Ce inseamna sistemul Step by Step

1. Prin ce se diferentiaza sistemul Step by Step de sistemul traditional de invatamant?

Programul Step by Step este o alternativa de educatie a copiilor, creata ca sa raspunda marilor schimbari ce se
petrec in societate.
Acest program a debutat in Romania in anul 1994 sub numele de HEAD START, iar in 1995 a luat numele Step by
Step. La inceput a fost gandit si organizat doar pentru clasele I-IV, dar s-a implementat cu succes si la gimnaziu
incepand cu anul scolar 1999-2000.
2. Clasele Step by Step functioneaza doar in scolile Step by Step sau pot fi infiintate si in scolile traditionale?
Aceasta alternativa de invatare se poate desfasura in orice scoala. Insa trebuie subliniat faptul ca toate clasele Step
by Step au nevoie de un spatiu propriu, care este amenajat conform cerintelor acestei alternative. Intr-o clasa Step
by Step nu veti gasi banci rigide, ci mese mobile cu scaunele de jur imprejur. Clasele sunt mochetate pentru ca
anumite activitati sa se desfasoare cu copiii asezati pe podea (ceea ce place copiilor). Mesele sunt delimitate intre
ele de rafturi cu materiale didactice specifice unei activitati (matematica, stiinte, arte, citire, constructii, scriere),
constituind astfel Centrele de activitate. Amenajarea unei clase Step by Step se face cu ajutorul financiar al parintilor
si al sponsorilor, respectand si dorintele copiilor.
3. De ce ati ales sa predati intr-o scoala Step by Step?
Ca invatator care a lucrat si in sistemul traditional, am ales alternativa Step by Step deoarece am constatat ca
educatia traditionala este conceputa ca o arta de a conduce copilul spre asimilarea normelor societatii civilizate prin
reproducerea sistemului socio-cultural existent. In acest sistem, copilul invata prin reproducerea modelului dat.
Educatia este generalizatoare, egalizatoare, dupa un model, care nu este intotdeauna inteles de catre copil, cu toate
ca este probat si acceptat de catre adulti. Performanta rezultata se evalueaza prin notare. Astfel, nota prin judecata
de valoare asociata devine o "vina" sau un "merit" al copilului.
Programul Step by Step pentru invatamantul primar pune in valoare respectul reciproc si responsabilitatea fata de
cei din jur, onestitatea, civismul si seriozitatea. Educatia se bazeaza pe achizitii psihologice ale dezvoltarii copilului si
vizeaza cultivarea tuturor calitatilor potentiale ale acestuia.
Dupa cum stim, fiecare persoana are ritmul sau propriu de dezvoltare fizica, psihica si intelectuala. Aceasta
alternativa educationala incurajeaza copiii sa devina cetateni activi si sa aprecieze valorile inerente unui mod de
viata democratic. Metodele si mijloacele de explorare si cunoastere ale copilului sunt individualizate, adesea
neasteptate, originale. Instrumentele prin care se realizeaza abordarea individualizata a educatiei sunt: activitatile de
la centre, sarcinile primite de elevi, materialele utilizate, evaluarea fiecarui elev fara a fi notat, ci prin sublinierea
eventualelor greseli si sfaturile dascalului pentru a nu se repeta in mod constient aceeasi greseala in cadrul altei
sarcini asemanatoare.
4. Cum se realizeaza evaluarea copiilor in scolile Step by Step? Este adevarat ca elevii nu primesc note?
Evaluarea la clasa Step by Step se face prin mai multe metode:
a.- Copilul isi prezinta, pe Scaunul autorului, rezolvarile sarcinilor la fiecare centru de activitate, precum si orice
rezultat al activitatii sale extrascolare (la Intalnirea de dimineata). Completarile, intrebarile, observatiile celorlalti si
intrebarile conducatoare ale invatatorului il vor face sa-si inteleaga corectitudinea sau incorectitudinea demersului,
fara sa fie notat, clasificat.
b.- Lucrarile cu rezolvarile sarcinilor ale tuturor copiilor sunt expuse in clasa. Exista – fara a fi stigmatizanta –
posibilitatea de comparare cu ceilalti, de reflexie, de intelegere si de corectare a demersurilor mentale neadecvate
sau slab conturate. In timp, mapa cu lucrari a fiecarui copil – cuprinzand lucrari datate si comentate - devine oglinda
progresului acestuia fata de el insusi. Evaluarea privind chiar continutul lucrarilor este realizata de catre el insusi, iar
educatorii si alte persoane pot constata progresele si slabiciunile sale. A le depasi pe cele din urma nu este decat o
chestiune de motivatie, de a se simti bine in contextul de invatare, curiozitatea proprie copilului fiind suficienta
pentru progres.
c.- Invatatorii completeaza un Caiet de evaluare, individual pentru fiecare elev, in care demersurile de progres pe
fiecare proces de cunoastere sunt inregistrate descriptiv, la sfarsitul fiecarui semestru. Insemnarea competentelor
achizitionate, in curs de achizitionare sau neachizitionate, in Caietul de evaluare, se realizeaza pe baza fiselor de
observatie pe care invatatorul le completeaza dupa o perioada de observare atenta a fiecarui elev. A constata ca un
copil face operatii de adunare cu doua cifre (cu trecere peste ordin) in mod constant si bine la o anume data, este
oricum o evaluare mai consistenta, are o semnificatie clara, decat o nota de 4, 7, sau 10, ori un calificativ cu litere,
golit de semnificatii de continut.
5. Cate ore petrece un copil la scoala si cum arata o zi din viata unui copil inscris intr-o scoala Step by Step?
Programul unui copil din clasa Step by Step incepe la ora 8 dimineata si se termina la ora 16. Acest program incepe
cu Intalnirea de dimineata, in cadrul careia elevii citesc Agenda zilei, Mesajul zilei, completeaza panoul Totul
despre astazi (ziua, data, luna, anul, anotimpul, vremea) si isi prezinta noutatile pe Scaunul autorului. Apoi, urmeaza
orele normale de curs, conform orarului si programei scolare pentru clasele I-IV. Incepand cu ora 11 se desfasoara
Activitatile pe centre. Pe masa fiecarui centru sunt scrise activitatile tematice specifice. Dupa alegerea centrelor de
activitate, preferential, dar si prin implinirea unor reguli usor de inteles si de respectat, copiii isi citesc activitatile de
urmat. Fiecare centru are pregatite pe masa sarcinile specifice pentru scriere, citire, stiinte, arte, constructii sau
matematica. Concepute de invatator pentru a exersa abilitatile de dobandit sau combinarea lor cu altele asimilate,
sarcinile sunt progresive, astfel incat sa permita tuturor sa-si poata rezolva sarcinile in ritmul si la nivelul sau. Copiii
cu diferente foarte mari de performanta, colaboreaza in sarcini, fara ca diferentele de ritm si stil individual sa
perturbe achizitiile. Nu exista categorisiri si ierarhizari ale copiilor. Cand invatatorii s-au convins ca sarcinile au fost
intelese de catre toti copiii, este momentul pentru evaluare – la care iau parte colegii, cu intrebari, sugestii, dar si
invatatorul. Lucrarile care s-au efectuat sunt afisate in clasa la panoul clasei. Ele reprezinta dovada demersurilor
mintale, a deprinderilor si dexteritatilor achizitionate la acel moment. Dupa evaluare se face rotirea centrelor.
Fiecare grupa merge la centrul urmator pentru a rezolva sarcinile pregatite de invatatori. De la 12 la 13, elevii au
pauza pentru masa de pranz , ce se serveste contracost, de catre toti elevii clasei, intr-o locatie aleasa de parinti
pentru a corespunde din punct de vedere al igienei si al calitatii serviciilor oferite. Incepand cu ora 14 se desfasoara
Activitatile in completare, pana la ora 15- 15 .30, in functie de orarul zilei, in cadrul carora se realizeaza Activitatea
pe centre de catre celelalte doua grupe. Ziua de scoala se incheie tot cu Scaunul autorului, moment in care se face
Evaluarea zilei respective.
Orice parinte care doreste sa aiba un copil independent, care sa invete sa rezolve singur si cu incredere problemele
pe care le poate intampina intr-o zi de scoala sau de viata personala, va opta pentru inscrierea lui in clasa Step by
Step.
6. Care este implicarea parintilor in educatia copiilor inscrisi in acest program de invatamant?
Step by Step considera parintii ca primii invatatori ai copilului, parte din procesul de invatamant. Parintii sunt invitati
sa participe efectiv la clasa, la procesul de educatie, bineinteles sub auspiciile unei colaborari cu invatatorul.
Prezenta unui parinte in clasa este un fapt firesc, nici festiv, nici perturbator. Pozitia “umar la umar” a educatorului
cu copilul in centrele de activitate faciliteaza aceasta participare. Lectiile tematice unde un parinte poate aduce
elemente din sfera lui de activitate il pot transforma in personaj principal in educatie. In comunicarea cu invatatorul
in clasa, se nuanteaza specificul in dezvoltare al fiecarui copil, se gasesc modalitati de cultivare a unor abilitati in
familie pentru a completa sau suplimenta procesul educativ. Aceasta comunicare duce la reducerea presiunilor
conflictuale asupra copilului, dandu-i o mai mare libertate in dezvoltare. Comunicarea copilului cu adultii devine mai
usoara, el se exprima mai liber, devenind astfel mai transparent pentru parinti.
La clasa a carei invatatoare sunt, impreuna cu colega mea, am implicat parintii si in activitatile desfasurate cu
ocazia Serbarii celor 100 de zile Step by Step, in clasa I si in cadrul Proiectelor tematice pe care elevii le-au
desfasurat in clasa a II-a. Astfel, am creat legaturi mult mai stranse intre noi si am invatat sa ne acceptam si sa ne
ajutam unii pe altii.
In final, dar poate cel mai important, este ca parintii care opteaza pentru aceasta alternativa sa stie ca trebuie
sa colaboreze cu invatatorii permanent pentru a putea sa-si cunoasca copilul si pentru a nu produce confuzii in
sufletul si mintea lui. De asemenea, ii sfatuiesc pe parinti sa incerce sa-i cunoasca si pe ceilalti parinti care poate au
solutii pentru o mai buna modalitate de lucru cu copilul. Comunicarea inseamna totul.
Step by Step (SBS) este o metoda alternativa de educatie a copiilor elaborata in SUA, care are la baza
teorii ale unor pedagogi celebri si care promoveaza metode de predare-invatare centrate pe copil si pe
implicarea familiei.
In Romania, programul SBS a debutat in 1994. La ora actuala el se aplica in gradinite si scoli publice din
Romania, singurele institutii private fiind Gradinita Bambi si Scoala Gimnaziala Step by Step din
Bucuresti.
"Copilul primeste din scoala tot ce va avea nevoie ca adult - informatie si pregatire academica, dar si
dezvoltarea talentelor sale innascute, formarea capacitatii de a fi cu ceilalti si cu sine insusi, de a se
afirma in societate, de a comunica. Alternativa creeaza o comunitate de profesori, elevi si parinti,
eliminand opozitia 'traditionala' intre profesori si elevi.
Copiii sunt incurajati sa gandeasca liber, sa isi asume responsabilitatea pentru deciziile lor, sa isi
exprime creativ ideile, sa se ajute reciproc. Ei reusesc sa isi defineasca si rezolve singuri problemele, sa
comunice usor, sa inteleaga si sa accepte diversitatea. Invatarea se face cu bucurie si din curiozitatea
de a explora", ne-a declarat acesta.
Radu Apostol subliniaza faptul ca SBS "ii educa pe copii astfel incat sa reuseasca in viata academic si
profesional, dar intr-un climat de echilibru emotional si de integrare armonioasa in societate".
"Drumul fiecarui copil de la potential la performanta se parcurge firesc, in doar cativa pasi esentiali, iar
copiii educati astfel devin adulti realizati si echilibrati", explica el.
Cadrele didactice care predau la clasele de tip Step By Step sunt educatori si profesori cu experinta de
minimum 5 ani si care au urmat cursurile de formare pe care Asociatia Step by Step le organizeaza in centre
regionale de profil.
Intrebat cum se adapteaza ulterior la clasa traditionala copiii care au invatat mai intai in sistem SBS, Radu
Apostol a afirmat ca multi profesori din sistemul traditional semnaleaza faptul ca ei "pun intrebari, au opinii si
sunt obisnuiti sa se exprime liber".
"Copiii traiesc, desigur, o mica dezamagire in momentul in care ajung in clase traditionale, in care organizarea
este limitativa. Odata ce te-ai bucurat in scoala de un cadru prietenos, in care esti incurajat sa optezi, sa lucrezi
in echipa, devine mai dificil sa accepti strictetea unui sistem impropriu numit 'traditional'. Adaptarea se
realizeaza repede, dar regretul ca nu poti pastra 'echipa', ca nu poti alege la ce 'centru' sa lucrezi etc., nu
dispare atat de usor", a subliniat acesta.
Cum arata o zi in clasa Step by Step?
Ioana Tarau, doctorand in stiintele educatiei la Universitatea Bucuresti dar si cadru didactic cu o bogata
experienta in sistemul Step by Step, ne-a vorbit despre cum decurge o zi obisnuita.
Fiecare zi incepe cu intalnirea de dimineata. Copiii se aduna in grup in jurul invatatorului si discuta
despre Agenda Zilei (ce activitati au in program), Calendarul Zilei - (ce data este, ce evenimente importante s-au
petrecut, inclusiv aspectul vremii), Mesajul zilei - un mesaj conceput de invatator pentru a introduce notiunile noi
legate de tema zilei.
Unul dintre cele mai asteptate momente este cel al Noutatilor.
"Copiii se inscriu pe flip-chart-ul unde se afla mesajul zilei pentru a comunica celorlalti noutatile sau experiente
personale deosebite - de la ce i s-a intamplat cu o zi in urma, la ce a visat, ori ce a citit nou, ce experiente de
cunoastere ori emotionale a avut. Noutatile sunt comunicate celorlalti din "Scaunul Autorului" copilul avand
responsabilitatea comunicarii, intrucat urmeaza intrebarile si comentariile colegilor", a expicat Ioana Tarau.
Dupa aceste prime momente de "incalzire" si comunicare, se trece la lucrul pe centre de activitate, care sunt
specifice fiecarui an scolar (Alfabetizare, Matematica/Stiinte, Arta, Constructii, Joc de rol - in clasa pregatitoare
si clasa I, iar incepand cu clasa a II-a Centrul de Alfabetizare se transforma in centru de Citire si se introduce si
centrul de Scriere).
"Fiecare centru are pe masa sarcini de lucru specifice (scriere, citire, stiinte, arta, constructii sau matematica).
Concepute de invatator pentru a exersa abilitatile ce trebuie dobandite sau combinarea lor cu altele asimilate,
sarcinile sunt progresive, astfel incat sa permita tuturor sa le poata rezolva in ritmul si la nivelul sau, pana cand
invatatorii s-au convins ca sarcinile au fost intelese de catre toti copiii.
Dupa o anumita perioada (necesara celor mai multi sa rezolve o parte din sarcini), fiecare grup - si fiecare copil -
prezinta in fata celorlalti rezolvarea sarcinilor la centrul respectiv. Este un moment al evaluarii - la care iau parte
colegii, cu intrebari, sugestii, etc. dar si invatatorul. Lucrarile sunt afisate in clasa; cateva zile ele reprezinta prilej
de comparatie si oglindire a demersurilor mintale, a deprinderilor si dexteritatilor achizitionate la acel moment.
Pentru clasa pregatitoare si clasa I, evaluarea se face o singura data la sfarsitul activitatilor, inainte de
incheierea programului. Ulterior ele trec in mapa cu lucrari a fiecarui copil, care se pastreaza in clasa fiind la
indemana copilului sau parintelui", a explicat Ioana.
In sistemul Step By Step copiii nu primesc note, ei fiind evaluati permanent, prin observarea si consemnarea
modului in care rezolva sarcinile primite, felului in care comunica si isi expun rezultatele.
"Inventarierea rezultatelor evaluarii se realizeaza in Portofolii de evaluare (mapa cu lucrari devenind oglinda
progresului copilului fata de el insusi), Caietul de evaluare (care inventariaza componentele achizitionate si
reprezinta documentul oficial al clasei alaturi de catalog), Corespondenta scrisa pentru parinti (notite scrise
saptamanal sau lunar).
Nu exista categorisiri si ierarhizari ale copiilor", subliniaza Ioana Tarau, precizand totodata ca pana la 12-14 ani
functiile de cunoastere si procesele emotionale ale copiilor nu sunt complet dezvoltate si "ei nu sunt inca apti sa
inteleaga si sa suporte competitia fara urmari negative", motiv pentru care SBS "nu creeaza explicit situatii de
competitie".
Unul dintre cele mai importante aspecte tine de implicarea parintilor.
"In SBS parintii sunt invitati sa participe efectiv la clasa, la procesul de educatie, bineinteles sub auspiciile unei
colaborari cu invatatorul. Prezenta unui parinte in clasa este un fapt firesc. Comunicarea copilului cu adultii
devine mai usoara, el reusind sa se exprime mai liber si devenind, astfel, mai transparent pentru parinti", a
subliniat Ioana Tarau.
Sigur ca, in urma cu 16 ani, "acest concept era mai greu de digerat de societatea romaneasca fiind considerat
total nepotrivit pentru 'o scoala adevarata'", mai spune ea.
"Au fost parinti care si-au mutat copiii in invatamantul traditional dupa o luna sau doua de experienta in
alternativa. Cel mai greu lucru pentru un parinte este sa inteleaga ca jocul inseamna mai mult decat 'doar joc'.
De cate ori nu am auzit parinti spunand si 'azi te-ai jucat? '. Daca copilul nu se intoarce acasa cu 2 pagini de
liniute sau ovale inseamna ca n-a 'invatat nimic'? Jocul este o parte importanta din viata copiilor. Copiii au
nevoie sa se joace pentru a-si dezvolta abilitati cognitive, abilitati motorii, pentru a invata despre lumea sociala.
Prin joc invata reguli, cum sa coopereze, ce inseamna dreptatea, toleranta", subliniaza Ioana Tarau.
Anul acesta, in prima zi de scoala, Ioana Tarau a fost vizitata de cativa dintre copiii carora le-a predat in clasa
Step By Step, iar acum sunt absolventi de facultate.

Se aplica strategii educationale pe centre de activitati

Principiile educationale in metoda Step by Step sunt bazate pe invatarea pe centre de activitati care permite o
invatare individualizata. Centrele de activitate sunt zone delimitate, dotate cu resurse educationale specifice
domeniului de interes. Astfel copilul se poate dezvolta si perfectiona conform particularitatilor sale individuale. Cel
mai important lucru este faptul ca tu, ca parinte te vei asigura ca prescolarul sau scolarul invata lucruri noi si se
dezvolta armonios in ritmul sau propriu, nefiind etichetat.
2. Se lucreaza atat individual cat si pe grupuri mici
Invatarea pe centre de activitati permite copiilor dobandirea de deprinderi necesare pe tot parcursul vietii:
deprinderi comunicationale, motivationale si de autosugestie. Metoda Step by Step ajuta copilul sa se cunoasca, sa
isi descopere interesul pentru anumite domenii, pe masura ce isi insuseste notiuni si concepte educationale de baza:
scrierea, citirea etc. Curriculum scolar este acelasi ca cel traditional, insa diferenta o fac metoda si strategiile prin
care acestea sunt insusite. Metoda Step by Step pune accentul pe dezvoltarea individuala a copilului. Tocmai de
aceea intr-o grupa sau clasa de copii Step by Step se incurajeaza lucrul in echipa. Cooperarea si colaborarea au drept
scop incurajarea copilului pentru a isi exprima ideile si rezultatele in fata celorlati. Un copil increzator in sine va sti ce
isi doreste, avand capacitatea de verificare a demersurilor si experientelor individuale de descoperire a lumii si de
valorizare a lor.
3. Incurajeaza copilul sa comunice
In momentul introducerii prescolarului la grupa mica sau trecerii la alt nivel de scolarizare, de exemplu cel primar,
copilul are nevoie de adaptare. In alternativa educationala Step by Step copiii sunt incurajeazati sa-si dezvolte
aptitudini fizice, cognitive, emotionale, etico-morale, artistice, teoretice, sociale si practice pentru a participa la o
societate democratica, deschisa. Copiii din alternativa educationala Step by Step nu isi vor cultiva teama de insucces,
neincrederea in fortele proprii, reusind astfel sa isi exploateze potentialul la maximum pentru atingerea unor scopuri
definite.
4. Pozitionarea mobilierului intr-o clasa Step by Step este diferita
Intr-o clasa sau grupa Step by Step se instaureaza un climat educational prietenos astfel incat copiii sa se simta liberi,
intr-un spatiu motivational. Mobilierul este special creat astfel incat copiii sa aiba acces la toate materialele
didactice, in functie de zonele de interes. Mesele si scaunele sunt asezate in semicerc sau pe grupuri astfel incat
copilul sa se simta implicat in activitate si incurajat sa participe activ la lectie. Pozitionarea mobilierului in centre de
activitati ofera cadrului didactic posibilitatea de evaluare permanenta a evolutiei copilului si pe de alta parte
incurajeaza copilul sa se autocunoasca si sa invete din greselile efectuate. Greseala este o ocazie din care copilul
invata.
5. Exista doua cadre didactice la aceeasi clasa
Tocmai de aceea metoda Step by Step asigura doua cadre didactice la aceeasi grupa sau clasa de copii, pentru a
facilita individualizarea invatarii. Aceasta, pentru ca fiecare copil sa poata invata si ajunge la intelegerea completa a
sarcinilor propuse, in ritmul si modul propriu, personal.
6. Copilul invata explorand si experimentand
Metoda Step by Step incurajeaza invatarea prin modul natural al copiilor de insusire a notiunilor si dezvoltare a
aptitudinilor: explorare, experimentare si descoperire. Activitatea de joc produce motivatia spre descoperire a
copilului, pe care metoda Step by Step o cultiva. De aceea programul copiilor introdusi in sistemul Step by Step poate
decurge pe parcursul a 8 ore. Din punct de vedere psiho-fiziologic variatiile tipurilor de activitate, imbinarea jocului
cu educatia fizica, precum si libertatea de-a lucra in ritmul propriu nu suprasolicita copilul si duc la consolidarea
achizitiilor in mod concret.
7. Evaluarea copilului este permanenta
Sistemul de evaluare Step by Step nu este bazat pe punerea de calificative sau note. Astfel se
elimina ingradirea copilului si concentrarea atentiei spre a obtine un calificativ sau o nota mai
buna. Daca nu exista notarea nu inseamna ca un copil care invata in alternativa educationala Step
by Step nu este evaluat. Dimpotriva este evaluat permanent: isi prezinta propriul mod de rezolvare
a sarcinilor in fata colegilor precum si orice rezultat al activitatii sale extrascolare (la intalnirea de
dimineata). Completarile, intrebarile, intelesurile celorlalti si intrebarile conducatoare ale
invatatorului il vor face sa-si inteleaga corectitudinea sau incorectitudinea demersului, fara sa fie
notat, clasificat. Apoi lucrarile copiilor sunt permanent expuse la vedere creand astfel posibilitatea
de reflexie, de intelegere si de corectare a demersurilor mentale neadecvate sau slab conturate.
Exista mapa cu lucrari a fiecarui copil - cuprinzand lucrari datate si comentate. Astfel educatoarea/
invatatoarea si parintii pot urmari progresul si slabiciunile copilului. Iar cadrele didactice au un
caiet de evaluare analitic, in care noteaza progresul copilului.
8 . Parintii sunt implicati activ in educatia copilui
In alternativa educationala Step by Step parintii nu sunt doar informati asupra rezultatelor obtinute
de copil si a treburilor administrative. Aici parintii sunt invitati sa participe efectiv la clasa, la
procesul de educatie, ca partener. Prezenta unui parinte in clasa este un fapt firesc, nici festiv, nici
perturbator. Pozitia "umar la umar" a educatorului cu copilul in centrele de activitate faciliteaza
aceasta participare.
Cum arată o zi în clasa step by step?
Învăţământul primar:
Dimineaţa copiii sosesc la şcoală. Unul dintre învăţători îi primeşte, copiii îşi pregătesc ţinuta confortabilă. Să nu vă
surprindă că adesea copiii stau pe jos în spaţiul comun, în cerc.
Programul propriu zis începe cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ care porneşte cu prezentarea AGENDEI ZILEI.
Ea reprezintă planificarea activitaţilor zilei de azi. Au loc întrebări şi precizări până când se constată că planul de
activităţi a fost însuşit şi acceptat. Un alt moment este calendarul zilei de azi. Precizarea zilei, a datei, a
evenimentelor sociale şi personale legate de ziua de azi, inclusiv aspectul vremii, comentariile şi întrebările.
Urmează apoi MESAJUL ZILEI – un mesaj conceput de învăţător pentru a introduce cunostinţele sau deprinderile
noi de achiziţionat şi de prelucrat pe Centre de activităţi. Mesajul dă prilejul de introducere – de dorit interactiv – a
noţiunilor noi şi reamintirea celor anterioare necesare introducerii celor noi, prin dirijarea întrebărilor şi abilităţilor
copiilor.
Un alt moment important este acela al NOUTĂŢILOR. Copiii se înscriu, îndeobşte prin scrierea numelor lor pe
şevaletul de prezentare, pentru a comunica celorlalţi noutăţile sau experienţele personale deosebite. (De la ce i s-a
întâmplat ieri, la ce a visat, ori ce a citit nou, ce experienţe de cunoaştere ori emoţionale a avut, orice este posibil).
Noutăţile sunt comunicate celorlalţi din “Scaunul Autorului”, unde copilul va fi valorizat, dar va avea şi
responsabilitatea comunicării, întrucât urmează întrebările şi comentariile colegilor.
Când aceste lucruri au fost valorificate se trece la lucrul pe CENTRE DE ACTIVITATE. Pe masa fiecărui centru
sunt scrise activităţile tematice specifice. După alegerea centrelor de activitate, preferenţial, dar şi prin implinirea
unor reguli usor de înţeles şi de respectat, copiii işi citesc activităţile de urmat. Fiecare centru are pregatite pe masă
sarcinile, specifice pentru scriere, citire, ştiinţe, arte, construcţii sau matematică. Sarcinile de lucru sunt progresive,
astfel încât să permită tuturor să le poata rezolva în ritmul şi la nivelul său. Când învăţătorii s-au convins că sarcinile
au fost înţelese de către toţi copiii, ei devin colaboratori ai demersurilor de cunoaştere ale fiecaruia. Dupa un timp,
necesar celor mai mulţi să împlineasca o parte din sarcini (să-şi exerseze abilitaţile specifice) se face o evaluare.
Fiecare grup – şi fiecare individ – prezintă în faţa celorlalţi rezolvarea sarcinilor la centrul respectiv. Este un moment
al EVALUĂRII – la care iau parte colegii, cu întrebări, sugestii, etc. dar şi învăţătorul. Lucrările care s-au efectuat
sunt afişate în clasă; câteva zile ele reprezintă prilej de comparaţie şi oglindire a demersurilor mintale, a
deprinderilor şi dexterităţilor achiziţionate la acel moment.
Ulterior ele trec în PORTOFOLIUL fiecărui copil, care se păstrează în clasă şi este la îndemâna copilului sau
părintelui. La un moment dat, dupa câteva rotaţii şi evaluări, se ia masa de prânz, dupa care continuă lucrul pe
centre de activitate. Activitaţile tematice sunt legate de lumea înconjuratoare şi pe cât posibil integrate.
Centrele de activitate sunt folosite adecvat pentru a susţine interesul pentru rezolvarea unor activităţi specifice
(scriere, citire, înţelegerea stiinţifică, exprimarea prin mijloace artistice, etc.) şi pentru dobândirea ori consolidarea
de abilităţi specifice.
Datorită activităţii pe centre, colaborării şi nevoii de comunicare, în clasa Step by Step nu este şi nici nu se cere
o linişte “să se auda musca”. Este un zumzăit uşor, un zgomot de activitate continuu.
Cât de uşor sau de greu a fost să implementaţi acest sistem şi în grădiniţele şi şcolile de stat?
Metodologia Step by Step este una care cere dăruire din partea cadrelor didactice. A lucra în grupuri mici, a
individualiza procesul de predare- învatare pentru a veni în întâmpinarea ritmului, intereselor, abilităţilor copiilor,
este o provocare zilnică şi un proces care cere pregătire, creativitate, interes din partea cadrelor didactice. Nu este
întotdeauna uşor, acolo unde grădiniţele şi şcolile au cadre didactice inimoase, motivate, interesate de bunăstarea
copiilor, acolo metodologia Step by Step este bine implementată.
Într-o clasă Step by Step nu veţi găsi bănci rigide, ci mese mobile cu scăunele de jur împrejur. Clasele sunt
mochetate pentru ca anumite activităţi să se desfăşoare cu copiii aşezaţi pe podea (ceea ce place copiilor). Mesele
sunt delimitate între ele de rafturi cu materiale didactice specifice unei activităţi (matematică, ştiinţe, arte, citire,
construcţii, scriere), constituind astfel Centrele de activitate. Pe pereţi veţi vedea diferite materiale care
personalizează copiii (poze sau semne proprii fiecăruia, date de naştere, etc) şi care planifică – în conformitate cu
alegerea fiecăruia, activităţile elevilor pe ziua sau săptămâna în curs, precum şi responsabilităţile lor. Veţi mai vedea
afişate regulile clasei, care sunt stabilite şi discutate pentru a fi înţelese de comun acord. De asemenea se pot vedea,
calendarul personalizat al zilelor scurse şi viitoare, cu evenimentele ce interesează (cum a fost ziua din punct de
vedere al vremii, evenimente petrecute, aniversări, celebrări, serbări, termene) consemnate în dreptul fiecărei zile.
Veţi mai întâlni materiale vizuale tematice, dar şi producţia copiilor din ultimele zile – 5 rezolvarea sarcinilor tematice
ale acestora. Veţi fi poate surprinşi că şi cele greşite ori neterminate sunt expuse fără a fi corectate. Vom explica mai
jos – la răspunsul privind evaluarea, de ce. În mijlocul clasei, un spaţiu cât mai larg posibil este dominat de un scaun
cu inscripţia “Scaunul autorului”; este locul din care, fiecare copil îşi expune rezolvările, experienţele, ideile proprii,
în faţa celorlalţi colegi, în diferite momente ale zilei de activitate. Această postură îl face pe copil responsabil în faţa
celorlalţi copii, dar îi acordă fiecăruia, la momentul respectiv, atenţia şi respectul cuvenite.
De ce doi învăţători la clasă şi 8 ore de şcoală ? S-ar părea că un orar prelungit este făcut doar pentru o uşurare a
părinţilor ocupaţi. Categoric, programul zilnic al alternativei Step by Step nu este conceput pentru a uşura sarcinile
părinţilor, ci pentru a facilita învăţarea. Aceasta, pentru ca fiecare copil să poată învăţa şi ajunge la înţelegerea
completă a sarcinilor propuse, în ritmul şi modul propriu, personal. În plus, există o îmbinare între curiozitatea
jocului şi învăţare. Activitatea de joc produce motivaţia spre descoperire a copilului, pe care Step by Step o cultivă. La
mijlocul zilei copiii iau masa de prânz în comun, în cantina şcolii, sau într-un local convenabil din apropiere, lucru
hotarât, organizat şi finanţat de Asociaţiile de părinţi. Nu e prea lung programul pentru un copil atât de mic? Din
punct de vedere psiho-fiziologic variaţiile tipurilor de activitate, îmbinarea cu jocul şi educaţia fizică, precum şi
libertatea de-a lucra în ritmul propriu nu suprasolicită copiii. Copiii din clasele Step by Step mărturisesc că le place la
şcoală, nu sunt obosiţi sau plictisiţi dupa 8-9 ore în şcoală. Ambianţa şi metoda îi motivează. În plus, mulţi dintre ei
transferă şi în familie deprinderea de-a lucra individual şi de-a comunica deschis rezultatele, ideile, întrebările şi
nedumeririle lor.Toate achiziţiile sunt exersate sub diverse forme în centrele de activităţi, astfel încât nu există teme
pentru acasă. Ceea ce e de achiziţionat se desfaşoară şi se exersează în clasă. Rostul învăţătorului este să-l ghideze şi
să-l ajute să găsească în jocul său, explicaţiile şi soluţiile adecvate. Este nevoie de 8 ore pentru ca un copil să treacă
prin toate Centrele de activitate. Cei doi învăţători se vor completa mai ales în ajutorul “umăr la umăr” în Centrele de
activitate. Prin aceasta se realizează reducerea activităţilor “faţă în faţă” sau frontale ale învăţătorului. (Activitatea
frontală nu permite ca un copil să rămâna în urmă sau să aibă un demers mental deosebit, personal. De exemplu,
dacă învăţătorul predă la matematică un anume algoritm de calcul, iar un copil găseşte că pentru el e mai uşor să
ajungă la rezultat în alt fel, învăţătorul nu va putea exersa cu el propriul lui mod de lucru, fiind obligat, din pricina
nevoii de activităţi comune cu ceilalţi copii, să refuze, să limiteze, să corecteze, demersuri care nu sunt greşite ci doar
diferite, individuale, adecvate minţii şi temperamentului respectivului copil.Există şi activităţi educative
complementare pentru timpul liber (sfârşit de săptămână, vacanţe) pe care părinţii le pot susţine. Nu se pun note -
Cum se face evaluarea copilului ? a.Copilul îşi prezintă, din scaunul autorului, rezolvările sarcinilor la fiecare centru
de activitate, precum şi orice rezultat al activităţii sale extraşcolare (la Întâlnirea de dimineaţă). 6 Completările,
întrebările, înţelesurile celorlalţi şi întrebările conducătoare ale învăţătorului îl vor face să-şi înteleagă corectitudinea
sau incorectitudinea demersului, fără să fie notat, clasificat. b.Lucrările cu rezolvările sarcinilor, ale tuturor copiilor
sunt expuse în clasă. Există – fără a fi stigmatizantă – posibilitatea de comparare cu ceilalţi, de reflexie, de înţelegere
şi de corectare a demersurilor mentale neadecvate sau slab conturate. În timp, mapa cu lucrări a fiecarui copil –
cuprinzând lucrări datate şi comentate - devine oglinda progresului acestuia faţă de el însuşi. Evaluarea privind chiar
conţinutul lucrărilor, el însusi, educatorii şi alţii pot constata progresele şi slăbiciunile sale. A le depăşi pe cele din
urmă nu este decât o chestiune de motivaţie, de-a se simţi bine în contextul de învăţare, curiozitatea proprie
copilului fiind suficientă pentru progres. c.Învăţătorii au un caiet de evaluare, în care demersurile de progres pe
fiecare proces de cunoaştere sunt înregistrate descriptiv, la câteva zile de observare a fiecărui copil . A constata că
un copil face operaţii de adunare cu două cifre (trecere peste zece) în mod constant şi bine la o anume dată, este
oricum o evaluare mai consistentă, are o semnificaţie clara, decât o nota de 4, 7, sau 10, ori un calificativ cu litere,
golit de semnificaţii, de conţinut. Părinţii au astfel posibilitatea de a-şi evalua copiii în mai multe moduri: -
participând la clasă şi constatând eficienţa în rezolvarea sarcinilor de un anume tip, - răsfoind mapa personală a
copilului unde găseşte evoluţia în timp a rezultatelor sarcinilor copilului, - urmărind caietul de evaluare al
învăţătorilor. În plus o discuţie deschisă despre progrese şi dificultăţi, despre unde se poate insista acasă şi cum se
poate face aceasta, astfel încât să nu ducă la confuzii în mintea şi sufletul copilului este de recomandat. (Evitarea
situaţiilor de tip "una mi se cere acasă şi alta la şcoală!"). Cum arată o zi în clasa Step by Step ? Dimineaţa copiii
sosesc la şcoală. Unul dintre învăţători îi primeşte, copiii îşi pregătesc ţinuta confortabilă (sau se şi descalţă, şi încalţă
pantofi lejeri, ori rămân în ciorapi, clasa fiind prevăzută cu mochetă). Să nu vă surprindă că adesea copiii stau pe jos
în spaţiul comun, în cerc. Programului propriu zis începe cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ care porneşte cu prezentarea
AGENDEI ZILEI. Ea reprezintă planificarea activităţilor zilei de azi. Au loc întrebări şi precizări până când se constată că
planul de activităţi a fost însuşit şi acceptat. Un alt moment este calendarul zilei de azi. Precizarea zilei, a datei, a
evenimentelor sociale şi personale legate de ziua de azi, inclusiv aspectul vremii, comentariile şi întrebările. Urmează
apoi MESAJUL ZILEI – un mesaj conceput de învăţător pentru a introduce cunostinţele sau deprinderile noi de
achiziţionat şi de prelucrat pe Centre de activităţi. Mesajul dă prilejul de introducere – de dorit interactiv – a
noţiunilor noi şi reamintirea celor anterioare necesare introducerii celor noi, prin dirijarea întrebărilor şi abilităţilor
copiilor. Un alt moment important este acela al NOUTĂŢILOR. Copiii se înscriu, pentru a comunica celorlalţi noutăţile
sau experienţele personale deosebite. (De la ce i s-a întâmplat ieri, la ce a visat, ori ce a citit nou, ce experienţe de
cunoaştere ori emoţionale a avut, orice este posibil). Noutăţile sunt comunicate celorlalţi din “Scaunul Autorului”,
unde copilul 7 va fi valorizat, dar va avea şi responsabilitatea comunicării, întrucât urmează întrebările şi
comentariile colegilor. Când aceste lucruri au fost valorificate se trece la lucrul pe CENTRE DE ACTIVITATE. Pe masa
fiecarui centru sunt scrise activităţile tematice specifice. După alegerea centrelor de activitate, preferenţial, dar şi
prin implinirea unor reguli uşor de înţeles şi de respectat, copiii îşi citesc activităţile de urmat. Fiecare centru are
pregătite pe masă sarcinile, specifice pentru scriere, citire, stiinţe, arte, construcţii sau matematică. Concepute de
învăţător pentru a exersa abilităţile de dobândit sau combinarea lor cu altele asimilate, sarcinile sunt progresive,
astfel încât să permită tuturor să-şi poată rezolva sarcinile în ritmul şi la nivelul său. Când învăţătorii s-au convins că
sarcinile au fost înţelese de către toţi copiii, ei devin colaboratori ai demersului de cunoaştere al fiecăruia. După un
timp, necesar celor mai mulţi să împlinească o parte din sarcini (să-şi exerseze abilităţile specifice) se face o evaluare.
Fiecare grup – şi fiecare individ – prezintă în faţa celorlalţi rezolvarea sarcinilor la centrul respectiv. Este un moment
al EVALUĂRII – la care iau parte colegii, cu întrebări, sugestii, etc. dar şi învăţătorul. Lucrările care s-au efectuat sunt
afişate în clasă; câteva zile ele reprezintă prilej de comparaţie şi oglindire a demersurilor mintale, a deprinderilor şi
dexterităţilor achiziţionate la acel moment. Ulterior ele trec în MAPA CU LUCRĂRI a fiecărui copil, care se păstrează
în clasă şi este la îndemâna copilului sau părintelui. La un moment dat, după câteva rotaţii şi evaluări, se ia masa de
prânz, după care continuă lucrul pe centre de activitate. Activităţile tematice sunt legate de lumea înconjurătoare şi
pe cât posibil integrate. (exemplu: la piaţă Piaţa poate constitui obiectul unei vizite şi observaţii. Observarea poate fi
subiect de povestire, orală sau scrisă, pretext de evaluare şi măsurare a cantiăţilor, de cunoaştere a schimbului,
evaluarea şi manipularea banilor, calcul aritmetic, construcţii, reprezentare grafică sau modelaj. Interesul pe care îl
poate suscita este individual –unul vede florile, pe altul îl interesează mecanismul cântăririi sau altul poate fi atras de
creşterea legumelor şi aşa mai departe.) Centrele de activitate sunt folosite adecvat pentru a susţine interesul pentru
rezolvarea unor activităţi specifice (scriere, citire, înţelegerea ştiinţifică, exprimarea prin mijloace artistice, etc.) şi
pentru dobândirea ori consolidarea de abilităţi specifice. Pe un adult trecut prin şcoala tradiţională îl vor surprinde
probabil unele lucruri, cum ar fi cererea de ajutor de la colegi la efectuarea sarcinilor. Lucrul în grup, copiatul chiar,
nu este strict descurajat. Un copil care “copiază” o temă liberă de la colegul lui, o va face în stil propriu, îşi va exersa
capacităţile proprii de lucru şi va adauga desigur ceva personal. Interdicţia copiatului sau a temei colective ar bloca
mai mult tendinta copilului de-a descoperi tainele sarcinii. Colaborarea este cultivată în locul concurenţei. (În cărţile
ilustrate pe care copiii dintr-o clasă Step by Step le-au facut, mulţi au rugat pe colegii mai iscusiţi sau pe părinţi să-i
ajute la ilustraţii; majoritatea acestora au menţionat însă autorul desenelor, neîncercând să ascundă. Un spirit de
concurenţă şi individualism cultivat, cu copierea prohibită ar fi făcut ca "fraudele” să nu fi fost recunoscute. Pentru o
rezolvare bună a sarcinii copiii au recurs la soluţia colaborării). Datorită activităţii pe centre, colaborării şi nevoii de
comunicare, în clasa Step by Step nu este şi nici nu se cere o linişte “să se audă musca”. Este un zumzăit uşor, un
zgomot de activitate continuu. Egalitatea cu adulţii, critica acestora în limitele civilizate este încurajată. (O învăţătore
povesteste cum la sfarşitul orelor un copil constată că ş-ia rătăcit 8 capacul de la stilou. Învăţătoarea îi îndeamnă pe
colegi să-l caute, ea însăşi desfăcând penarul copilului în cauză. În acest moment copilul, supărat, o atenţionează că îi
caută în penarul propriu, fără a-i fi cerut voie; regulă morală discutată anterior. Învăţătoarea e uşor derutată, dar se
vede pusă în situaţia de a-i cere iertare copilului, înainte de-a justifica graba sau neatenţia privind gestul ei.) S-ar
putea să vedeţi copii că scriu sau lucrează pe jos, ori în diferite poziţii ciudate, care le sunt lor confortabile. Modul de
lucru neortodox (scris, desenat) este admis, cu condiţia de-a nu duce la vicii posturale. S-ar putea să observaţi că
există lucrări expuse cu greşeli, fără a fi corectate. Ele au fost supuse discuţiei, întrebărilor celor din jur, dar nu
corectate imediat de către învăţător. Corecţia trebuie să apară întâi în mintea copilului şi el va ajunge să nu mai facă
greşala, prin propriul efort de corectare. Copiii cu diferenţe foarte mari de performanţă, colaborează în sarcini, fără
ca diferenţele de ritm şi stil individual să perturbe achiziţiile. Nu există categorisiri şi ierarhizări ale copiilor. Care sunt
principiile alternativei Step by Step ? 1. Practici de educaţie care iau în considerare copilului ca întreg. În locul unei
relaţii inegale educator - copil, alternativa Step by Step consideră copilul ca pe o persoană demnă de respect, unică,
şi caută să-i asigure o continuitate individuală în dezvoltare, precum şi practici de dezvoltare adecvate, specifice lui.
Cooperarea şi colaborarea au drept scop verificarea demersurilor şi experienţelor individuale de descoperire a lumii
şi valorizarea lor. Step by Step caută să se asigure că orice copil achiziţionează şi dezvoltă aptitudini fizice, cognitive,
emoţionale, etico-morale, artistice, teoretice, sociale şi practice pentru a participa la o societate democratică,
deschisă. 2. Procesul de învăţământ este centrat pe copil, educaţia este individualizată Predarea este orientată în
funcţie de necesităţile copilului. Învăţărea se produce prin descoperire individuală, acceptându-se şi încurajându-se
moduri personale de-a înainta în formarea deprinderilor şi în cunoaştere (exemple: scrisul cu mâna stângă, moduri
individuale de exprimare şi cunoaştere, încurajarea experimentelor de descoperire, etc.) Învăţărea se face în ritmul
propriu al copilului. Comparând sistemul de lucru tradiţional cu producţia pe o banda rulantă, fiecare copil este
obligat să lucreze în viteza impusă de bandă. Ea poate corespunde vitezei de lucru a unora, dar poate fi prea rapidă
pentru unii, ori prea lentă şi plictisitoare pentru alţii, mai iuţi. In plus, fiecare din executanţi va trebui să facă doar o
acţiune limitată şi standardizată, neputând inventa, învaţa sau înţelege în stil propriu. Când e vorba de viteza de
dezvoltare a copiilor este esenţială respectarea stadiului individual al dezvoltării fiecărui copil al atenţiei de care e
capabil fiecare copil pentru achiziţia corectă, şi înţelegerea completă a sarcinilor şi a modalitaţilor de rezolvare a lor.
În alternativa Step by Step individualizarea este facilitată şi de organizarea clasei pe centre de activitate. Step by Step
îl încurajează pe copil să înveţe a 9 învăţa, şi a înţelege. În caz contrar, cei mai mulţi copii vor renunţa să înţeleagă o
acţiune impusă, acceptând doar să o reproducă. 3. Învăţărea este organizată pe Centre de activitate Organizarea
clasei Step by Step este un element esenţial în individualizarea educaţiei. Aici copiii învaţă în Centre de activitate.
Acestea sunt zone delimitate ale clasei, dotate cu material didactic specific unei activităţi, în care un număr mic de
copii se confruntă, individual sau în grup, cu sarcini adecvate nivelului lor de dezvoltare. O clasă conţine obligatoriu:
un Centru de citire, un Centru de scriere, un Centru de ştiinţă, un Centru de matematică, un Centru de artă şi un
Centru de construcţii. Centre facultative pot fi imaginate de învăţător. Ce aduce această organizare ? În primul rând
educatorul nu mai stă faţă în faţă cu copilul - poziţie de confruntare, inegală, ci umăr la umăr - poziţie de colaborare,
egală, în care educatorul, sugerează, şi întăreşte motivaţia pozitivă de descoperire a copilului, consolidându-i
demersul mintal propriu. În plus, în Centrele de activitate se realizează colaborarea şi comunicarea cu colegii în
realizarea unor sarcini comune, sămânţa lucrului în proiecte colective de mai târziu. Dacă procesele individualizate se
desfăşoară pe Centre de activitate, împărtăşirea şi confruntarea nu lipsesc. Există în clase un spaţiu de întâlnire,
pentru comunicare în grup, fără spaţii sau bănci rigide, aranjare care facilitează coeziunea membrilor grupului. Aici e
locul împărtăşirii experienţelor, al planificării activităţilor la începutul zilei, al evaluării sarcinilor, al concluziilor şi al
stabilirii în comun a regulilor şi responsabilitaţilor. Există aici un “Scaun al Autorului” pe care fiecare copil devine
personajul principal, locul de unde îşi prezintă ideile, rezultatele şi se supune confruntării cu ceilalţi, observaţiilor şi
sugestiilor lor critice. 4. Participarea părinţilor la educaţia copilului Şcoala tradiţională desparte principial educaţia
şcolară de cea din familie. În mod tradiţional, părinţii erau solicitaţi doar la susţinerea materială şi administrativă a
clasei sau şcolii. Şcoala îşi rezervă dictatul asupra metodelor de educaţie teoretică, părinţii fiind simpli
supraveghetori ai îndeplinirii lecţiilor. Pe de altă parte educaţia morală şi a comportamentelor este atribuita familiei.
Se comunică doar rezultatele unor evaluări - adesea din perspectivă unilaterală. Step by Step consideră părinţii ca
primii învăţători ai copilului, parte din procesul de învăţământ. Părinţii sunt invitaţi să participe efectiv la clasă, la
procesul de educaţie, bineînţeles sub auspiciile unei colaborări cu învăţătorul. Prezenţa unui părinte în clasă este un
fapt firesc, nici festiv, nici perturbator. Poziţia “umăr la umăr” a educatorului cu copilul în centrele de activitate
facilitează această participare. Lecţiile tematice unde un părinte poate aduce mai viu elemente din sfera lui de
activitate, îl pot transforma în personaj principal în educaţie. În comunicarea cu educatorul în clasă, se nuanţează
specificul în dezvoltare al fiecărui copil, se găsesc modalitaţi de cultivare a unor abilităţi în familie pentru a completa
sau suplimenta procesul educativ. Aceasta comunicare duce la reducerea presiunilor conflictuale asupra copilului,
dându-i o mai mare libertate în dezvoltare. 10 Comunicarea copilului cu adulţii devine mai uşoară, el se exprimă mai
liber devenind astfel mai transparent pentru părinţi. În multe şcoli şi grădiniţe Step by Step există o sală a părinţilor,
în care aceştia îşi împărtăşesc experienţele de părinţi. Comunicarea şi legătura socială sporeşte integrarea familiei şi
a copilului în comunitate. CEDP a încurajat formarea Asociaţiilor pentru părinţi Step by Step. Multe din acestea sunt
înregistrate ca persoane juridice, altele sunt în acest demers. CEDP oferă asistenţă acestor asociaţii. Au fost
organizate mai multe întâlniri cu reprezentanţii părinţilor din grădiniţele şi şcolile cu clase/grupe Step by Step din
toată ţara, pentru schimburi de experienţe între aceşti părinţi. CEDP a dezvoltat un centru de consiliere pentru
părinţi –“Calypso” - în Bucureşti. 5. Formarea continuă şi ajutorul tehnic pentru învăţători, educatori şi autorităţi
educative (directori, inspectori şcolari) Principiile şi teoria dezvoltării copilului au nevoie de un repertoriu de tehnici
şi de o mentalitate specifică pentru a stimula dezvoltarea individualizată şi pentru a putea evalua demersurile de
dezvoltare ale fiecărui copil. De aceea, CEDP oferă periodic sesiuni de formare şi perfecţionare pentru cei implicaţi în
acest proces: în primul rând educatoriilor, dar şi directorilor, inspectorilor şi părinţilor. CEDP acordă asisţenţă tehnică
permanentă şcolilor, învăţătorilor şi părinţilor din alternativa Step by Step. DACĂ AŢI ALES STEP BY STEP PENTRU
COPILUL DUMNEAVOASTRĂ: Luaţi cunoştinţă de regulile clasei şi întăriţi-le şi în familie. Întăriţi disciplina de dialog şi
de relaţie. O regulă se stabileşte de către două sau mai multe persoane cu aceleaşi drepturi de manifestare, în
consens. Nu puterea brută, nici majoritatea pur şi simplu hotărăsc, decât atunci când nu putem comunica direct
pentru a face un compromis, a ajunge la un consens. O regulă odată stabilită, încălcarea ei duce la consecinţe
negative. Încurajaţi respectarea regulilor. Fiţi transparenţi. Dar nu uitaţi: respectaţi şi dumneavoastră regulile în
raport cu copilul ! Încurajaţi iniţiativele pentru descoperire, chiar pe cele despre care ştiţi că sunt nefructuoase, ori
diferite de cele ştiute (nu opriţi, nu corectaţi, nu criticaţi). Încurajaţi comportamentele pozitive şi efortul, chiar dacă
rezultatul nu e cel corect, aşteptat; îndrumaţi copilul fără a impune; explicaţi interdicţia şi aplicaţi-o doar în caz de
pericol evident. Găsiţi situaţii motivatoare în care copilul să poată să-şi îmbunătăţească abilităţile acolo unde este
mai slab; Constrângerea, impunerea îl fac să se simtă inferior. Nu uitaţi, copilul dv. este în atmosfera unei clase în
care ceilalţi nu sunt criticaţi; astfel se va simţi persecutat, inferior celorlalţi. Încurajaţi acasă cele învăţate la şcoală.
De ex: încurajaţi-l să numere produsele cumpărate, să calculeze cheltuielile şi restul, să scrie liste de activităţi de
week-end, comentaţi împreună cele văzute – evenimente, spectacole, filme, programe TV, etc. În final, dar poate cel
mai important: colaboraţi cu învăţătorii pentru a vă cunoaşte copilul şi pentru a nu produce confuzii în sufletul şi
mintea copilului dv. Încercaţi să-i cunoaşteţi şi pe ceilalti părinţi; poate au soluţii pentru o mai bună conlucrare cu
copilul. 11 O invitaţie la responsabilitate Cu toate că stilul de lucru într-o clasă Step by Step pare mai tolerant, având
în centru motivarea copilului pentru descoperire, cultivarea responsabilităţii personale şi a capacităţii de-a decide în
cunoştinţă de cauză, între mai multe alternative ocupă un loc central în educaţie. Alternativa Step by Step nu e mai
bună sau mai rea decât o altă metodologie de învăţare, fie ea tradiţională sau o altă alternativă. O prezentare, o
vizită într-o clasă, vă vor ajuta să decideţi. A cerceta şi a alege singur este însăşi un principiu cultivat de metodologia
alternativă Step by Step. Vă cerem şi dumneavoastră, părinţilor, acelaşi lucru. Încercăm să vă împărtăşim un gând.
Nu aspirăm să devenim unica, singura alternativă. În spiritul deschiderii sociale, încercăm să fim doar o alternativă
pentru copilul dumneavoastră
Şcoala Waldorf îşi propune să asigure un program educaţional potrivit diferitelor etape de dezvoltare a
copilului, folosindu-se sistematic de abordarea integrală şi nu doar parţială a fiinţei umane educate şi având
ca obiectiv dezvoltarea nerestrictivă a personalităţii acesteia. Elevii sunt pregătiţi pentru educaţia
permanentă, pentru a fi adaptabili la diferite moduri de învăţare şi predare, la diferite perspective socio-
profesionale. Sunt formaţi astfel încât să aibă încredere în ei înşişi, să fie capabili să influenţeze mediul lor
de viaţă, să răspundă adecvat la provocările din societate şi să creeze oportunităţi sociale în vederea atingerii
potenţialului lor creativ.
Prin acţiunile desfăşurate cu elevii şi părinţii în cadrul asociaţiei Waldorf, şcoala îşi propune să sprijine
membrii comunităţii pentru a deveni conştienţi de importanţa valorilor spirituale în educaţie şi în creşterea
copiilor.
Eliberată de orice constrângere ideologică, pedagogia Waldorf promovează valorile umaniste, subliniind
că elevii trebuie să-şi dezvolte aptitudinile individuale pentru ca în final să-şi poată forma o judecată liberă
şi independentă. Avem mai jos o sintetizare a câtorva diferenţe importante existente între alternativa
educaţională Waldorf şi alte sisteme de învăţământ:
se are în vedere educarea omului în ansamblul său, artisticul împletindu-se cu ştiinţificul, armonizându-se
în procesul educaţional;
disciplinele şcolare nu sunt privite ca scop în sine, ci ca mijloace educaţionale;
elevii primesc la sfârşitul epocilor şi al anului şcolar o caracterizare scrisă de învăţător şi de profesori, ce
sintetizează evoluţia lor în epoca sau în anul şcolar respectiv, progresele dar şi greutăţile întâmpinate la
fiecare disciplină de învăţământ;
se evită folosirea manualului ca unică sursă de informare pentru elevi, uneori renunţându-se complet la
acesta, în favoarea creării la elevi a obişnuinţei de consultare a unor surse variate de informare;
disciplinele de învăţământ: limba maternă, matematica, istoria, geografia, biologia, fizica şi chimia sunt
predate în module/epoci de câte 3-4 săptămâni, câte două ore pe zi, de regulă la începutul cursurilor. Limbile
străine, educaţia fizică, educaţia muzicală, educaţia artistică şi orele de exerciţiu la limba maternă şi
matematică apar în orar în ritm obişnuit;discipline, activităţi şcolare specifice numai pedagogiei Waldorf
sunt: două limbi moderne încă din clasa I, euritmia, învăţarea unui instrument muzical încă din clasa I –
blockflöte, desenul de forme, serbarea lunară - la sfârşit de epocă, ateliere de aplicaţii tehnologice,
cuprinzând lucrul în lemn, lut, fier, cupru, material textil etc.
curriculum propriu, aprobat de M.Ed.C. la toate nivelele de învăţământ;
renunţarea la sistemul piramidal de conducere a unităţilor de învăţământ în favoarea conducerii colegiale.
Fără a nega aprioric învăţământul tradiţional, ci dimpotrivă încercând să preia ceea ce este valoros din
acesta, Şcolile Waldorf din România îşi propun să ofere părinţilor şi copiilor alternativa, pluralismul
educaţional.
Principiile care fundamentează activitatea didactică în şcoala Waldorf sunt prezentate pe scurt în
continuare.
Educaţia trebuie făcută cu respectarea libertăţii fiecărui copil, neîngrădind şi neobstrucţionând procesele
fireşti conform epocii sau etapei de dezvoltare pe care o parcurge.
Copilul este o fiinţă complexă dotată cu gândire, simţire şi voinţă, de aceea curriculumul şcolii este
echilibrat, implicând elevii atât la nivel intelectual cât şi artistic şi senzorio-motor în fiecare zi. Pedagogia
Waldorf nu consideră un indicator al succesului volumul de informaţie acumulată de copil, ci măsura
preocupării şi a efortului conştient al celui educat, de a cuprinde înţelesul şi valoarea fenomenului abordat de
programa şcolară.
Cadrele didactice de la şcoala Waldorf cred cu tărie în unicitatea fiecărui copil. Toţi copiii au calităţi
înnăscute care sunt atribute, capacităţi şi talente potenţiale. Cadrele didactice ajută copiii să-şi folosească pe
deplin potenţialul lor individual şi le stimulează voinţa de a deveni activi în mediul lor şi adaptabili la
schimbare.
 Profesorii sunt mentori, modele si protectori. Ei se străduiesc să facă din lecţie un proces care să
favorizeze acţiunea, utilizarea cu scopul învăţării atât a multiplelor procese senzoriale cât şi a variatelor
forme de exprimare individuală, mergând până la încurajarea permanentă a exprimării artistice. Profesorul
nu este doar un organizator al activităţii ci şi un model, un tutore, o resursă.
Şcoala funcţionează ca o comunitate în care copilul poate beneficia de propria strădanie şi de a celorlalţi
membri.
Mobilierul şi materiale didactice sunt adaptate nevoilor copilului. Totul este la îndemâna lui şi îi oferă
libertatea de a alege şi a învăţa.Mobilierul este adaptat dimensiunii copilului.
Clasa Montessori este aranjată pe “zone”, de obicei delimitate de dulăpioare cu rafturi joase. Fiecare “zonă”
conţine materiale specifice subiectelor respective (artă, muzică, matematică, limbă, ştiinţă etc.)
Materialele de pe rafturi au ca scop stimularea interesului copilului şi acumularea cunoştinţelor prin utilizarea
repetată. Fiecare material are un scop bine determinat şi este de dorit ca să fie utilizat exclusiv în acel scop. Mai mult
decât atât, materialele sunt autocorectoare.
Când o piesă nu se potriveşte sau este lăsată pe dinafară, copilul poate percepe cu multă uşurinţă eroarea.
Astfel nu este necesară corectarea copilului de către adult. Copilul este capabil să rezolve problemele independent,
dezvoltându-şi astfel încrederea în sine, gândirea analitică şi satisfacţia ce decurge din ducerea la bun sfârşit a unei
activităţi prin propriile-i puteri.
Dr. Montessori a observat ca un copil evolueaza mai bine daca i se asigura un mediu propice nevoilor lui. Auto-
disciplina intervine prin concentrarea la o activitate continua si care nu a fost impusa, ci liber aleasa. De aceea,
mediul exterior trebuie sa fie proiectat astfel incat sa asigure dezvoltarea nevoilor copilului. Materialele de lucru
trebuie sa fie expuse pe rafturi de inaltime potrivita inaltimii copiilor, astfel incat sa aiba acces la ele. Mobilierul
trebuie sa fie adaptat dimensiunilor copiilor si sa fie flexibil. Copilul trebuie sa aiba libertatea sa stea acolo unde
doreste. Clasa Montessori contine mai multe zone, in functie de amplasarea materialelor folosite la o disciplina
sau alta. Fiecare material didactic defineste un anume concept. De exemplu, un turn roz alcatuit din zece cuburi
de dimensiuni descrescatoare, ilustreaza conceptul de dimensiune. Prin felul in care sunt asezate obiectele, prin
felul in care copiii sunt lasati sa le manuiasca, metoda Montessori se axeaza pe ideea ca un copil trebuie sa
invete sa rezolve probleme independent, dezvoltandu-si astfel increderea in sine.