UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ȘTIINȚE UMANISTE,

ECONOMICE ȘI INGINEREȘTI

Programul de master
Kinetoterapie la domiciliu
(Chișinău)

Referat la disciplina
NUTRIȚIA

TEMA: GLUCIDELE

Realizat:
Studentă al programului de master
Kinetoterapie la domiciliu, anul I
Bâtcă Mariana

Verificat:
Responsabil de disciplină
Andreea Moroșanu

Chișinău – 2017
0
 GLUCIDELE

Zaharidele (cunoscute și sub denumirea de: zaháruri, glucide, carbohidrați sau hidrați
de carbon) sunt compuși organici cu funcțiune mixtă, ce au în compoziția lor atât grupări
carbonilice (aldehidă sau cetonă), cât și grupări hidroxilice (hidroxil). În majoritatea cazurilor,
raportul dintre numărul atomilor de hidrogen și de oxigen este de 2:1 (ca al apei); cu alte cuvinte,
au formula empirică Cm(H2O)n (unde mpoate fi diferit de n). Există și unele excepții; de
exemplu, deoxiriboza, o zaharidă componentă a ADN-ului, are formula brută C5H10O4. De aceea,
zaharidele mai sunt numite și carbohidrați sau hidrați de carbon, dar din punct de vedere
structural este corect să fie privite mai degrabă ca polihidroxialdehide sau ca polihidroxicetone.
Glucidele constituie o componentă majoră a alimentației (macronutrienți) alături
de proteine și lipide, exemple: glucoza, fructoza, zaharoza, lactoza.
Glucidele joacă diverse roluri în organismele vii, atât la animale, cât și la plante. Unele
polizaharidele sunt substanțe de rezervă sau de depozit al energiei (cum este de exemplu
amidonul și glicogenul), iar altele sunt componente structurale (cum este celuloza la plante
și chitina la artropode). (1)

Clasificarea biochimică a glucidelor (3)

1. Monozaharide (zaharuri rapide) – compuse dintr-o singură moleculă. Cele mai importante
fiind: glucoza (zahărul din sânge), fructoza (zahărul din fructe, miere), galactoza (zahărul din
lapte), maltoza (în ceriale);
2. Dizaharide – compuse de la 2 până la 6 molecule. Zaharoza (zahărul de
consum), lactoza (zahărul din lapte), maltoza(zahărul din malt, obținut din cereale încolțite);
3. Polizaharide (zaharuri lentre) – compuse din peste 10 molecule. Cele mai des întâlnite
sunt: glicogen (depozitează în ficat și mușchi), fibre (celuloza și pectina – fructe, legume
cereale, legumenoase), amidonul (cartofi, porumb, fasole, pâine, paste).

Care este rolul glucidelor? (3)

În ceea mai mare parte glucidele au rol de material energetic, adică ele sunt sursa
principală de energie necesară organismului nostru – un gram de carbohidrați elibereaza 4
kcalorii. Glucidele oferă cele mai multe și accesibile calorii. De aceea corpul uman are nevoie de
un aport constant de glucide pentru a funcționa corespunzător. Ele participă la reglarea
metabolismului lipidelor și proteinelor – ajută la arderea lipidelor și pot participa la formarea

1
proteinelor, ajută la mecanismul de termoreglare a corpului, iar sistemul nervos se bazează
exclusiv pe energia generată de glucide.

Glucidele sunt produse bogate în fibre vegetale și celuloză

absorb toxinele din organism și le elimină; absorb grăsimle din
organism și le elimină; absorb apa din organism și o elimină, inclusiv
mărește peristaltica intestinală, respectiv deșeurile nu se depozitează pe
intestinal gros, ca rezultat nu există constipație, miros neplăcut din pori,
acneie etc.

Monozaharidele se absorb rapid și stimulează brusc mecanismul

de reglare a glicemiei (secreția de insulină), de aceea senzația de
sațietatea nu durează mult. În schimb, glucidele complexe încep să se
discompună din cavitatea bucală, apoi la nivelul intestinului subțire,
până devin și ele carbohidrați simpli, după care glucoza este absorbită
în sânge.

Cum se transformă glucidele în energie? (3)

Glucidele descompuse se transformă în glucoză (zahărul din sânge)

care este apoi utilizat de organism. Atunci când acesta nu mai are
nevoie de glucoză, se depozitează în ficat și mușchi sub fomă de
glicogen (conținutul total este de 500g. glicogen – 1/3 localizat în ficat
și 2/3 în mușchi). Dacă însă aportul de glucide nu se face prin hrană,
atunci organismul folosește aceste reserve timp de 12 – 18 ore.

GLUCIDELE – IMPORTANȚA LOR ÎN ORGANISM (2,4)

Glucidele reprezintă categoria de biomolecule cu cea mai mare raspândire în natură.
Prin degradarea glucidelor este furnizată 50-70% din energia necesară existenței
organismului animal.
Glucidele trebuie să acopere între 60-65% din valoarea calorică a dietei fiecarui individ,
adică între 300 si 500 g/zi, în funcție și de efortul fizic depus.
Glucoza se întâlnește în alimente precum mierea, fructele dulci, morcovi, struguri,
coacaze. Fructoza se gasește în unele vegetale, dar și în miere și fructele dulci. Galactoza se
obține în urma hidrolizei lactozei din lapte. Zaharoza provine de la trestia de zahăr și sfeclă.
Lactoza este reprezentată de zahărul din lapte, care ajută la o mai bună absorbție a calciului.
Amidonul constituie cea mai importanta componentă în hrana zilnică a unei persoane.

2
 Din alimentație nu trebuie să lipsească cerealele și derivatele, acestea trebuind să acopere
35% din aportul caloric, 18% trebuie să fie asigurat de legume și fructe iar zaharul și derivatele
8%, ca astfel să fie asigurat un aport proporțional din diferite grupe glucidice.
Alimentația omului modern tinde sa cuprindă un procent mai mare de glucide simple
(zahar și derivate) în defavoarea glucidelor complexe (legume, fructe, cereale integrale). Acesta
este și motivul apariției unei serii noi de boli.
În organism intra aproximativ 420 g de glucide, acestea putând reprezenta, în conditiile în care
toată cantitatea ar fi reținută de catre organism pentru a fi arsă în scop energetic, necesarul
caloric pentru maxim 13 ore.
Glucidele au un rol foarte important în organism: participă în numeroase structuri
anatomice (membrane celulare, țesut nervos, nucleol celular, țesut conjunctiv și de susținere) sau
compuși macromoleculari cu funcții importante (anticorpi, substanțe care determina grupele
sanguine), dar mai reprezintă și principala sursă energetică din organism, acoperind mai mult de
jumatate din necesarul său caloric. În plus mai au și rol antitoxic pentru ficat, apărându-l
împotriva unor substante toxice precum alcoolul, tertraclorura de carbon, arsenic, stări
toxiinfecțioase.

Ce înseamnă ”indice glicemic”? (3)

Cantitatea de zaharuri absorbită de organism raportată la valoarea glicemică a glucozei

reprezintă indicele glicemic.

1. Produsele cu indice glicemic mare stimulează o secreție rapidă și mare de insulină, în

consecință celulele organismului încep să depoziteze glicogen, iar cu timpul ele (celulele)
devin rezistente la insulină, astfel apare diabetul zaharat de tip 2. Produsele cu indicele
glicemic mare sunt: mierea, cartoful, porumbul, pâinea albă, dulciurile, produsele de
patisserie, zahărul etc.
2. Produsele cu indice glicemic mic se absorb mai greu și produc o creștere glicemică mai lentă,
ele sunt: fructele (datorită prezenței fibrelor) etc.
3. Produse cu indice glicemic mediu sunt: pâinea integrală, orez etc.
Vezi mai jos tabelul care cuprinde produsele cu IG (indice glicemic) scăzut și mediu.

3
 Între 0 şi 35
Alimente cu indice glicemic scăzut:

►IG 35: caise uscate, portocale, prune, mere, piersici, ţelină, iaurt;
► IG 30: brânză proaspătă, morcovi, mandarine, clementine, lapte
degresat, lapte de soia, pere, grepfruit, roşii, napi, marmeladă fără
zahăr;
►IG 25: făină de soia, humus, cireşe, căpşuni, zmeură, seminţe de dovleac;
►IG 20: iaurt din soia, suc de lămâie fără zahăr, pudră de cacao;
► IG 15: spanac, tofu, dovlecei, ardei, măsline, salată verde, soia, varză, varză de Bruxelles,
broccoli, conopidă, castravete, ceapă, ciuperci, ghimbir, nuci, migdale, arahide, germeni de grâu;
►IG 10: avocado;
► IG 5: crustacei (homar, langustă, crab), oţet, condimente (piper, pătrunjel, oregano, busuioc,
scorţişoară, vanilie);
►IG 0: carne (de vită, de pui), ceai, cafea (fără zahăr), fructe de mare.

Între 40 şi 50
Alimente cu indice glicemic mediu:

►IG 50: kiwi, ananas, mango, orez integral, paste integrale, suc de
mere (fără zahăr);
► IG 45: cereale integrale, nucă de cocos, pâine prăjită, banane verzi,
struguri, mărar;
► IG 40: fulgi de ovăz, unt de arahide fără zahăr, prune uscate, suc de morcov.

BIBLIOGRAFIE
1. Nutriție generală și specială. Curs
https://cloud.mail.ru/home/teme/teme%20galati%20!%20kinetoterapia%20la%20domiciliu%20!
!!/nutritia/Nutritie%20generala%20si%20speciala%20curs/Curs%202%20-%20Glucidele.pdf
2. http://www.pro-sanatate.com/glucidele-importanta-lor-in-organism/
3. http://unica.md/alimentatie/rolul-glucidelor-in-alimentatie/
4. Ghid pentru alimentaţia sănătoasă. Coodonator Mariana Graur. Editura Performantica Iaşi –
2006