Sunteți pe pagina 1din 14

12/8/2013

Studii analitice interventionale


Trialurile

Necesitatea cercetarii analitice

Practicianul (profesor,
profesor, kinetoterapeut,
kinetoterapeut, antrenor)
antrenor) are
nevoie de informatii stiintific riguroase pentru
practica curenta:
curenta:
care este metoda de antrenament cea mai eficienta
pentru sportivul X
care este algoritmul diagnostic cel mai eficient pentru
bolnavul X?
care este sensibilitatea si specificitatea metodei X de
de evaluare a capacitatii de efort?
efort?

1
12/8/2013

Care sunt sansele ca bolnavul cu boala X sa se vindece


sau sa prezinte o evolutie favorabila?
favorabila?
Care este cel mai bun tratament pentru bolnavul X?
Tratamentul medical sau interventia chirurgicala?
chirurgicala?
Care sunt sansele ca terapia recomandata sa determine
reactii adverse?

Necesitatea cunoasterii metodei


stiintifice de catre practicieni

Medicina clinica este o stiinta si


cunostiintele medicale se bazeaza pe
aplicarea metodei stiintifice
Cunostiintele medicale se innoiesc intr-
intr-o
proportie de 50% la 10 ani
Selectie a datelor relevante din literatura
Aportul clinicienilor la dobindirea unor
cunostiinte noi

2
12/8/2013

Trial interventional: despre ce vorbim?


vorbim?

Expunere provocata de experimentator la un


agent exterior
Studii de cohorta interventionale Nu
observationale
Trial clinic
 Compararea unei interventii vs placebo
 Compararea unei metode de evaluare vs alta metoda
 Compararea unor tratamente
 Compararea unor servicii de sanatate
 Compararea unor programe de educatie

Trial clinic – trasaturi generale -

1.alocarea randomizata
2. existenta unui grup de control corespunzator
3. variabila independenta este reprezentata de interventie

3
12/8/2013

1. ALOCAREA

 Alocare randomizata vs non-


non-randomizata

 Spre deosebire de studiile observationale trialurile clinice


sint mai putin influente de alti factori decit de medicatie

 In studiile observationale alocarea se face in functie de


factori ce pot depinde de subiectivismul subiectului sau al
investigatorului

 Alocarea nu trebuie sa depinda de vointa subiectului sau a


investigatorului

1. ALOCAREA

 Alocarea sistematica (unul da unul nu) ar putea sa


respecte conditia independentei

 Alocarea sistematica nu este infailibila –


data (in anumite date se pot interna mai mult bolnavi
gravi (simbata, duminica)
Litera alfabetului (nume) grupe etnice

4
12/8/2013

ALOCAREA RANDOMIZATA

 Nici subiectii nici beneficiarul studiului si nici


investigatorul nu poate influenta alocarea

 Pentru a fi siguri ca populatia alocata


randomizata are caractere demografice
comparabile cu lotul placebo se verifica
tabelar comparativ caracterele lor

METODE DE RANDOMIZARE
 Tabele de numere intimplatoare sau programe de computer
ce aloca intimplator numere
 Nr X de numere este impartit la 2 sau 3 (prima jumatate
jumatate,, a
doua jumatate)
jumatate) in functie de numarul de brate a
experimentului
 Preferabil randomizarea sa fie facuta de catre o alta
persoana care nu are si rolul de investigator
 Dupa randomizare se comunica investigatorul de cele mai
multe ori in plic inchis
 In articol trebuie descris exact metoda de randomizare
deoarece sint autori care inteleg randomizare in sens larg
 Datul cu banul este o alta metoda de randomizare

5
12/8/2013

METODE DE RANDOMIZARE
 Randomizarea nu exclude aparitia din intimplare a unor diferente
ce pot fi statistic semnificative (p=0,05 = 1 sansa din 20 ca o
diferenta statistic semnificativa intre interventii sa fie pur
intimplatoare))
intimplatoare

 Daca se da de 10 ori cu banul acesta nu va cadea de 5 ori banul


si 5 ori stema

 Exista chiar posibilitatea (½) 10 =0,00977 sa cada doar banul sau


doar stema

 Randomizare stratificata = randomizare pentru un parametru apoi


pentru un alt parametru

 Randomizare in blocuri = la fiecare 10 subiecti 5 vor intra in grupul


de studiu si cinci in cel de control

METODE DE RANDOMIZARE

Design incrucisat sau paralel


 Cel mai frecvent design folosit este cel paralel

 Design incrucisat
incrucisat:: acelasi individ primeste randomizat
mai intii un tratament apoi celalalt tratament
Avantaj:: numar necesar mai mic (1/2) de subiecti
Avantaj
si scad variatiile individuale ce poat influenta
eficienta interventiei – subiectul este propriul sau
control

12

6
12/8/2013

2. MARTOR ADECVAT

Grupul martor (trial controlat)


controlat)
Trial fara grup martor (propriu martor)
martor) – explicatii
alternative
 Ameliorare spontana
 Evolutia fluctuanta a bolii (hepatita cronica B si C)
 Dorinta de a placea efect Hawthorne
Efectul Hawthone –cei inrolati tind sa mearga mai bine
indiferent de interventie
 Regresia spre medie (regression to the mean)
TA 140/100 la masurarea initiala la repetare este normal

13

CONDUCERA UNUI TRIAL


RANDOMIZAT

1. Formularea ipotezei
2. Selectia participantilor
3. Alocarea participatilor in lotul cu interventie si lotul martor
4. Efectuarea interventiei si urmarirea experimentului
5. Analiza datelor
6. Generalizarea datelor si publicarea rezultatelor si
concluziilor

14

7
12/8/2013

1. Formularea ipotezei

Documentare adecvata (tot ce s-a scris in


domeniu))
domeniu
Daca A ((administrarea
administrarea terapiei – variabila
independenta)) Atunci B ((vindecarea
independenta vindecarea – variabila
dependenta))
dependenta
Ipoteza realista si design fesabil

15

1. Formularea ipotezei
Intocmirea protocolului
 Introducere
 Scopul – obiective principale si secundare
 Definirea lotului
 Definirea design studiului

Urmarirea
 Standardizare corespunzatoare pentru a surprinde efectul

 Durata suficient de lunga

Paramentri urmariti
 Definirea lor

 Parametri obiectivi

 Parametri subiectivi (durerea)


16

8
12/8/2013

1. Formularea ipotezei
Definirea echipei (trial multicentric)
multicentric)
Aprobarea protocolului si echipei de catre forurile
competente (directie de spital,
spital, comisia
medicamentului,, comisia de etica)
medicamentului etica)
Asigurarea finantarii
Asigurarea logisticii – spatiu pentru desfasurarea
experimentului,, echipament,
experimentului echipament, oameni…
oameni…

17

2. Selectia participantilor
Metoda de selectie
 Randomizata din populatia generala
 Voluntari din populatia accesibila – bolnavi de pe lista
unui medic
Marimea esantionului
 Cu cit mai larg cu atit mai bine
 Se alege astfel ca puterea metodei statistice sa
permita evidentierea unei diferente intre loturi
Controlul

18

9
12/8/2013

2. Selectia participantilor

Efectuarea selectiei se bazeaza in principal pe


un interviu directionat
Criterii de includere corespunzatoare
 Criterii de includere largi permit atingerea numarului
de subiecti mai repede
 Daca lotul nu este omogen
omogen,, sansa ca sa se
evidentieze un efect este mai mic

19

2. Selectia participantilor
Criterii de excludere corespunzatoare
 Depinde esential de obiectivul studiului

 Conditii biologice severe ce pot determina

jesirea din studiu inainte de terminarea


interventiei sau a perioadei de urmarire
 Alergii la anumite substante

20

10
12/8/2013

2. Selectia participantilor
Controlul
 Selectia unui martor corespunzator

Lot istoric
Lot martor concurent permite asigurarea unor
conditii indentice pentru cele doua loturi

Perioada de urmarire pre


pre--includere in studiu
 Permite asigurarea ca subiectii prezinta criteriile de

includere
 Mod de asigurare pentru complianta subiectilor

21

3. Alocarea participatilor in lotul


cu interventie si lotul martor

Alocarea randomizata
Design randomizare individuala sau in blocuri
Comparatia post randomizare

22

11
12/8/2013

4. Interventia si urmarirea
experimentului
Asigurarea individualitatii si independentei
evolutiei grupurilor de studiu (blinding)
 Necesar pentru a inlatura efectul placebo
 METODE:
Substanta administrata placebo trebuie sa fie identica ca
aspect, gust, miros
Simplu orb – pacientul este in necunostinta de tipul
substantei testate (medicament sau placebo)
Dublu orb – Pacientul si investigatorul este in necunstinta de
tipul substantei administrate (medicament sau placebo)
Metoda dublu orb nu este aplicabila pentru toate trialurile:
trialurile:
interventii chirurgicale,
chirurgicale, exercitiu fizic

23

4. Interventia si urmarirea
experimentului
METODE:
Metoda dublu orb nu este perfecta
 Se poate ghici pe baza unor reactii adverse ce nu
apar la placebo
 Pentru asigurarea eficientei orbirii se poate efectua
interogarea subiectilor la sfirsit daca ei cred ca au
primit substanta testata sau placebo
 Trebuie banuita influentarea studiului daca efectul
apare doar la subiectii care au reusit sa afle daca
primeau substanta studiata sau nu

12
12/8/2013

5. Analiza rezultatelor
Metode statistice care sa verifice probabilitatea
ca fenomenul B sa apara datorita interventiei A
si nu a hazardului
Utilizarea inadecvata a metodelor statistice
 Gradele de comparatie a cuvintului minciuna:
minciuna:
…minciuna
minciuna….….minciuna
minciuna sfruntat si
si……
…… statistica
 Folosirea datelor obtinute pentru a incerca sa
raspunzi la alte intrebari
 Comparatiile multiple cresc sansa aparitiei erorilor

5. Analiza rezultatelor
Eficacitate fata de eficienta
 Eficacitate (efficacy) se refera la efectul
interventiei la subiectii complianti,
complianti, care nu au
trebuit sa intrerupa interventia datorita efectelor
adverse sau altor factori,
factori, sau nu au luat
medicatie ce putea sa modifice efectul
 Eficienta (eficienty)
eficienty) se refera la ce se intimpla
in lumea reala

13
12/8/2013

5. Analiza rezultatelor
Trebuie luat in calcul modalitatea de selectie a
pacientilor
 Unii refuza sa intre in trialuri
 Tind sa intre cei mai gravi sau cei foarte
putin bolnavi
 Daca rata de participare nu este mare
(80-
(80-90%) trebuie sa se compare
caracteristicile socio demografice si cele
legate de patologie a celor care au
acceptat sa fie inrolati cu cei care nu 27

14

S-ar putea să vă placă și