprilie Siletinajul ts Sonltemaet sa Er Sdabe te, 2 a ORL ne-a sosit din fara,dup% pr&bugirea cele mi crunte tiranii pe care a cunoscut-o neamul nostru.- Sunt intru totul de acord cu articolul tau din ultimul numir.Yare s& fie o legiturd intre Sima gi Noruzov, dar dilema rimine: agent englez? sau “capete necoapte"! Alatur 50 mirei,obol. Bveninentele din comania le urmirim cu multé ingrijorare $i in- oaks O82 Sih, Fale hosstre anui non a8 continue cum a efaxeit 1989. evuela: Anul Nou ne-2 adus daruri mai vofate decét visam.Picat ca fost sare de singe! Sormalizarea n’o s& fie ugoara,eternele hiene au si olitic ,incurcind mult munca celor buni.. Alituri,un ceo. V‘am urat mereu "Libertate Homaniei!"; iatd ea sonit. via: Suntem emotionati pénd la lacrimi de ce se intémpld in fara noastra. dureros ci poporul nostru triiegte o asemenea tragedie de aceste sfinte sarbi - tori,dar poate c% aga va fi fost seris ca si-gi giseasci libertatea numai aga.. Dupé Yirile din jur,Anul Nou ne aduse bucuria eliberarii gi in conéneascd! iar pentru Vatra,mica mea contributie... rma ficiile pentru noi! Hicio jaré mu gi-a platit de scump libertates.iu gtiu de ce acest popor e sortit nunai suferinteiCel pu- tin de oral meritat.Am urmirit ziua gi noaptea emi- siunile dela televizor,cu masacrele sdvarsite de ticllogi strgini de neam gi de Uumnezeu.In multe nopti ne-am culeat cn ochii plini de lacrimi si sufletele mih- nite de ce vedean.’ ingropa oameni de vii,cred c& nu poate exista o mai mare darbarie.A le t&ia méinile sau picioarele gi a-i ldsa pe stradé in suferintd, sunt acte pe care numai crininalii de profesie le pot face!- Imi place ci Vatra tot mai nult intinereste,merev ironicd gi la $inta.V’am expediat prin banc’ o contributie.Irimit si dows inserzi din revista Minimum din Israel,in legitura cu legionarii: poate vi intereseazi.., Nu mai gtiu nimic de CNRnici dacé mai sunt membru; de alegeri am ausit numai din Vatra.. Jonénia? Am fost prins in valtoare, luptelor de eliberare,desl batran,Tine- pil mau luat: Veni {i cu noi,a{i suferit proa mult dela acest rogim! $i m’am aus,s% lupt contra unui regim care mi-a dat cu generozitate 37 ani mun& silnic& gi confiscarea averii,lanturi gi c&tuge.A fost rascoala poporului oprimat,ce net nai putut suferi.g’au prin in lupté copii,elevi de liceu,studenti, {rani 9i mun~ citori.Lupta a fost mare,grea i inegald cu o securitate foarte bine inarmats gi foarte bine pregitita.Noi am luptat cu piepturile goale dar am biruit,cici Dunnezeu a fost cu noi.A curs sdnge mult(e cald inc&!),gi poate va mai curge, dar biruinja e @ noastri,nimic si nimeni nu ne-o va putea smulge.Ne inchinam in genunchi in faja atator morminte,de sfinti eroi ai patriei,flori si lacrimi fierbinii pe mormintele lor.Sibiul este unul din cele mai distruse orage din ta- Bi,dar gtim sa muncim,vom ridica gi recladi oragul.Aici a etapanit progenitura dictatoruluisle lupti n’au fost numai ronani,ci si unguri gi sagi.tn Sibiu au avut o §coald de terorigi,cu copii abandonati de la orfelinate,3500,dar au fost si straini fn ea.A fost foarte greu pentru rinifi,in ultima vreme nu se mai gi- sea niciun antinovralgic.Securigtii trigeau in civili pe stradi,au impugcat ri— nif in pat de spital.S“eu baricadat in case,de unde trageau tn’ disperare.Dume- zeu ni-a dat puteri sporite.Va invitdm in Homania,veniti! Treceti si pe la noi! Va imbratistim cu toatd caldure inimii mele,inimii noastre... Dupé 16 ani de inchisoare,care s’au terminat 1a 1 August 1964,am iegit intr’o inchisoare mai mare: Republica: Socialist& Rominia.A fost greu in inchisoare,am fost $inuti in regim de exterminare,cu izolare gi cate gi mai cé- rumai 8d nim sau si murim; a dova era mai ugoard,dar numai pentru uniiy. A murit toat& floarea intelectualita{ii romfnegti,dar gi muncitori, tizrani,stu- denti,elevi,zilitari,eu un cuvant au murit romani! Afard ne agtepta o inchisoa- re mai mare gi mai greasAm ajuns sd nu mai vizitez pe nimeni gi si nu mai pri- gece ye nineni in cask.‘racasali de securitate,prietenii au renuntat 2 ne mai vadi; alfii veneau la noi ca sti ne tragd de limba... Telefonul era spionat, gtiau tot ce vorbeam in cas,aga cé nunai in goapte ne nai intelegeam.Gandeam era mai bine sf fi murit la Aiud decét "liber" in casa mea.iiu dorese lauri pentru toate acestea,dar de ce-o fi ingdduit Dunnezeu atdta suferintaé? Yreau ca nepotii si creasc& drept,si dupi voia lui Dumnezeu,nu a tiranilor! A¥ vrea si-i trinit micar 0 luni in Apus,intr’o familie cregtind,sd invete e& fie altceva decat au invéjat pénd acuna Pe-Romania: Cand 4; mis felicitarea de Créciun,nu puteam binni o schimba- re atat de rapidi,dar cu cét sange tandr a trebuit aceasts libertate sf fie v Yitd.Deja cu zile inainte de 22 Decembrie au fost in toat& fara demonstratii pe ao striizile oragelor.$i apoi stirea ugurétoare,ci tiranul a fugit.Atunod nu binuia nimeni cét de puternic antrenate erau unituiile cccuritétii.Au luptat ou dintii, nu s’au dat tnapoi ei impute populatie,spitale, transporturile sani tare.Sibiul a fost si el un astfel de cuib de teroristi,cied fn ultimii ani 1-am avat condu- ctor aici pe "fiul".Multe cludiri au ars,mai ales cele in care se baricadasert terorigtii.Génd la 25 au clzut cele dowi caete,o parte din terorigti s’au pre- dat, impugodturile o’au nai ririt.Viata incepe incet si se normalizeze,dar vor fi multe problene,cé suntem la pimint cu economia, N.-Elvejia: Dumnezeu ne-a auzit rugiciunile,si-i muljumim pentru ajutorul dat. Dar si nu uitim oA mai avem fra¥i 9i pémént romdnese in nordul Bucovinei,in Ba~ sarabia,Cadrilater,erta 9i Haramuregul fost "cehoslovac'',toti Incd sub cismi comunisti.Rominii gi-au recigtigat libertatea,dar jertfa e mult prea mare si du Feroasa.iiultumind lui Dunnezeu,si ne rugim pentru cei cazuti... B-Ror Ceaugeseu s’a pxtbupit in fundul iadului,ou cea mai criminald fe~ neie.Wu-ti poti fnchipui cat am suferit noi sub dominatia acestei blestemate pe- rechi,obligati si técem,si ducem o viajd dubli,si ne prefacem ca si putem tril; sk acceptin compromisuri pe care le detestam,sd etm de vorbé ou cei pe care~i uram,si ducen o viati absolut subterend,purtand la suprafa}é nunai umbrele noase tre fizice,pe care gi-aga le-am intretinut cu cea mai mare greutate,cticd comu- nismul ne-a adus cea mai ininaginabild suracie gi Snrobire.A fost gi este ceva groaznic.Comunismul este un blesten asupra onenirii,blestemul care instaureazt tirania cea mai cruntdé,séricia $i mizerla morald,egalitatea in inrobire,auto- nativarea tuturor energiilor,anularea spiritului gi cu asta anularea oricazei liberta{i creatoare,oric&rei originalititijceea ce ne-a fScut sk ne minimalisin, i din toata cultura noastré,asimilata timp de 70 de ani,din toata gindirea noastréyne-am mulfumit ou franturi,cu fulgere,prin care s& nu fim diatrugi Dra~ ma noastraé este aga de adincg,incAt nu poate fi deseris’ in cateva cuvinte,a se cheam’ suferinta infinitd,oscilatie intre a fi si a mm fi,vorba lui Hamlet, ceea ce ne-a dus la acceptarea unei vieti de continud camuflare a devirului. nu ai vacut din corespondemfa noastré cd ea purta marca fricii,a temerii? Fie- care rénd era citit gi interpretat si orice cuvént de nemilfumize,orice gind, orice idee strain vocabularului infam gi stilului oficial constituia cii sigu- ze ale inchisorilor.Drama aceasta nua fost numai a mea,ci a tuturor intelectua- lilor de oulturé europeani,cari au luptat sé se respecte cét de cétysi numgi piardi identitetea epirituald.De cand am intrat pe mina agramatilor,a inceput declinul intelectual.Totul a fost o rugine umeni,in incercarea de a ne bestia~ liza.li s’a aplicat matrifa comunistd stalinisti gi am fost aneantizati ca oa— neni,Dar tot co am refulat timp de 45 de ani,a produs cutremurul politie si so- cial din 22-25 Decembrie 1969,cea mai gigantic gi cea mai scurt& revolutie cu- noscuts in istorie,la 200 de ani dela revoltia fratilor nogtri francezi.A fost toribil.Un cutremur de 45. grade pe scara istoriei,cu seismul de jos in sus,diré. mand in céteva zile oribilul Moloh ceaugist,constructie dementialé antiumand a unor agramati ce ne-au fucut neamul de rfs.iiu le mai dau niciun calificativ, cici ciarele au inceput si publice istoria dramei noastre nationale 9i fac ri~ sip& de calificative pe care le-au ocolit cu grijé dealungul dramaticei istorii @ ruginii.Dar Dumezeu ne-a ajutat s& vedem cdderea lui Antihrist,cddere cu re~ zonanté mondiald si care cred ci vi e&te cunoscuta, Tntémplarea a fcut sé vad preludiul acestei revolutii.In ziua de 21 Decem- brie a’am dus la biserica Zoteanu spre a asista le, parastasul de 40 de. zilg al unui fost elev.al me¥yCeaugescu ordonase un mare miting in piaja fostului Palat vregal.la ora 12.50 s’a spart adunarea gi pe strada care iese pe lang biserica Boteanu a“nceput s& se scurgé fluviul mulfimii si au inceput huiduieli grozave, © explozie,o eruptie teribild a urii strénse in suflete peste 40 de ani.Multi- mea 5“a zevirsat prin bul.Nagheru spre Universitate gi s“a blocat le actualul hotel Intercontinental,unde au gi inceput luptele intre securitatea lui Ceauges- eu $i mul{imea imensi,aledtuita in special din tineri,in vacanty.Ceaugesou cu sofia au fugit 2 doua zi,ca nigte lagi,cu un helicopter gi au fost pringi de po- lifie prin migte manevre extraordinere,pénd ce au fost adugi in fata unui tribu- nal militar, judecati 9i condamnati le moarte pentru ebominabilele lor erine, Am trecut dela intuneric la lumind,dela sclavie la libertate,cu o vitezd a- metitoare.In aceasta vitezd,egald cu a luminii,am fost lua{i to¥i si,neobignu- iti,am fost rétutiti,nu ne-a venit s& credem si inc& mu ne adaptim,procesul de adaptare fizicd gi psinicd e lent,un proces de trecere dela boald la sindtate, cu atét mai lent in trecerea dele s&racie le bogitie.Am bolit gi suferit,sau unii au murit,le cozi interminabile de alimente,cozi ce variau dela 3-10 ore, timp inimaginabil pentru voi.Banditul ne-a adus la nivelul popoarelor primitive