METODE DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE

Se cunoaste ca evolutia de la oprirea cardio-respiratorie la moartea biologica

depinde de 3 factori:
- natura bolii ce a cauzat stopul cardiorespirator
- momentul inceperii resuscitarii cardiorespiratorii
- mecanismul de producere a opririi cardiace (aritmic/nonaritmic),
responsivitatea la defibrilare.
Se evidentiaza rolul inceperii cat mai precoce a RCR la bolnavul in stop
CR, deziderat usor de obtinut pentru pacientii din spital, dar mai dificil de atins la
cei la care stopul CR s-a produs in afara spitalului. Daca in prespital se poate
interveni mai putin/deloc asupra primului factor (natura bolii ce determina stopul
CR), ceilalti doi factori (momentul inceperii RCR si suportul vital de baza si
mecanismul de producere a oprii cardiace - ACLS) pot fi influentati.
Conceptul de Lant al supravietuirii definit de Consiliul European de
Resuscitare, consta intr-o succesiune de 4 verigi strans legate intre ele si care
indeplinite corect si la timp, cresc sansele unui pacient cu stop CR produs in afara
spitalului de a fi resuscitat.
Acest lant al supravietuirii include:
- accesul rapid
- suport vital de baza precoce
- defibrilare precoce
- suport vital avansat precoce

Acces rapid Suport vital de Defibrilare Suport vital

961/112 baza precoce precoce avansat precoce

Accesul rapid

Se refera la promptitudinea declansarii sistemul de urgenta de catre

populatie in cazul unui stop CR. Acesta trebuie sa fie rapid, usor de realizat si
neconditionat (apel gratuit). La noi in tara se apeleaza 961, numarul statiilor
judetene de ambulanta.
Obiectivul serviciului de medicina de urgenta consta in crearea unui
dispecerat integrat, unde apeland un numar unic 112 (ambulanta, pompieri, politie,
aparare civila), apelul este dirijat adecvat de un operator specializat.
Aceasta veriga a lantului supravietuirii presupune si recunoastarea tipurilor de
urgente ce beneficiaza de suport vital de baza: stopul cardiorespirator, stopul
 respirator, obstructia acuta a caii aeriene superioare cu corp strain, infarctul
miocardic acut, accidentul vascular cerebral).

Suportul vital de baza rapid – BLS

Suportul vital de baza aplicat cat mai precoce (ventilatie gura la gura,
compresii toracice externe) a crescut sansele de reusita a defibrilarii si de
supravietuire fara sechele neurologice a bolnavului cu stop cardiorespirator produs
in afara spitalului. In cazul stopului cardiorespirator produs in spital, BLS trebuie
inceput imediat dar nu trebuie sa intarzie defibrilare bolnavilor aflati in FiV, TV.

Defibrilarea precoce DF

S-a impus ca o necesitate in abordarea stopului cardiorespirator, datorita

incidentei mari a FiV la adultul in stop. In stopul CR produs in afara spitalului
ideal este ca socul electric extern sa fie aplicat in primele 5 min de la alertarea
echipei medicale de urgenta. In multe zone acest deziderat impune introducerea
unor defibrilatoare automate externe. O defibrilare imediata (mai rapida de 1
minut de la stopul cardiac prin FiV) are sanse de reusita in 85% din cazuri, in timp
ce intarzierea DF duce la instalarea unei FiV cu unde mici, mai putin responsiva
la defibrilare si apoi la asistolie. In stopul CR produs in spital prin FiV, TV –
defibrilarea externa trebuie aplicata imediat.

Suport vital avansat rapid (precoce)

Trebuie realizat cat mai precoce, timpul optim de sosire a echipei de terapie
intensiva la aceste cazuri nedepasind 7-8 minute.
In multe situatii dupa defibrilare se obtine un ritm cardiac, dar acesta nu
poate sustine o activitate circulatorie adecvata. De aceea medicamentele si
tehnicile de terapie intensiva sunt esentiale pentru sustinerea functiilor vitale si
pentru cresterea sanselor de supravietuire pe termen lung.

II. 1 Suportul vital de baza- introducere

Suportul vital de baza (basic life support – BLS) este definit ca un

ansamblu de masuri de resuscitare efectuate asupra unui pacient aflat in stop
cardiorespirator, fara a se utiliza echipamente specifice. In ultimii ani exista
tendinta de a introduce in BLS defibrilarea automata cu defibrilator automat
extern, adjuvanti de cale aeriana (pipa Guedel), dar acest lucru nu este inca posibil
pe scara larga, ci doar in tarile dezvoltate economic.
Suportul vital de baza are urmatoarele obiective:
 - recunoasterea prompta a stopului cardiorespirator, a stopului respirator
- recunoasterea prompta a IMA-infarctului miocardic acut, AVC-
accidentului vascular cerebral, in scopul prevenirii instalarii stopului
cardiorespirator
- asigurarea ventilatiei la bolnavul in stop respirator
- asigurarea ventilatiei si compresiunilor toracice la bolnavul in stop
cardiorespirator
- efectuarea defibrilarii la cei in FiV/TV cu ajutorului defibrilatorului
automat
- recunoasterea si tratamentul obstructiei acute de cale aeriana superioara
prin corp strain
Secventele de aplicare a suportului vital de baza tin seama, dupa evaluarea
starii de constienta, de ABC-ul resuscitarii: A- airway (cale aeriana), B – breathing
(respiratie), C- circulation (circulatie).
Secventele aplicarii suportului vital de baza sunt:
A evaluarea primara
B. asigurarea libertatii cailor aeriene
C. respiratie artificiala
D. compresiunile toracice
A. Evaluarea primara trebuie sa dureze maxim 30 secunde si presupune:
A.1 siguranta victimei si a salvatorului
A.2 evaluarea starii de constienta
A.3 verificarea permeabilitatii cailor aeriene
A.4 evaluarea respiratiei
A.5 evaluarea circulatiei
A.1. Siguranta victimei si a salvatorului
Frecvent echipa medicala ce lucreza in prespital se confrunta cu situatii
speciale periculoase: incendii, risc de explozie, de prabusire a unor cladiri, risc de
electrocutie, de inec, mediu toxic, trafic intens. Echipa de salvare nu va intra in
acest mediu ostil decat dupa luarea unor masuri de securitate si numai precedata de
echipele speciale (pompieri, politie, etc). Victima va fi scoasa cat mai repede din
acest mediu pentru a nu aparea noi leziuni.

A.2. Evaluarea starii de constienta

Dupa ce s-a asigurat protectia necesara, se verifica starea de constienta a
victimei, scuturand-o usor de umeri si punandu-i o intrebare simpla cu voce tare.
Ex. Cum va numiti, ce s-a intamplat?. Daca pacientul este victima unei traume, se
incearca sa nu se mobilizeze capul si coloana cervicala. Dupa aceasta evaluare
sumara putem stabili daca victima este inconstienta sau raspunde verbal sau prin
miscari.

A.3. Deschiderea cailor aeriene si asigurarea permeabilitatii caii aeriene

superioare-CAS
Se face folosind 3 manevre (tripla manevra Saffar):
- hiperextensia capului
- deplasarea anterioara a mandibulei (subluxatia mandibulei si ridicarea
acesteia)
- ridicarea barbiei si deschiderea gurii.
Se va indeparta manual orice cauza vizibila de obstructie a CAS (dinti rupti, corpi
straini in cavitatea bucala, proteza dentara).

A.4 . Evaluarea respiratiei

Mentinand caile aeriene libere, se verifica respiratia timp de maxim 10
secunde: salvatorul asezat in genunchi lateral de victima la nivelul umerilor
acesteia, va apropia obrazul de gura si nasul victimei cu privirea orientata spre
toracele ei, si va incerca sa: asculte zgomotele respiratorii, sa simta jetul de aer
expirat, sa vada miscarile cutiei toracice.

A5. Evaluarea circulatiei

Se realizeaza prin palparea pulsului central timp de maxim 5 secunde. La
adult se cauta pulsul carotidian (2 degete asezate in spatiul dintre trahee si
marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian), iar la copil se cauta
pulsul brahial (la nivelul santului biccipital pe fata anterointerna a bratului).
La hipotermici evaluarea circulatiei dureaza 40-60 secunde.

NB “Standardul de aur”pentru diagnosticul opririi cardiace este

considerata absenta pulsului carotidian, dar asa cum s-a demonstrat, evaluarea
pulsului carotidian de catre persoane neantrenate, duce la concluzii incorecte si
pierdere de timp in 50% din cazuri. De aceea trebuie cautate si semne ale
circulatiei eficiente, iar persoanele neantrenate pentru acordarea primului ajutor,
nu trebuie sa insiste pentru cautarea pulsului carotidian.

Aceasta evaluare primara care nu dureaza peste 30 secunde, identifica rapid

elementele cu risc vital imediat care necesita tratament imediat.
In urma evaluarii primare, putem fi in una din urmatoarele situatii (fiecare
necesitand o abordare diferita):
1. pacient responsiv, constient
2. pacient ce nu raspunde la stimulare externa, dar dupa deschiderea CAS respira
spontan si are puls carotidian prezent (alterare a starii de constienta-coma)
3. pacient inconstient care dupa deschiderea cailor aeriene superioare, nu respira
dar are puls carotidian prezent (stop respirator)
4. pacient inconstient care dupa deschiderea CAS nu respira spontan si nu are
puls carotidian prezent ( stop CR).
TEHNICA BLS
A = AIRWAY = cale aeriana libera

Metode manuale de deschidere a cailor aeriene:

- hiperextensia capului si ridicarea barbiei: plasand palma stanga pe fruntea
victimei se imprima o miscare de extensie a capului, ridicand in acelasi timp
barbia cu 2 degete ale mainii drepte plasate pe menton
- subluxatia anterioara a mandibulei: plasam palmele lateral pe capul
victimei si tractionam mandibula spre anterior la nivelul unghiului mandibulei
(plasam mediusul pe ramura verticala a mandibulei si impingem spre anterior,
deschizand in acelasi timp gura cu ajutorul policelor )

B = BREATHING = respiratie, ventilatie

Tehnica respiratiei artificiale gura la gura

- victima este in decubit dorsal pe un plan dur
- se mentine calea aeriana libera prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei
- se penseaza narinele victimei
- salvatorul inspira profund si aplica etans gura sa pe cea a victimei
- se insufla progresiv timp de cca 2 secunde o cantitate de aer suficienta pentru
expansionarea cutiei toracice
- dupa terminarea insuflatiei, salvatorul va ridica gura de pe gura victimei, asteapta
expirul pasiv al acestuia, apoi mai repeta o insuflatie.
N.B.: - insuflatia se face lent, in 2 secunde;
- nu vom introduce volume mari de aer/insuflatie, deoarece aerul va
destinde stomacul si creste riscul de regurgitare si aspirare a lichidului
gastric in plamani;
- fiecare insuflatie trebuie sa determine o ridicare clara a cutiei toracice
( un volum Tidal ~10 ml/kg la un adult sau ~ 700 – 1000 ml/insuflatie);
- dupa insuflatie, salvatorul va astepta sa se produca pasiv expirul (2 – 4
sec.). deci vor fi efectuate aprox. 10 insuflatii in 40 – 60 secunde.

C = CIRCULATIE

Tehnica compresiilor toracice externe

- locul unde se executa compresia toracica: urmarim cu 2 degete rebordul costal
pana la apendicele xifoid. Se aseaza 2 degete deasupra unghiului xifoidian, pe
apendicele xifoid, iar podul celeilalte palme se aseaza deasupra celor 2 degete,
mediosternal
- a doua mana se aseaza peste prima, cu degetele incrucisate si ridicate de pe
torace, astfel incat cele 2 palme suprapuse sunt plasate in 1/3 medie a sternului, pe
linia mediana
- linia umerilor salvatorului este aceeasi cu linia mediosternala a victimei
- nu se indoaie coatele
- executam in serie 30 compresii toracice
- se executa ~ 100 compresii /min cu o depresie a toracelui de 4-5 cm
- compresiunea trebuie sa fie ferma, controlata si aplicata vertical
- nu se ridica palmele de pe stern in timpul masajului cardiac extern
- eficienta MCE se evidentiaza prin prezenta pulsului carotidian in timpul
compresiilor toracice
- sansele de a reapare activitatea cardiaca eficienta doar cu BLS fara defibrilare si
ACLS, sunt extrem de reduse, de aceea NU vom pierde timpul cautand pulsul
carotidian. Doar daca victima are respiratie spontana sau se misca vom evalua
semnele circulatorii din nou
- prezenta midriazei pupilare, considerat in trecut ca semn al opririi cardiace, al
esecului sustinerii circulatiei in timpul resuscitarii sau semn de leziune cerebrala
ireversibila, NU TREBUIE sa influenteze deciziile si managementul inainte, in
timpul si dupa resuscitarea cardiopulmonara.

Variatii in tehnicile de BLS

Resuscitarea CR efectuata de 2 salvatori:

- indiferent daca RCR este efectuata de o persoana sau de 2 persoane,
raportul ventilatii/compresii toracice este 2: 30
- cand sunt 2 salvatori exista unele particularitati:
a) o persoana va incepe BLS iar cealalta va merge sa solicite ajutor
calificat (suna ambulanta)
b) este preferabil ca cei 2 salvatori sa stea de o parte si de alta a victimei
c) raportul V: CT este 2: 30 si se va numara cu voce tare ( si 1, si 2, si 3, si
4, ….)
d) se vor mentine deschise tot timpul caile aeriene
- daca cel care executa compresii toracice a obosit, schimbarea pozitiei
salvatorilor se va face rapid

Ventilatia gura la nas

- se poate face in urmatoarele cazuri :
- nu poate fi deschisa gura
- nu se poate realiza etanseitatea gurii (arsuri, plagi)
- in accidentele de submersie
- salvatorul va inchide gura victimei, aplica gura sa etans pe nasul
victimei si executa insuflatia. Expirul este pasiv.
Resuscitarea CR numai prin compresii toracice
 - deoarece o serie de persoane din afara celor pregatiti special pentru
RCR nu pot efectua respiratia gura la gura, s-a considerat ca o RCR
numai prin compresii toracice este mai buna decat absenta RCR in
intregime. Deci cetatenii ce nu pot efectua unui adult in stop CR
respiratia gura la gura, vor face doar masajul cardiac extern. MCE
combinat cu extensia capului pentru deschiderea CA va asigura o
oarecare ventilatie pacientului. De asemenea persoanele neantrenate pot
fi indrumate telefonic de catre dispecerul Ambulantei pentru a efectua
doar MCE.

La bolnavii cu stop cardiorespirator si suspiciune de leziune a coloanei

vertebrale cervicale, NU se vor utiliza pentru deschiderea cailor aeriene manevrele
de: hiperextensie a capului si ridicarea barbiei. Este permisa subluxatia
mandibulei, gest efectuat preferabil de catre persoane calificate, concomitent cu
mentinerea in ax a coloanei cervicale.