Proiect Tehnician Maseur Calificare Nivelul III.

Masajul Sportiv Ante-antrenament:

Realizat de: Nicu Loredan-Constantin

Suceava 2012

Coordonator :

Cuprins :

-Ce este masajul sportiv.

-Cand apelam la masajul sportiv.

-Cand se aplica masajul sportiv

-Masajul si automasajul la sportivi

-Contraindicatii.

-Studiu de caz.

-Bibliografie.

Ce este masajul sportiv?

Masajul sportiv ajuta atletii sa-si pregateasca muschii pentru performanta, sa se recupereze dupa un eveniment important sau sa aiba o stare buna in timpul antrenamentelor. Dar masajul sportiv nu este recomandat doar sportivilor, el ajutand si in cazul persoanelor cu rani si dureri cronice.

Masajul sportiv este un gen de masaj suedez care stimuleaza circulatia sangelui si a fluidelor limfatice. Unele masaje sportive folosesc si acupunctura pentru a elibera tensiunea. Exista 4 tipuri de masaj sportiv:

Ante-eveniment: un masaj scurt, stimulant de 15-45 de minute inaintea efortului sportiv. Este indreptat spre partile corpului implicate direct in efort. Post-eveniment: facut la 1-2 ore dupa eveniment pentru normalizarea tesuturilor corpului. Masajul sportiv de refacere: facut in timpul antrenamentelor pentru a permite altletului sa se antreneze mai mult timp. Masajul de reabilitare: atenueaza durerile.

Cand apelezi la un masaj sportiv?

Masajul sportiv este o alegere buna atunci cand ai o problema exacta o intindere a ligamentului, de exemplu. Este de asemenea o idee buna sa consulti un terapeut care te poate ajuta sa identifici si sa corectezi miscarea care ti-a produs durerea. Terapeutul se concentreaza pe zona-problema, mai curand decat sa-ti ofere un masaj corporal complet. Spre exemplu, atentia lui se indreapta spre un umar dizlocat daca asta este cauza pentru care ai solicitat acest masaj.

Masajul sportiv poate fi aplicat in urmatoarele situatii: - in perioada pregatitoare (de obicei dupa antrenament); - in perioada competitionala, inainte de probe, sau dupa probele sportive; - in perioada de refacere si recuperare medicala - in cazul accidentelor si imbolnavirilor specifice, dupa cum urmeaza: * in cazul leziunii tesuturilor moi periferice; * in cazul leziuniilor musculare si tendinoase; * in accidentele articulare; * in accidentele osoase; * in leziunile nervilor periferici; * in cazul unor tulburari functionale; *in cazul aparitiei supraantrenamentului; * in cazul epuizarii fizice.

In perioadele pregatitoare, masajul este strans legat de procesul de antrenament sportiv, se aplica dupa efort si urmareste cateva principii generale:

- se poate aplica sub forma de masaj general sau partial, de obicei recomadandu-se 4 sedinte de masaj pe saptamana, doua de masaj general, si doua de masaj partial, in mod alternativ si strict individualizat. - se maseaza mai intai grupele musculare care nu au luat parte directa la efort si apoi cele direct implicate in efort, pentru ca in cele din urma, circulatia sanguina si cea limfatica sunt deja imbunatatite. In masajul de antrenament, se poate folosi atat de mijloacele masajului profilactic si terapeutic cat si de mijloacele kinetoterapiei, pentru a se evita ca microtraumatismele produse in efort sa determine aparitia accidentelor. In perioadele competitionale, masajul impulsioneaza starea de start si se aplica inainte de concurs prin procedee corespunzatoare si individualizate pentru depasirea crizei de adaptare, in care sportivul poate manifesta apatie, situatie in care se aplica procedee de masaj excitante; febra de start, situatie in care masajul trebuie sa fie calmant si linistitor pentru nervi si relaxator si decontracturant pentru muschi. Masajul poate fi aplicat usor excitant pentru mentinerea conditiei psihomotrice optime.

Dupa concurs, in perioada de refacere, scopul masajului este inlaturarea obosellii si refacerea rapida si eficienta a organismmului, in vederea pregatirii pentru concursurile ce urmeaza.

In activitatea sportiva, ca urmare a eliberarii energiei necesare desfasurarii unui efort fizic, apare oboseala musculara. Din cauza proceselor biochimice desfasurate la nivelul fibrei musculare, procese ce produc incapacitati contractile si metabolice, scade randamentul sportivului. Tehnicile de relaxare specifice masajului sportiv, produc hiperemie, ceea ce permite fibrelor musculare sa-si recapete rezervele energetice. Orice metoda de masaj contribuie la cresterea cantitatii de sange si oxigen in muschi. Acest fapt, imbunatateste elasticitatea, contractilitatea si posibilitatile functionale musculare si intarzie momentul anoxiei si acumularii de toxine, ce provoaca glicoza. Masajul sportiv, se poate aplica sub forma masajului sau a automasajului, direct pe terenul de sport, pentru efecte imediate, sau in cabinete de masaj, pentru refacerea, pentru compensarea si supracompensarea energiilor cheltuite in efort si pentru recuperare.

MASAJUL I AUTOMASAJUL LA SPORTIVI: Masajul i automasajul sunt organic i funcional legate de activitatea sportiv,ceea ce presupune c se poate aplica n scop stimulator (nainte deantrenamente, dar mai ales de competiii - s nu se cread cumva c masajulstimulator, de angrenare, de nclzire poate nlocui nclzirea propriuzis, careeste un proces mai complex) sau trofic, linititor, de dezobosire (dup concursurisau intercompetiional, n pauze), n scop de refacere (neuropsihic, n special pecale reflex i neuromuscular, predominant pe cale direct, mecanic). Pentru marii perfomeri este greu de acceptat ideea automasajului n competiii,datorit i "strii de start", cu att mai puin dup competiie/concurs, dat fiind starea marcat de oboseal fizic i psihic.Aceasta constituie un nou argument n favoarea prezenei masorului (indiferentcine practic masajul - antrenor, medic, asistentul medical la competiii). Fiziologia sportivului precizeaz c naintea unor antrenamente, dar mai ales naintea competiiei, la sportivi se manifest aa-zisa "stare de start", un complexde manifestri comportamentale neuropsihice i vegetative (cele endocrine,metabolice, prezente i ele, sunt mai puin vizibile), cu caracter strict individual idependent de factori multipli (reactivitile neuropsihice i neurovegetative, carein n mare msur i de tipul de sistem nervos, dar care pot fi ameliorate,stabilizate prin antrenamente psihofizice; stare de sntate i capacitatea deefort; factorii climatici i de mediu; public, adversar, arbitru, condiiile terenuluisau ale slii, anumite triri plcute sau neplcute, etc.). Masajul de nclzire, prin proceduri difereniale, urmrete tocmai atenuarea unorasemenea manifestri negative, printr-un efleuraj (netezire) blnd, mai prelugit,vibraii, masaj reflex care diminueaz febra de start, calmndu-l pe sportivul aflat n starea de hiperexcitabilitate.La polul opus, efleurajul mai viu, scurt, vibraiile mai scurte i mai intense, ca ifriciunile, tapotamentul, nainte de concurs l stimuleaz pe sportiv, combtnd "apatia de start", iar nclzirea propriu-zis, ce urmeaz masajului, va tergepn la dispariie aceste manifestri negative ale apatiei de start, fenomennegativ de regul prezent la cei cu temperament flegmatic, care trebuie sbeneficieze de psihoterapie.De

aici i concluzia c masajul de nclzire se constituie ca o componentorganic, fundamental a nclzirii la sportivi, pregtind organismul pentruexcitantul fizic propriu-zis, al nclzirii, proces ce nu poate disocia fizicul de psihic.n situaiile n care adeseori unii perfomeri se gsesc singuri la competiii mari,ceea ce nu este de dorit, ei vor trebui s cunoasc automasajul i s profite de elatt precompetiional, la nclzire, ct i intracompetiional, n pauzele dintrereprize sau curse, cnd este singur pe teren, fr nici un ajutor.

La polul opus se situeaz masajul de refacere, care are loc de regul dup efort,dar care n anumite circumstane poate avea loc i intraefort (ne referim lapauzele dintre reprize, la jocurile sportive, la intervalul de timp dintre ncercri -la aruncri, srituri, haltere, la intervalul dintre meciuri, de ex. la box, lupte, judo,srituri sau scrim, care poate dura de la cteva minute pn la ore, chiar i 1-3zile). Trebuie menionat faptul c masajul de refacere se poate efectua ca un simplumijloc de refacere, chiar singular, cum este cazul n special dup unantrenament, n cursul unei zile n care sunt prevzute 2 i chiar 3 antrenamente n total (folosind masajul ca mijloc de refacere n cadrul antrenamentelor de refacere, care au loc de 1-2 ori n ciclul sptmnal i urmeaz o anumit ordine: - refacerea psihofizic; - hidroterapia cald (la cel puin 20-30 minute dup terminareaantrenamentului); - saun la nevoie i la recomandarea medicului; - masajul manual sau instrumental de refacere (de menionat de asemenea,c nici masajul nu trebuie efectuat mai devreme de 30 minute de la ncheiereaefortului);- apoi reechilibrarea hidroelectrolitic, eventual aeroionizare negativ ioxigenare;- ncheind cu tehnici de relaxare neuropsihic i alte activiti relaxante, nspaii special amenajate. Ca proceduri folosite menionm: -efleurajul prelungit, blnd, cu care de altfel ncepe i se ncheie orice edin de masaj manual, -vibraiile, -presopunctura(masajul unor zone reflexogene), -rulat-cernut pentru membre (n special coapse,gambe, brae), ncheind tot cu manevre de efleuraj, cu o durat total n jur de20 minute (de la minimum 15 minute la maximum 30 minute), bineneles i nfuncie de zona principal asupra creia dorim s acionm.

Cum un masor, chiar i doi, nu reuesc s maseze o echip ntreag (ex. n cazul jocurilor sportive), apare evident nevoia folosirii masajului instrumental care poate fi efectuat i de ctre sportiv n refacere (nu ne referim la automasaj),dintre proceduri enunnd pentru eficien hidromasajul (dac exist instalaiiadecvate), duul-masaj sub ap, vibraiile acionate mecanic sau electric i chiarpresopunctura, dac a fost nsuit de la un specialist competent (masor,fizioterapeut, psiholog, etc.).Din cele prezentate pn acum se desprinde clar diferena dintre masajul camijloc de refacere, izolat, i masajul ca mijloc ntr-un antrenament de refacere ncare exist influene de tip pozitiv sau negativ ntre diferitele mijloace careconcur la reuita antrenamentului de refacere. Pe de alt parte, am vzut c masajul dinaintea efortului, de nclzire este deregul un masaj stimulator, ergotrop pe plan biologic, n timp ce masajul derefacere, ca i celelalte mijloace de refacere, atac faza trofotrop, regenerativpe plan biologic (dominat n prima etap pe plan metabolic de catabolism, iar peplan neurovegetativ de dominaia vagal). ntre aceste dou forme majore de masaj sportiv se intercaleaz masajulintraefort (antrenamente sau competiii) i masajul igienic, de ntreinere, dinperioadele de antrenamente, acesta din urm, acesta din urm fiind dominat, peplan calitativ de refacerea postefort i deci pstrnd caracteristicile respective.Situaia este ceva mai complicat n cazul unor pauze mici, de cteva minute (dela 1 minut la box, pn la 10-15 minute la jocurile sportive), cnd masajul trebuieorientat ctre refacere (cazul minutului de pauz la boxeri, cnd o persoan dinanturajul boxerului face manevre de masaj, efleuraj, vibraii pe gambe, coapse,brae, umeri, deci zonele anatomice n care boxerul acuz obosela local, lucruvalabil i la lupte, judo, .a.).n cazul competiiilor cu mai multe ncercri cum sunt srituri i aruncri laatletism, sriturile n ap, deci cnd pauza dintre acestea este de cteva minute(n jur de 15-20 minute) n prima faz masajul trebuie s aib caracter linititor,relaxant, la nevoie decontracturant dac este cazul, iar n minutele ce precedefortul, masajul s devin uor stimulator (vibraii vii, mai intense, friciuni,tapotamente, etc.)

n situaia n care pauza dintre eforturi, n competiie, variaz de la ore la zile(serii, semifinale, finale, la atletism, serii, finale, la not, ntre jocuri n caz deturneu, la box, ntre meciuri, etc.), considerm c trebuie intrat n ritmul fiziologicprin masaj de refacere dup concurs i masaj stimulator, de nclzire, nainteaconcursului urmtor. O mare responsabilitate revine sportivilor din unele discipline (ex. din atletism launele probe), cnd sportivul, fiind singur pe stadion (regulamentele nu permitnici un fel de asisten tehnic) poate simi unele senzaii neplcute, incomodesau chiar dureroase (o jen la nivelul membrelor inferioare, o contracturmuscular, etc.) crora trebuie s le fac fa singur pn la ncercareaurmtoare i numai stpnirea corect a automasajului poate fi salutar,salvnd astfel performana. Acestea sunt cteva din situaiile n care sportivul este confruntat cu masajulsportiv, din care trebuie s-i fac un aliat att pentru performan, ct i pentrusntate.Deci toate formele de masaj descrise anterior, se ncadreaz cu prioritate nmasajul profilactic (prevenirea oboselii i a traumatismelor.

Masajul igienic, nespecific, nedifereniat poate intra (n discuie) n regimul devia sportiv, zilnic sau de 2-3 ori pe sptmn, dimineaa, nainte de miculdejun. Masajul terapeutic, un act medical, se recomand sportivilor bolnavi sauaccidentai, la indicaia medicului de specialitate, n caz de mbolnviri sautraumatisme (indicaiile tehnice privind durata, procedurile, felul masajuluitrebuie s aparin medicului i nu masorului, antrenorului sau sportivului) sau nperioada de recuperare a unor asemenea stri patologice ori a secheleloracestora (indicaiile tehnice aparin tot medicului de specialitate), masorul ndeplinind rolul de prim terapeut. n cazul masajului terapeutic la sportivi sefolosesc de regul, anumite crme, geluri, care prin ingredientele pecare le conin pot induce efecte analgezice (anestezin, fenilbutazon),antiinflamatorii (salicilai, Diclofenac, Piroxicam. Din primele categorii menionm: Algesal, Algosprai, Feldin, Voltaren, Mobilat,Sportupac, Trombocid, Decontractyl, etc. Un colectiv de specialiti de

la Institutulde Medicin Sportiv (prof. Dr. Doc. V. Stroesc, prof. Dr. C. Baloescu, prof. Dr. I.Drgan, .a.) a brevetat o serie de creme de masaj dup cum urmeaz:- crem stimulent I vit. B6, pantotenat calciu;- crem stimulent II vit. E, oleum Jecoris, camfor;- crem relaxant propionat de testosteron, estradiol.Menionm de asemenea bunele efecte n masaj ale produselor SPORTUPAC crem soluie. n orice caz, masajul terapeutic trebuie circumscris n totalitate n sfera actelor medicale, deci cu responsabilitate medico-legal i dominat de vechiul principiu.

n ncheierea acestui capitol revenim cu cteva detalii de mare valoare practic:masajul sportiv poate fi umed (practicat n zona corespunztoare a complexuluide refacere hidroterapie cald, cad, bazin i saun) n care masorul folosetede regul un spun alcalin sau uscat, cnd masorul folosete talcul silicat de magneziu hidratat. Apoi ca loc de practicare, dac ne referim la masajul de nclzire, acesta se facede regul la stadion, n sal, ntr-o ncpere adecvat, alteori chiar n vestiarul ncare se echipeaz sportivii sau chiar pe stadionul de nclzire, ntrun spaiuamenajat sub un cort adpostit de razele soarelui, de vnt, de ploaie, etc. De reinut c n astfel de mprejurri trebuie s avem grij de muchii sportivului,acoperindu-i cu un pled de ln sau bumbac pentru a menine temperature convenabil, n acelai timp s nu uitm c nu numai masorul trebuie hidratat datorit pierderilor de lichide prin transpiraie, dar i sportivul cruia i se face masajul. n ceea ce privete masajul de refacere, acesta trebuie efectuat ntr-o camer bine aerisit, n condiii de confort fiziologic i dup ce s-a trecut prin psihoterapie, hidroterapie cald, eventual saun, dac a fost cazul. Efectele relaxatoare, dezobositoare ale masajului sunt amplificate dac dup edina demasaj i se d sportivului o butur alcalin, bine ndulcit, bogat n vitamine iminerale, iar n continuare sportivul rmne n repaus la pat, acoperit cu un pled clduros, cu ferestrele larg deschise, pentru a asigura o bun oxigenare a ncperii. Durata eficace a acestui repaus relaxator care continu efectele masajului i le amplific, este de 15-20 minute.

Pe timpul masajului de refacere post-efort, competiional mai ales, este bine ca sportivul s ncerce s fie relaxat, s evite retririle negative, nefavorabile dincursul efortului, un mare rol revenind n aceast direcie masorului, care poate crea ambiana necesar pentru a contribui la diminuarea excitaiei i nu la amplificare acesteia, situaie n care masajul efectuat chiar prin procedure relaxatoare poate induce efecte paradoxale, stimulatorii, excitatorii, ntrziindrefacerea.

O ultim remarc cu care doresc s nchei, se refer la masajul terapeutic la sportivi: s nu uitm c performerul are o lume aparte, un orizont aparte, este o vedet, care la un moment dat (boal, accident, imobilizare n aparat gipsat) se vede ndeprtat din centrul ateniei publicului, cel care l rsfa cnd obine succese, trind o adevrat dram. n acest caz, masajul terapeutic,indiscutabil avnd rolul su recuperator, devine mpreun cu masorul cel maieficace i pozitiv mijloc psihoterapeutic, eficiena acestor 2 direcii terapeutice crescnd imens, mobilizndu-l pe sportiv i contribuind cu siguran la grbirea vindecrii i readucerii performerului pe terenul de sport, n centrul vieii sportive, a publicului, unde s-a consacrat i care-l ateapt cu nerbdare

Contraindicatii in masajul sportiv.

-Temperatura corpului peste 38 grade sau senzatii de rau -Traumatisme acute -Rani deschise -Traumatisme ale pielii -Arsuri -Rupturi de ligament sau articulatii

-Hemofilie -Boli ale vaselor de sange(varice,tromboze,flebite)

Studiu de caz.

Jucatorul de rugby Cristian.D in varsta de 24 de ani, avand 95 de kg.si 188 cm. are meci astazi la ora 17:00,s-a prezentat la cabinetul meu de masaj pentru un masaj sportiv ante-antrenament. Manevre principale : -Netezire -Frictiune - Framantat - Tapotament -Rulat si Cernut. Toate manevrele ale masajului sportiv ante-antrenament se face de la presiune si viteza minima pana la presiune si viteza maxima,avand in vedere sa-i stimulam muschii pentru a intra in meci.

Bibliografie: -