Master Probațiune, Mediere și Asistența Socială a Victimelor infracțiunilor

Întocmirea referatului de evaluare

[Document subtitle]

Student: Blănuță Elena-Roxana

 Referatul de evaluare este un document oficial, confidenţial, preponderent necifric
(toate părţile referatului de evaluare, mai puţin Introducerea, se recomandă a fi completate
într-o formă narativă), scris de consilierul de probaţiune, la solicitarea judecătorului sau
a procurorului, având rolul de a introduce informaţie socială în (posibile) decizii juridice.
Instituțiile (parchetul sau instanța de judecată), se adresează Serviciului de Probațiune, iar
șeful acestuia desemnează un consilier de probațiune responsabil de întocmirea referatului de
evaluare. După ce acesta este semnat și analizat de către șeful serviciului, referatul de
evaluare este înaintat instituției care l-a solicitat.1

Referatul de evaluare poate fi solicitat înainte de hotărârea judecătorească sau după

aceasta, fiind întocmit atât minorilor, cât și adulților inculpați, aflați în supraveghere,
respectiv celor condamnați, menținuți în stare de libertate, față de care instanța a dispus
măsuri de supraveghere.

Termenele referatului de evaluare

Regula 5/7/14, condensează prevederile HG 1239/2000:

a. Consilierul de probațiune desemnat întocmește referatul de evaluare stabilit de îndată, dar

nu mai târziu de 5 zile de la data primirii solicitării poliției/parchetului/instanței de
judecată, locul, data și ora primei întrevederi cu persoana pentru care s-a solicitat referatul
de evaluare;
b. Prima întrevedere cu persoana pentru care s-a solicitat referatul de evaluare trebuie să aibă
loc în termen de 7 zile de la data primirii solicitării poliției/parchetului/instanței de
judecată;
c. Consilierul de probațiune desemnat să întocmească referatul de evaluare îl înaintează
poliției/parchetului/instanței de judecatăîn termen de 14 zile de la primirea solicitării.

Aceste termene orientează realizarea oricărui tip de referat de evaluare, indiferent dacă
este solicitat înainte sau după pronunțarea hotărârii judecătorești.

Referatul de evaluare trebuie să fie obiectiv, concis, concret, clar și coerent. În plus,
acesta are caracter consultativ și de orientare pentru instituția care îl solicită. Forma
referatului de evaluare este standardizată, fiind prezentată în anexa HG 1239/2000. Aceasta
este folosită atât pentru referatele solicitate înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești, cât

1
„Manual de Probațiune”, Valentin Schiaucu, Rob Canton, ed. București, pp. 130
și după pronunțare, pentru cele solicitate în cazul persoanelor aflate în supravegherea
serviciilor de probațiune.

Conform art. 9 din HG 1239/2000, referatul de evaluare cuprinde următoarele părți:

- Introducere
- Sursele de informații utilizate la întocmirea lui
- Date privind persoana pentru care a fost solicitat
- Factorii care influențează sau pot influența conduita generală a persoanei pentru care a
fost solicitat
- Perspectivele de reintegrare în societate2

În introducere, se consemnează într-un formular tipizat date referitoare la: nume şi

prenume inculpat/ persoană condamnată/ minor, data şi locul naşterii, adresa, fapta/ faptele
pentru care subiectul referatului este inculpat/condamnat/ sancţionat cu o măsură educativă,
instanţa de judecată care a solicitat referatul, nr. dosar penal/ nr. sentinţei penale, termenul de
judecată, nr. şi data adresei de sesizare din partea instanţei de judecată, perioada de
supraveghere, numele şi prenumele consilierului de reintegrare socială şi supraveghere
desemnat cu întocmirea referatului de evaluare. După completarea datelor cuprinse în
introducere, celelalte părţi ale referatului de evaluare vor fi prezentate pe scurt, într-o formă
narativă, evitându-se, pe cât posibil, folosirea unor termeni de specialitate sau exprimări care
ar face dificilă înţelegerea conţinutului referatului. Sursele de informaţii care au fost utilizate
la întocmirea referatului vor menţiona persoanele cu care au avut loc întrevederi şi eventualele
documente consultate. De asemenea, se vor preciza numărul de întrevederi avute şi, după caz,
refuzul de cooperare sau eventualele îndoieli privind acurateţea informaţiilor, prezentate
motivat, precum şi sursele de informaţii la care nu a fost posibil accesul.

O atenţie deosebită trebuie să se acorde redactării acelei părţi din referatul de evaluare
referitoare la datele privind persoana pentru care a fost solicitat referatul de evaluare,
deoarece se va face diferenţiat, după cum se referă la inculpaţi sau la persoanele aflate în
supravegherea serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere. Prin urmare, în cazul
inculpaților, datele privind persoana acestora se refră la:

- trecutul infracţional;
- mediul familial şi social;

2
HG 1239/2000
- nivelul instrucţiei şcolare şi al pregătirii profesionale;
- comportamentul persoanei înainte şi după comiterea faptei;
- factorii care au favorizat comportamentul infracţional;
- dacă este cazul, modul în care a îndeplinit anterior obligaţiile stabilite de instanţa de
judecată3

În cazul inculpaţilor minori, datele privind persoana acestora vor privi şi condiţiile
în care au crescut şi trăit, precum şi modul în care părinţii, persoana care l-a adoptat sau
tutorele, îşi îndeplinesc obligaţiile ce le revin.
În cazul persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de reintegrare socială şi
supraveghere, datele privind persoana acestora se referă la:
- mediul familial şi social;
- evoluţia persoanei din punct de vedere educaţional şi profesional;
- comportamentul pe perioada supravegherii;
- modul în care aexecutat obligaţiile stabilite de instanţa de judecată.4
În cazul minorilor aflaţi sub supraveghere, datele privind persoana acestora vor privi şi
modul în care părinţii, persoana care l-a adoptat sau tutorele, îşi îndeplinesc obligaţiile ce le
revin, precum şi, după caz, modul de colaborare dintre serviciul de reintegrare socială şi
supraveghere şi persoana sau instituţia legal însărcinată cu supravegherea minorului sau cu
instituţia publică la care minorul execută obligaţia prevăzută la art. 103 alin.3 lit. c) din Codul
Penal. Atunci când consideră necesar, consilierul de reintegrare socială şi supraveghere va
include în referatul de evaluare, date privind starea fizică şi mintală, precum şi dezvoltarea
intelectuală şi morală a persoanei, furnizate de specialişti desemnaţi în acest scop.
Factorii care influenţează sau pot influenţa conduita generală a persoanei pentru
care a fost solicitat referatul, se referă la factorii de natură să inhibe dezvoltarea
comportamentului infracţional, precum şi la factorii de natură să accentueze dezvoltarea
acestuia. În cazul persoanelor supravegheate, acest capitol va cuprinde şi referiri privind riscul
de săvârşire din nou a unor infracţiuni şi riscul pentru siguranţa publică, precum şi riscul de
sinucidere sau de autovătămare.
O diferențiere, în ceea ce privește modul de completare a capitolului „Perspective de
reintegrare în societate”, este că în cazul inculpaţilor, nu se vor face propuneri sau
recomandări instanţei de judecată privind soluţia ce urmează a fi dată în cauză. Pe de altă

3
„Manual de Probațiune”, Valentin Schiaucu, Rob Canton, ed. București, pp. 131-132
4
Manual de Probațiune”, Valentin Schiaucu, Rob Canton, ed. București, pp. 132-133
parte, în cazul persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de reintegrare socială şi
supraveghere, dacă se constată că şansele de reintegrare în societate sunt reduse, se va face
doar menţiune în acest sens, fără a se formula propuneri sau recomandări instanţei de judecată
privind măsura ce trebuie luată.5
Ca trăsături generale, în plus față de cele deja menționate, perspectivele de
reintegrare în societate vor fi estimate după analiza tuturor datelor cuprinse în referatul de
evaluare și vor fi prezentate pe scurt și motivat. Nu se fac propuneri sau recomandări instanţei
de judecată privind soluţia ce urmează să fie dată în cauză. Perspectivele de reintegrare se
prezintă motivat, într-o formă narativă, în funcţie de informaţiile menţionate în capitolele
precedente, fără cuantificarea pe grade: mici, medii sau crescute. Se recomandă ca în acest
capitol să se surprindă informaţii ce ţin mai degrabă de evoluţia în plan comportamental.
Rămâne un subiect deschis dacă ultima frază reprezintă o recomandare sau face parte din
planul de intervenţie propus.6

Metode și tehnici utilizate pentru a completa referatul de evaluare7

1. Analiza documentelor
Analiza documentelor este o metodă destul de utilizată, iar importanța acesteia este
dată de faptul că se referă la „orice entitate materială care are încorporată, depozitată în ea, o
informație despre societatea umană dintr-o arie geografică”(Rotariu T. și Iluț P.; 1996).
Aceasta nu se referă doar la acele documente scrise, ci se referă și la cele de natură video,
audio, dar și „obiecte materiale”, cum ar fi cladiri sau alte bunuri (Rotariu T. și Iluț P.; 1996).
Pentru consilierul de probațiune, de o mare importanță sunt cele de natură personală, cum sunt
însemnările privind bugetele de familie, actele personale (documente școlare, profesionale, de
proprietate, etc.). documentele personale pot fi utile pentru că prezintă faptele de viață în
termenii semnificativi pentru cei care le-au trăit. Astfel, prejudecățile celui care utilizează
acest tip de surse nu poate avea o influență prea mare asupra unor asemenea date și informații
documentare.
2. Observația
Folosim termenul de „observație” pentru a numi o altă metodă de documentare
(Peretz, H.). Multe servicii de probațiune reușesc să-și respecte standardul implicit, al
întrevederii la domiciliul persoanei evaluate, acest lucru face posibilă practicarea observației

5
Manual de Probațiune”, Valentin Schiaucu, Rob Canton, ed. București, pp. 134
6
Manual de Probațiune”, Valentin Schiaucu, Rob Canton, ed. București, pp. 135-139
7
Manual de Probațiune”, Valentin Schiaucu, Rob Canton, ed. București, pp. 141
directe a condițiilor delocuit și a vecinătății, dar și a altor elemente neașteptate. Observația
cuprinde trei componente inseparabile:
- o formă de interacțiune socială cu mediul studiat, pentru ca observatorul să fie prezent în
mijlocul evenimentelor
- activități de observație
- înregistrarea datelor observate, adică, în principal, luarea de notițe (Peretz, H.)
3. Interviul
Interviul presupune încercara de a obține informații de la alte persoane prin întrebări și
răspunsuri în cadrul unei convorbiri și reprezintă o metodă de bază în întocmirea referatului
de evaluare. S. Chelcea (1996) realizează o clasificare a interviurilor, dintre care reținem
următoarele delimitări:
- Interviuri față în față sau prin telefon (după genul convorbirii)
- Interviuri structurate, semistructurate și nestructurate (după gradul de libertate în
formularea întrebărilor, în cursul vorbirii)
- Interviul individual și de grup (după numărul de participanți)
Pentru întocmirea referatului de evaluare, formele cele mai folosite ale interviului sunt
cele față în față, semistructurat și individual. În cazul interviului semistructurat, vor fi
prestabilite doar temele în jurul cărora se va purta discuția. Astfel consilierul de probațiune va
tiliza în activitatea sa, ca instrument de lucru, un ghid de interviu care, pornind de la câteva
teme mai generale, poate să cuprindă o listă lungă de subiecte și întrebări specifice. (Rotariu
T., Iluț P.; 1999).
4. Întrevederea
Miftode a propus mai multe definiții ale acestei tehnici, și anume:
- Este tehnica principală – „în realizarea de intervenție socială, aflându-se, putem spune, în
inima actiunilor umane și a activității serviciilor sociale”
- Este „un procedeu de investigație verbală, pentru a culege informații vizând abiectivul
stabilit”
- Este o conversație care, „sub această formă, posedă caracteristici ale schimbărilor
informaționale și o natură asimetrică, întrucât cercetătorul pune întrebări, iar subiectul
oferă răspunsuri” (despre experiențele lui)
Deci:
- „nu este vorba de un schimb reciproc, în dublu sens, ca într-o conversație cotidiană”
- „o asemenea acțiune nu este un scop în sine, ci vizează un scop exterior – culegerea de
informații necesare realizării unor programe sociale de intervenție”
- întrevederea „dezvoltă un proces de interacțiune umană de tupul față-n față, în care sunt
importante nu atât informațiile verbale, cât conduitele, faptele, reacțiile, stările afective,
credințele, care exprimă îndeosebi aspectele latente ale personalității subiectului”.

Evaluarea referatului de evaluare

Evaluarea, conform Dicționarului de psihologie, include judecăți de valoare privind
fenomenele descrise prin măsurători, comparații, raportări.
La modul general, Eisner (1991), consideră că evaluarea trebuie să aibă în vedere trei
aspecte:
- Coerența (dacă povestea are sens, cum anume sunt concluziile argumentate, în ce măsură
surse multiple de date au fost folosite să dea crezare interpretărilor făcute)
- Consensul (rezultatele ori interpretările raportate, sunt consistente cu propriapropria lor
experiență ori cu dovada prezentată)
- În final este importantă, utilitatea instrumentală. O evaluare făcută într-un mod corect,
nepoate ajuta să înțelegem o situație care altfel putea să fie anigmatică sau confuză. Prin
intermediul acesteia, putem anticipa viitorul, având rol de hartă sau ghid.
Momentul evaluării referatului de evaluare este o fază importantă a procesului de
realizare a acestuia întrucât este implicat în asigurarea satisfacției profesionale a consilierului
de probațiune prin feed-back-ul pe care îl primește. Acest aspect, pe lângă funcția evaluativă,
facilitează în același timp învățarea și progresul.
Evaluarea referatului de evaluare poate să ia două forme:
- Internă (atunci când aceasta are loc în cadrul serviciului prin procesul de intervizare și
supervizare). Supervizarea presupune dezvoltarea sensibilităţii pentru a înţelege reacţiile
participanţilor în noua relaţie. Supervizarea şi intervizarea au la bază realizarea unui
contract între părţi, respectiv, între membrii unui grup de intervizare. Supervizarea are şi o
funcţiune educaţională, iar cea mai delicată arie a supervizării este aceea de a
responsabiliza participantul sau participanţii prin feedback continuu şi evaluare. Pentru a
reuşi în sarcinile de supervizare sunt necesare şi calităţi de leadership.8
- Externă (atunci când evaluarea se realizează de către beneficiarii referatului de evaluare:
parchetul sau instanța de judecată. Aceasta ce realizează periodic, prin aplicarea unor
chestionare adresate cu acest scop.9

8
Shulman, L. (1994). Interactional supervision. Washington, DC: NASWPress.
9
Manual de Probațiune”, Valentin Schiaucu, Rob Canton, ed. București, pp. 141-151