Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mareste imaginea.
Rugaciunile incepatoare:
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Carele esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau, vie imparatia Ta, faca-
se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o
noua astazi. Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor
nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel viclean. Ca a Ta este
Imparatia si puterea si slava, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Condac 1
Icos 1
Din pricina pacatelor, dragostea oamenilor s-a racit si s-au imputinat caile de la
inima la inima. Dar Tu Insuti, Hristoase, Te faci neimputinata Cale ce apropii si
unesti in iubirea Ta pe toti cei care cu dreapta slavire canta:
Condac 2
Icos 2
A purta Crucea dragostei lui Hristos este calea izbavirii din iadul deznadejdii, calea
prin care lasam in urma omul cel vechi si in Rugul aprins al vesniciei ne salasluim,
cantand:
Condac 3
Lumea e un prag al trecerii in vesnicie si Tu Insuti, Hristoase, esti Viata cea dincolo
de hotarele firii, prin care si noi pasim intru bucuria Invierii, cantand: Aliluia!
Icos 3
Taina mortii este taina trecerii in hotarul vesniciei prin infricosata Judecata a
Iubirii, ce arde tot rodul si voia celor potrivnice firii. Iar taina Invierii este taina
inchinarii voii, prin care omul se face altar al dumnezeiestii prefaceri si madular al
Trupului lui Hristos, cantand:
Condac 4
Nimeni din cei cazuti nu se poate ridica singur, nimeni nu poate sa se schimbe pe
sine, nici sa ocoleasca focul nestins al constiintei, prin care numai Tu, Hristoase,
ne treci nevatamati, taindu-ne Cale spre Viata prin Sfintele Tale Taine.
Condac 5
Icos 5
A Te cunoaste pe Tine impartasire de Viata vesnica ne este, noua, celor din groapa
deznadejdii, si a Te vedea este tot Adevarul, la care Duhul Sfant ne cala-uzeste. Si
asa Iubirea lui Dumnezeu Tatal in lume se marturiseste si odihneste in inimile
celor ce canta:
Condac 6
Icos 6
Cine ne va izbavi in clipa grea a cumplitei deznadejdi de nu vei grabi Insuti Tu,
Hristoase, inghitind ceea ce este in noi muritor cu stralucirea dumnezeirii Tale!
Condac 7
Numai cel care are Calea Vietii intru sine poate s-o strabata fara a cadea in groapa
deznadejdii, ci cu bucurie cantand Sfintei Treimi: Aliluia!
Icos 7
Iata, Viata sta la usa inimii, si cheama pe fiecare la Cina cea de Taina, dar numai
cei ce ii raspund si o primesc cu inchinare ii gatesc cale si o afla lucrand intru ei
spre desavarsirea dragostei si insotirea cu cele dumnezeiesti.
Condac 8
Rupta de Chipul Iubirii Dumnezeiesti, voia omului cazut rataceste fara odihna in
pustiul nerodirii si deznadejdii, insa intoarsa cu fata spre Adevarul Hristos,
infloreste in bucuria cantarii: Aliluia!
Icos 8
Condac 9
Icos 9
Condac 10
Calea spre Cer trece prin pogorarea intru smerenie si lepadarea de sine pentru
dragostea lui Hristos, prin rabdarea necazurilor si inchinarea voii, spre impreuna
vietuirea cu Dumnezeu, prin liturghisirea iubirii si isihia cantarii: Aliluia!
Icos 10
Tu Insuti esti, Hristoase, Invierea si Viata, Tu esti si Calea spre Rastignirea de Sine
pe Crucea Iubirii de fiu, Calea celui ce nu cauta ale Sale, ci pe ale Tatalui
Dumnezeu.
Condac 11
Ma arde cu dor nestins pecetea Chipului dumnezeiesc de pe fiinta mea, prin care
vin si eu, deznadajduitul, la lumina Adevarului Tau, Hristose, si prescura fiintei
mele iti aduc, cantand: Aliluia!
Icos 11
Mi-e sufletul orb, iar trupul slabanogit si necurat din pricina multelor pacate si
deznadajduiesc de a mea mantuire. Cum voi cauta dar spre lumina Adevarului
Tau, de nu mi-l vei straluci Insuti Tu, Hristoase, in pamantul strain al neiubirii, de
nu-mi vei arata fata Ta cea milostiva, prin care sa ma-ntorc la Viata si sa cant:
Icos 12
Nu e nimic mai greu de suferit ca rana neiubirii ce sfasie trupul lumii, prin care
intristarea si moartea ne coplesesc. Si nimic nu poate alina suferinta decat insasi
Viata de la Izvorul dumnezeirii, prin care ne instrainam de toata tulburarea si
vrajmasia cantand:
Condac 13