Schema pentru Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este principalul impozit indirect al sistemului fiscal din
România. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană sistemul de TVA a trebuit aliniat la
cel comunitar stabilit prin Directiva 112/2006. Astfel, Titlul VI al Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, TVA transpune regimul comun privind TVA în Uniunea Europeană.

5.1Regula generală de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

Pentru ca unei operaţiuni să i se aplice TVA conform regulilor din România ea trebuie:

să fie efectuată de o persoană impozabilă,

să constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuată cu plată sau o operaţiune

asimilată;

să aibă locul în România, conform regulilor stabilte de Codul Fiscal;

să nu fie scutită, conform Codului Fiscal;

Dacă cele de mai sus se îndeplinesc TVA va fi aplicat de persoana obligată la plata TVA, care
poate fi furnizorul sau beneficiarul.

1 / 14
Schema pentru Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

5.2Persoanele impozabile

O persoană impozabilă este orice persoană, indiferent de statutul său juridic, care efectuează
de o manieră independentă activităţi economice.

Exemplu: O societate comercială care face comert cu produse alimentare este o persoană
impozabilă;

O persoană fizică ce face operatiuni de taximetrie în mod independent, ca si persoană fizică

autorizată este persoană impozabilă

Înainte de realizarea oricăror operaţiuni supuse TVA în România, persoana impo­zabilă care le
realizează este obligată să se înregistreze în scop de TVA. Sunt excep­tate de la înregistrarea
în scop de TVA:

– întreprinderile mici, cu cifră de afaceri anuală mai mică de 35.000 euro;

– persoanele care realizează numai operaţiuni scutite fără drept de deducere.

2 / 14
Schema pentru Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Înregistrarea în scop de TVA presupune atribuirea unui cod unic de identificare precedat de
sintagma “RO”

Persoanele impozabile nestabilite şi care nici nu au un sediu fix în România şi care sunt
obligate să se înregistreze în scop de TVA o pot face astfel:

– persoanele stabilite în afara Comunităţii, prin desemnarea unui reprezentant fiscal, persoană
stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România;

– persoanele stabilite în Comunitate, în alt stat membru decât România, se pot înregistra fie
direct la organele fiscale din România, fie prin desemnarea unui reprezentant fiscal, persoană
stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România.

Prin excepţie, întreprinderile mici, persoanele care realizează numai operaţiuni scutite fără drept
de deducere precum şi persoanele juridice neimpozabile (denumite grupul celor 3) trebuie să se
înregistreze în scop de TVA dacă volumul achiziţiilor intracomunitare efectuate în cursul unui an
calendaristic este mai mare de 10.000 euro. În această situaţie, persoanelor din grupul celor 3 li
se va atribui un cod de înregistrare în scopuri de TVA ce nu va putea fi folosit, însă, decât în
relaţiile cu furnizori/clienţi din celelalte state membre, nu şi pe plan intern. Înregistrarea este
valabilă timp de cel puţin 2 ani.

5.3Livrările de bunuri si prestările de servicii

3 / 14
Schema pentru Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

5.3.1Livrările de bunuri

Livrarea de bunuri reprezintă transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.

Bunurile care fac obiectul livrării sunt:

bunurile mobile corporale, cum sunt: materiile prime, materialele, obiectele de inventar,
mijloacele fixe care pot fi detaşate;

bunurile imobile, cum sunt: locuinţele, construcţiile industriale, comerciale, agricole sau cele
destinate pentru alte activităţi, terenurile agricole, terenurile pentru construcţii şi cele adiacente
construcţiilor, inclusiv cele aferente localităţilor urbane sau rurale pe care sunt amplasate
construcţii sau alte amenajări;

bunurile de natură mobilă care nu pot fi detaşate fără a fi deteriorate sau fără a antrena
deteriorarea imobilelor sau care devin bunuri imobiliare prin destinaţie;

energia electrică şi termică, gazele, agentul frigorific.

4 / 14
Schema pentru Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Sunt asimilate livrărilor de bunuri

vânzarea de bunuri cu plata în rate, cu excepţia contractelor de leasing;

trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile;

transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite;

preluarea de către persoane impozabile a bunurilor mobile achiziţionate sau fabricate de către
acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică
desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit,
dacă TVA aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau
parţial ;
8

bunurile constatate lipsă în gestiune ;

9

distribuirile de bunuri către asociaţi sau acţionari, dacă taxa aferentă respectivelor bunuri a fost dedusă .
10

Nu se consideră livrare de bunuri:

transferul total sau parţial al activelor şi pasivelor unei persoane impozabile, cu plată sau cu titlu gratuit, efectuat cu ocazia operaţiunilor de fuziune şi divizare a societăţilor comerciale, dacă primitorul e persoană impozabilă;

5 / 14
Schema pentru Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

aportul în natură la capitalul social al unei societăţi comerciale, în cazul în care beneficiarul este o persoană impozabilă care are dreptul de a deduce total taxa pe valoarea adăugată, dacă taxa ar fi aplicabilă la transferul respectiv.

Livrarea intracomunitară de bunuri este livrarea în care un bun se transportă dintr-un stat membru în alt stat membru al Uniunii Europene.

Se consideră livrare intracomunitară şi transferul.Transfer se consideră a fi orice expediere de bun dintr-un stat membru în alt stat membru, cu excepţia non-transferurilor.

Situaţii în care expedierea unui bun dintr-un stat membru în alt stat membru reprezintă NON-TRANSFER:

în statul membru de destinaţie bunul va fi utilizat pentru o vânzare la distanţă;

în statul membru de destinaţie bunul este livrat conform regulilor privind livrarea de bunuri cu instalare efectuată de furnizor;

livrări de bunuri la bordul navelor, aeronavelor, trenurilor care se deplasează în Comunitate;

bunul este livrat în cadrul unei livrări intracomunitare scutite, sau unei livrări la export;

6 / 14
Schema pentru Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

livrarea de gaz;

utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat, în scopul prestării de servicii în statul membru de destinaţie, de către persoana impozabilă stabilită în România;

utilizarea temporară a bunului respectiv, pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, în condiţiile în care importul aceluiaşi bun dintr-un stat terţ, în vederea utilizării temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporară cu scutire integrală de drepturi de import;

5.3.2Prestările de servicii

Prestarea de servicii reprezintă orice activitate care nu constituie livrare de bunuri

Pentru a intra în sfera TVA, prestarea de servicii trebuie efectuată cu plată. Totuşi, în anumite situaţii, deşi prestările de servicii sunt efectuate fără plată, ele trebuie incluse în sfera de aplicare a TVA.

5.3.3Achizitiile intracomunitare

Achiziţia intracomunitară de bunuri reprezintă obţinerea dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar, bunurile fiind transportate dintr-un stat membru în alt stat membru.

În cele mai multe cazuri, achiziţia intracomunitară reprezintă de fapt cumpărarea bunurilor dintr-un stat membru în alt stat membru. Însă, chiar şi simplul transport al bunurilor dintr-un stat membru în alt stat membru poate fi asimilat unei achiziţii intracomunitare în statul de destinaţie al bunurilor.

5.3.4Importurile

Import de bunuri reprezintă introducerea în Comunitate de bunuri dintr-un teritoriu terţ.

5.4Locul operatiunilor

Pentru a fi supuse TVA în ţara noastră, livrările de bunuri, prestările de servicii, achiziţiile intracomunitare sau importul trebuie considerate a fi realizate în România.

A. Locul livrării de bunuri

Locul livrării bunurilor se consideră a fi:

a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul bunurilor în cazul bunurilor expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de terţi;

b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj;

c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

d) locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii;

e) în cazul livrării de gaze prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau al livrării de energie electrică, către un comerciant persoană impozabilă, locul livrării se consideră locul unde comerciantul persoană impozabilă este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livrează bunurile sau, în absenţa unui astfel de sediu,
locul în care acesta are domiciliul stabil sau reşedinţa sa obişnuită;

7 / 14
Schema pentru Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

f) în cazul livrării de gaze prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau de energie electrică, în situaţia în care o astfel de livrare nu se regăseşte la lit. e), locul livrării reprezintă locul în care cumpărătorul utilizează şi consumă efectiv gazul natural sau energia electrică.

B. Locul prestării serviciilor prezintă o mare varietate de modalităţi de determinare. Regula generală specifică faptul că locul prestării de servicii este acolo unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate .

De la această regulă există o serie de excepţii cum sunt:

a) pentru lucrări efectuate în legătură cu bunuri imobile, locul unde sunt situate bunurile imobile

b) pentru orice fel de transport în afara celui intracomunitar de bunuri, locul unde este efectuat transportul în funcţie de distanţe

c) pentru transportul intracomunitar de bunuri, locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri sau statul membru care a dat codul de TVA al clientului, dacă acest stat membru este diferit de locul de plecare a transportului intracomunitar de bunuri

d) pentru servicii accesorii transportului locul în care se prestează serviciile sau statul membru care a dat codul de TVA al clientului, pentru servicii accesorii transportului intracomunitar de bunuri, dacă acest stat membru este diferit de locul in care sunt prestate efectiv serviciile

e) pentru serviciile de intermediere prestate în legătură cu un transport intracomunitar de bunuri locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri sau statul membru care a dat codul de TVA al clientului, dacă acest stat membru este diferit de locul de plecare a transportului intracomunitar de bunuri

f) pentru serviciile de intermediere prestate în legătură cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de bunuri locul în care se prestează serviciile accesorii sau statul membru care a dat codul de TVA al clientului dacă acest stat membru este diferit de locul in care sunt prestate efectiv serviciile accesorii

g) pentru servicii intangibile, de genul

– închirierea bunurilor mobile corporale, cu excepţia mijloacelor de transport

– operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu excepţia mijloacelor de transport;

– transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;

– serviciile de publicitate şi marketing ;

– serviciile consultanţilor, inginerilor, birourilor de studii, avocaţilor, experţilor contabili şi altor servicii similare;

– prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii;

– operaţiunile bancare, financiare şi de asigurări, inclusiv reasigurări, cu excepţia închirierii de seifuri ;

– punerea la dispoziţie de personal ;

– acordarea accesului la sistemele de distribuţie a gazelor naturale şi a energiei electrice, inclusiv serviciile de transport şi transmitere prin intermediul acestor reţele, precum şi alte prestări de servicii legate direct de acestea;

– telecomunicaţiile ;

– serviciile de radiodifuziune şi televiziune ;

– serviciile furnizate pe cale electronică ;

– obligaţia de a se abţine de la realizarea sau exercitarea, total sau parţial, a unei activităţi economice sau a unui drept prevăzut mai sus;

– prestările de servicii de intermediere, efectuate de persoane care acţionează în numele şi contul altor persoane, când aceste servicii sunt prestate în legătură cu serviciile prevăzute mai sus.

– în cazul prestărilor intermediarilor care intervin în furnizarea serviciilor prezentate anterior.

locul unde este stabilit clientul, dacă este stabilit în afara Comunităţii sau locul unde este stabilit clientul, dacă este persoană impozabilă ce acţionează ca atare stabilită în alt stat membru decât prestatorul

h) pentru prestări servicii culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii şi cele ale organizatorilor de astfel de activităţi locul unde sunt prestate serviciile

i) pentru expertize şi lucrări privind bunurile mobile corporale locul unde sunt prestate serviciile sau statul membru care a atribuit cod de TVA clientului dacă acesta este diferit de statul membru în care sunt prestate efectiv serviciile şi bunurile sunt transportate în afara statului membru unde s-au prestat efectiv serviciile

j) pentru servicii de intermediere (altele decât cele menţionate mai sus) locul operaţiunii de bază

k) pentru leasing de mijloace de transport în România, dacă prestatorul este stabilit în afara Comunităţii şi beneficiarul este stabilit în România;

- în afara Comunităţii, dacă prestatorul este stabilit în România şi beneficiarul este stabilit în afara Comunităţii.

C. Locul achiziţiei intracomunitare este locul unde se găsesc bunurile atunci când se încheie transportul sau expediţia.

D. Locul importului de bunuri este statul membru în care au intrat bunurile pe teritoriul Comunităţii sau statul membru în care au ieşit din regim vamal suspensiv.

5.5Operaţiuni scutite privind taxa pe valoarea adăugată

8 / 14
Schema pentru Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Operaţiunile scutite sunt:

a) scutiri în interiorul ţării;

b) scutiri pentru importuri şi achiziţii intracomunitare;

c) scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare, pentru livrări intracomunitare şi pentru transportul internaţional şi intracomunitar;

d) scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri.

e) scutiri pentru intermediari

Operaţiunile scutite de TVA sunt reglementate prin lege şi nu se admite extinderea lor prin analogie.

Sunt scutite de TVA activităţile persoanelor impozabile cu venituri din operaţiuni taxabile declarate sau, după caz, realizate anual, de până la 35.000 euro, numite întreprinderi mici. Calculul plafonului se face luând în considerare cursul de schimb valabil la data aderării şi proporţional cu numărul de luni în care întreprinderea
a activat. Aceste persoane nu vor aplica TVA la livrări/prestări, dar nici nu vor avea dreptul de a deduce TVA aferent achiziţiilor efectuate.

În cazul realizării unor venituri egale sau superioare plafonului de impozitare de 35.000 euro în cursul unui an fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să solicite înregis­trarea ca plătitori de TVA, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

5.6Persoana obligată la plata taxei

Pentru orice operaţiune trebuie determinat cine este persoana obligată la plata taxei către buget.

Sintagma „persoană obligată la plata taxei” desemnează persoana obligată să colecteze TVA.

În general, persoana obligată la plată este persoana care efectueză livrarea sau prestarea. De la această regulă există o serie de excepţii, în sensul că beneficiarul devine persoana obligată la plată, cum sunt:

1.

persoana impozabilă care acţionează ca atare şi care beneficiază de servicii intangibile, dacă aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România, chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România;

2.

persoana înregistrată care beneficiază de servicii de transport şi accesorii transportului precum şi de intermediere in aceste servicii, servicii de lucrări si expertize asupra bunurilor mobile corporale şi care a comunicat prestatorului codul său de înregistrare în scopuri de TVA în România, dacă aceste servicii sunt prestate
de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România, chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România

3.

persoana înregistrată căreia i se livrează gaze naturale sau energie electrică dacă aceste livrări sunt realizate de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România, chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România

4.

persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, înregistrată care este beneficiarul unei livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare, în următoarele condiţii:

1. cumpărătorul revânzător al bunurilor să nu fie stabilit în România, să fie înregistrat în scopuri de TVA în alt stat membru şi să fi efectuat o achiziţie intracomunitară a acestor bunuri în România, care nu este impozabilă; şi

2. bunurile aferente achiziţiei intracomunitare, prevăzute la pct. 1, să fi fost transportate de furnizor sau de cumpărătorul revânzător ori de altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului revânzător, dintr-un stat membru, altul decât statul în care cumpărătorul revânzător este înregistrat în scopuri de TVA, direct
către beneficiarul livrării; şi

3. cumpărătorul revânzător să îl desemneze pe beneficiarul livrării ulterioare ca persoană obligată la plata taxei pentru livrarea respectivă;

1.

persoana din cauza căreia bunurile ies din regimurile vamale suspensive;

2.

persoana impozabilă acţionând ca atare sau persoana juridică neimpozabilă, stabilită în România sau nestabilită în România, dar înregistrată prin reprezentant fiscal, care este beneficiar al unor livrări de bunuri sau prestări de servicii care au loc în Româniaaltele decât cele de mai sus dacă sunt realizate de o persoană
impozabilă care nu este stabilită în România şi care nu este înregistrată în România.

Atunci când beneficiarul este persoana oblugată la plată dacă are si drept de deducere al TVA va înregistra în acelasi timp cu TVA colectată si TVA deductibilă prin procedeul numit “taxare inversă”

5.7Faptul generator, exigibilitatea taxei şi exigibilitatea plăţii taxei pe valoarea adăugată

Faptul generator al taxei pe valoarea adăugată reprezintă operaţiunea care, prin realizarea ei, duce la includerea sub incidenţa TVA a unor operaţiuni. Regula de bază prevede ca faptul generator apare în momentul efectuării livrării de bunuri şi/sau în momentul prestării serviciilor. De la această regulă de bază apar o serie
de excepţii cum ar fi:

– data la care beneficiarul devine proprietar al bunurilor: bunuri vândute în consignaţie;

– data la care beneficiarul devine proprietar al bunurilor: stocuri puse la dispoziţia clientului;

– data la care beneficiarul devine proprietar al bunurilor: bunuri livrate pentru testare sau pentru verificarea conformităţii;

– data transferului titlului de proprietate: bunuri imobile;

– la data emiterii situaţiilor de lucrări sau, după caz, a acceptării acestora de către beneficiar: pentru prestările de servicii decontate pe bază de lucrări;

– ultima zi a perioadei specificată în contract pentru plată, dar nu mai mult de 1 an: livrări de bunuri şi prestări servicii care se fac continuu (gaze naturale, apă, energie electrică, telefon);

9 / 14
Schema pentru Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

– data plăţii specificată în contract: închiriere, leasing, concesionare, arendare;

– data la care se supun plăţii taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare: import.

Exigibilitatea taxei este dreptul organului fiscal de a pretinde plătitorului de TVA, la o anumită dată, plata taxei datorate bugetului de stat. Regula de bază prevede că exigibilitatea este concomitentă cu faptul generator. Prin excepţie exigibilitatea apare la:

– data emiterii facturii: dacă factura se emite înainte de faptul generator;

– data încasării avansului: plăţile în avans efectuate înainte de faptul generator, cu excepţia:

a) avansuri pentru plata importurilor;

b) avansuri pentru operaţiuni scutite sau neimpozabile.

– data extragerii numerarului: bunuri livrate sau servicii realizate prin maşini automate de vânzare, de jocuri sau alte maşini similare;

- în a 15–a zi a lunii următoare faptului generator, sau la data emiterii facturii dacă factura se emite înainte, pentru: livrări intracomunitare şi achiziţii intracomunitare;

Exigibilitatea plăţii taxei este data limită până la care o persoană trebuie să efectueze plata TVA către buget. După această dată se calculează majorările de întârziere. Exigibilitatea plăţii taxei este echivalentă cu scadenţa de plată a TVA către buget. Determinarea scadenţei se face în funcţie de perioada impozabilă aferentă
fiecărei persoane:

1.

dacă cifra de afaceri realizată în anul anterior a fost mai mică de 100.000 euro perioada impozabilă este trimestrul, deci exigibilitatea plăţii taxei este la 25 a lunii următoare trimestrului încheiat;

2.

dacă cifra de afaceri realizată în anul anterior a fost mai mare de 100.000 euro perioada impozabilă este luna, deci exigibilitatea plăţii taxei este la 25 a lunii următoare.

Prin opţiune, contribuabilii pot decide ca perioada impozabilă să fie semestrul sau anul.

5.8Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată

Conform Codului fiscal, baza de impozitare a TVA pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii este formată din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul
acestor operaţiuni, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

De asemenea, în baza de impozitare a TVA mai sunt cuprinse impozitele, taxele (dacă nu este prevăzut contrariul prin lege), precum şi cheltuielile accesorii (comisioa­nele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului).

Ca excepţii de la cele prezentate mai sus, baza de impozitare a TVA este constituită din preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost, determinat în momentul livrării/prestării în următoarele cazuri:

livrările şi prestările către sine;

transferurile.

În baza de impozitare a TVA nu se cuprind:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acor­date de furnizori direct clienţilor în vederea stimulării vânzărilor, în condiţiile prevăzute în contractele încheiate. Condiţiile pentru ca aceste reduceri să nu fie incluse în baza de impozitare a TVA sunt:

1) să fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului;

2) să nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartidă pentru o prestaţie oarecare;

3) să fie reflectate în facturi sau în alte documente legale.

b) penalizările, precum şi sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale. Acestea sunt excluse din baza de impozitare numai dacă sunt percepute peste preţurile sau tarifele negociate.

c) dobânzile percepute pentru plăţi cu întârziere;

d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia;

e) ambalajele care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare;

În anumite situaţii, baza de impozitare a TVA stabilită după modelele prezentate anterior poate fi redusă. Astfel, baza de impozitare a TVA se reduce în următoarele cazuri:

a) în situaţia refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, preţurile sau alte elemente cuprinse în facturi ori în alte documente legal aprobate, precum şi în cazul retururilor de până la 15% din presa scrisă;

10 / 14
Schema pentru Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

b) în situaţia în care reducerile de preţ privind rabaturile, remizele, risturnele, scon­turile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor în vederea stimulării vânzărilor sunt acordate conform contractelor încheiate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

c) în situaţia în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

În cazul importului de mărfuri, baza de impozitare este constituită din valoarea în vamă, determinată potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele şi alte taxe datorate potrivit legii.

Valoarea în vamă este dată de suma între valoarea dată de preţul extern al produsului şi valoarea cheltuielilor conexe parcursului extern (cheltuieli de transport, asigurare, manipulare şi alte asemenea pe parcursul extern).

În baza de impozitare sunt cuprinse şi cheltuielile accesorii care intervin după introducerea mărfii în ţară până la primul loc de destinaţie al bunurilor: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare. Prin primul loc de destinaţie se înţelege locul care figurează pe documentul de transport care însoţeşte bunurile
la intrarea în ţară.

De asemenea, în cazul bunurilor importate, nu se cuprind în baza de impozitare:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor, în vederea stimulării vânzărilor, în condiţiile prevăzute în contractele încheiate;

b) penalizările, precum şi sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale;

c) dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, vânzări cu plata în rate, operaţiuni de leasing;

d) ambalajele care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare.

5.8. Cotele de impozitare

În România, cota standard a TVA este de 19% şi se aplică operaţiunilor impo­zabile, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Începând cu anul 2004, Codul fiscal prevede introducerea unei cote reduse a TVA de 9%, aplicabilă bazei de impozitare, pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:

a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii, cinematografe;

b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv publicităţii;

c) livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor dentare;

d) livrările de produse ortopedice;

e) medicamente de uz uman şi veterinar;

f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Începând cu 15 decembrie 2008 Cdoul Fiscal prevede introducerea si a unei cote reduse de 5% pentru:

-
1.

livrările de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m 2 , exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. Cota redusă se aplică numai
în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250 m 2 , inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au

mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 m
2

, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%.

-
1.

livrările de clădiri:

destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari

destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap

către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.

Cota de TVA aplicabilă este cea în vigoare la data la care ia naştere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată, conform legislaţiei statului membru unde se consideră că are loc operaţiunea.

11 / 14
Schema pentru Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Regularizarea se efectuează prin refacturarea integrală a contravalorii livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii cu cotele în vigoare la data la care ia naştere faptul generator şi scăderea în cadrul aceleiaşi facturi a sumelor facturate anterior.

TVA se calculează prin aplicarea cotei de TVA asupra bazei de impozitare.

5.9Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată

Deducerea TVA reprezintă diminuarea TVA colectată ca urmare a livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii cu TVA datorată/achitată furnizorilor de bunuri sau prestatorilor de servicii.

Au dreptul la deducerea TVA numai persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA la organele fiscale teritoriale ca plătitori de TVA pe teritoriul României. Din TVA-ul colectat în România se poate deduce numai TVA-ul plătit conform legislaţiei din România.

Naşterea dreptului de deducere a TVA: în momentul în care TVA deductibilă devine exigibilă

Nu poate fi dedusă TVA aferentă intrărilor pentru:

a) operaţiuni care nu au legătură cu activitatea economică a persoanelor impozabile;

b) bunuri/servicii achiziţionate de furnizori/prestatori în contul clienţilor şi care apoi se decontează acestora;

c) servicii de transport, hoteliere, alimentaţie publică şi altele de aceeaşi natură, prestate pentru persoane impozabile care desfăşoară activitate de intermediere în turism;

d) băuturi alcoolice şi produse din tutun destinate acţiunilor de protocol;

e) bunurile lipsă sau depreciate calitativ în timpul transportului, neimputabile, pe baza documentelor întocmite pentru predarea-primirea bunurilor de la transportator şi pentru înregistrarea lor în gestiunea persoanei impozabile.

Ca o situaţie aparte, am dori să precizăm cazul persoanelor impozabile care efectuează atât operaţiuni ce dau drept de deducere, cât şi de operaţiuni care nu dau drept de deducere (persoanele impozabile cu regim mixt).

În acest caz, dreptul de deducere a TVA aferente bunurilor şi/sau serviciilor se determină în raport cu gradul de utilizare a bunurilor şi/sau serviciilor respective la realizarea operaţiunilor care dau drept de deducere.

Determinarea gradului de utilizare a bunurilor şi/sau serviciilor la realizarea operaţiunilor care dau drept de deducere se realizează prin intermediul pro ratei.

Pro rata se determină ca raport între veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere, inclusiv subvenţii legate direct de preţul lor şi veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau drept de deducere, subvenţii, alocaţii de la bugetul de stat sau
bugetele locale, precum şi orice alte venituri din care este finanţată activitatea.

Pro rata se determină de regulă anual, situaţie în care elementele prevăzute la numitor şi numărător sunt cumulate pentru întregul an fiscal, iar, prin excepţie, aceasta poate fi determinată lunar, în acest caz elementele prevăzute la numitor şi numărător fiind cele efectiv realizate în cursul fiecărei luni.

Dreptul de deducere se exercită lunar prin scăderea taxei deductibile din suma reprezentând TVA facturată pentru bunurile livrate şi/sau serviciile prestate, denumită taxă colectată.

5.10Determinarea TVA de plată şi plata acesteia la buget

TVA datorată bugetului de stat se stabileşte lunar, trimestrial, semestrial sau anual pe bază de deconturi ale plă­titorilor de TVA, ca diferenţă între taxa colectată şi taxa dedusă potrivit legii. În situa­ţia în care taxa dedusă potrivit legii este mai mare decât taxa colectată, rezultă taxa de rambursat, iar în situaţia în care taxa
colectată este mai mare decât taxa dedusă potrivit legii, rezultă taxa de plată la bugetul de stat.

Sunt obligaţi să-şi determine TVA-ul datorat lunar plătitorii care în anul precedent au realizat o cifră de afaceri egală sau superioară valorii de 100.000 euro/an.

Plătitorii care în anul anterior au realiza o cifră de afaceri inferioară sumei de 100.000 euro/an vor determina TVA-ul datorat trimestrial.

Posibilitatea de declarare semestrială sau anuală apare numai la cererea expresă a contribuabilului. Astfel, contribuabilul poate solicita (până la 25 Februarie a anului pentru care se face solicitare) să aplice:

- perioada fiscală semestrială, calculând şi determinând TVA-ul semestrial, dacă societatea a avut activitate în anul anterior în maxim 3 luni dintr-un semestru;

- perioada fiscală anuală, calculând şi determinând TVA-ul anual, dacă societatea a avut activitate în anul anterior în maxim 6 luni dintr-un an.

TVA colectată se determină pe baza Jurnalului de vânzări completat de agentul economic pe fiecare lună în parte la care se adaugă sumele de TVA colectat preluate prin mecanismul de „taxare inversă”. Acest jurnal este un centralizator al livrărilor de bunuri sau al prestărilor de servicii din luna pentru care se face calculul.

La baza TVA care poate fi dedusă stă TVA deductibilă care este corectată cu ajutorul pro ratei. TVA deductibilă se determină cu ajutorul Jurnalului de cumpărări, care este un centralizator al operaţiunilor reprezentând achiziţiile pentru luna respectivă.

TVA de plată trebuie virată la buget până pe data de

– 25 a lunii următoare celei pentru care se calculează, în cazul plătitorilor lunari;

– 25 a primei luni a trimestrului următor celui pentru care se calculează, în cazul plătitorilor trimestriali;

– 25 a primei luni a semestrului următor celui pentru care se calculează, în cazul plătitorilor semestriali;

12 / 14
Schema pentru Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

– 25 a primei luni a anului următor celui pentru care se calculează, în cazul plătitorilor anuali;

În cazul în care TVA-ul este datorat de neplătitorii de TVA, plata TVA trebuie făcută:

– la data completării declaraţiei vamale de import, pentru import;

– la data de 25 a lunii următoare depunerii decontului special de TVA.

Taxa de rambursat pentru luna de raportare stabilită prin decontul de taxă pe valoarea adăugată conform metodologiei de mai sus se regularizează în ordinea următoare:

a) prin compensarea efectuată de persoana impozabilă în limita taxei rămase de plată rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor următoare, după caz, fără avizul organului fiscal, la întocmirea decontului de taxă pe valoarea adăugată;

b) prin compensarea cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat de persoana impozabilă, efectuată de organele fiscale din oficiu sau, după caz, la solicitarea expresă a persoanei impozabile, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de compensare;

c) prin rambursarea efectuată de organele fiscale.

Rambursarea diferenţei de taxă, rămase după compensare şi după scăderea taxei corespunzătoare sumelor neachitate din facturile furnizorilor/prestatorilor, se efectuează de organele fiscale teritoriale, în termen de 30 de zile de la data depu­nerii cererii de rambursare, pe baza documentaţiei stabilite prin ordin al ministrului
finanţelor publice şi a verificărilor efectuate de organele de control fiscal.

5.11Măsuri de simplificare
Măsurile de simplificare ca se aplică atât furnizorilor, cât şi beneficiarilor urmă­toarelor bunuri:

– deşeurile şi resturile de metale feroase şi neferoase, precum şi materiile prime secundare rezultate din valorificarea acestora;

- bunurile şi/sau serviciile livrate ori prestate de sau către persoanele pentru care s-a deschis procedura de insolvenţă, cu excepţia bunurilor livrate în cadrul comerţului cu amănuntul;

– materialul lemnos.

Aplicarea acestei măsuri de simplificare este condiţionată de faptul ca ambele entităţi ( furnizor şi beneficiar) să fie înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, iar tranzacţiile să aibă loc în România.

Factura trebuie să cuprindă obligatoriu în această situaţie menţiunea „ taxare inversă”.

Furnizorul va emita factura fără TVA şi numai cu menţiunea „taxare inversă”. Beneficiarul calculează taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor achiziţii, o înscrie în decontul de taxă pe valoarea adăugată, atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă. Plata facturii se va face la nivelul valorii fără TVA.

Beneficiarii plătitori de taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt aplică pro-rata, în funcţie de destinaţia pe care o dau achiziţiilor respective;

Aplicarea corectă a acestor prevederi pică în sarcina atât a furnizorilor, cât şi a beneficiarilor. În situaţia în care furnizorul nu a menţionat «taxare inversă» în facturile fiscale emise pentru bunurile menţionate mai sus, beneficiarul este obligat să aplice taxare inversă, respectiv să nu facă plata taxei pe valoarea adăugată către
furnizor, să înscrie din proprie iniţiativă menţiunea «taxare inversă» în factura fiscală.

5.12Obligaţiile persoanelor inregistrate in scop de TVA

Înregistrarea la organele fiscale

a) la începerea activităţii, precum şi în alte cazuri stabilite prin legislaţie, persoanele impozabile sunt obligate să se înregistreze ca plătitori de TVA, urmând procedurile privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe;

b) să solicite organului fiscal scoaterea din evidenţă ca plătitori de TVA, în caz de încetare a activităţii, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situaţia respectivă.

Întocmirea documentelor

a) să consemneze livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii în facturi sau în alte documente legal aprobate şi să completeze în mod obligatoriu următoarele date: seria şi numărul intern al facturii, denumirea, adresa şi Codul fiscal ale furnizorului/prestatorului şi, după caz, ale beneficiarului, data emiterii, denumirea
bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate, cantităţile, după caz, preţul unitar, valoarea bunurilor/serviciilor fără TVA, suma taxei pe valoarea adăugată;

b) să solicite de la furnizori/prestatori facturi ori documente legal aprobate şi să verifice întocmirea corectă a acestora;

c) să întocmească declaraţia vamală de import, direct sau prin repre­zen­tanţi autorizaţi, să determine baza de impozitare pentru bunurile impor­tate şi să calculeze TVA datorată bugetului de stat.

13 / 14
Schema pentru Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Evidenţa operaţiunilor

a) să ţină evidenţa contabilă potrivit legii, astfel încât să poată determina baza de impozitare şi TVA colectată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate, precum şi cea deductibilă aferentă intrărilor;

b) să asigure condiţiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informaţiilor şi conducerea evidenţelor prevăzute de regle­mentările în domeniul taxei pe valoarea adăugată;

c) să întocmească şi să depună lunar sau trimestrial, la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare ori a primei luni din tri­mestrul, semestrul sau anul următor inclusiv, decontul privind taxa pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice;

d) să întocmească şi să depună trimestrial până la data de 25 a primei luni a trimestrului următor declaraţia recapitulativă privind achiziţiile şi livrările intracomunitare, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice;

e) să furnizeze organelor fiscale toate justificările necesare în vederea stabilirii operaţiunilor realizate atât la sediul principal, cât şi la subunităţi;

f) să contabilizeze distinct veniturile şi cheltuielile rezultate din operaţiunile asocierilor în participaţiune.

Plata

a) să achite TVA datorată, potrivit decontului întocmit lunar,,trimes­trial, semestrial sau anual până la data de 25 a lunii următoare ori a primei luni din trimestrul, semestrul sau anul următor inclusiv;

b) să achite taxa datorată bugetului de stat, anterior datei depunerii cererii la organul fiscal pentru scoaterea din evidenţă ca plătitor de TVA, în caz de încetare a activităţii;

Surse:

http://dc153.4shared.com/doc/SDUW3Ra8/preview.html

Ţâţu Lucian, Şerbănescu Cosmin, Dan Ştefan, Cataramă Delia, Nica Adrian, Miricescu Emilian, Fiscalitate de la lege la practică, Ediţia a V-a, Editura Ch Beck, 2008

Văcărel I şi colectiv, Finanţe Publice, Editura Didactică şi Pedagogică, 2007

CECCAR, Întrebări şi studii de caz privind accesul la stagiu pentru obţinerea calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat, Ed. CECCAR, 2008

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în MO nr. 927/2003, cu modificările şi completările ulterioare

HG nr. 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, publicate în MO nr. 112/2004, cu modificările şi completările ulterioare

Raabe, Ghid practic de fiscalitate

14 / 14