pentru aprobarea Strategiei privind

2015- Guvernul Monitorul Oficial al României

Hotărâre 417 reducerea părăsirii timpurii a şcolii în
06-03 României nr 439 din 2015-06-19
România

NOTĂ DE FUNDAMENTARE
la Hotărârea Guvernului nr. 417/2015
pentru aprobarea Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România

Secțiunea 1
Titlul prezentului act normativ

HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România

Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii prezentului act normativ

Pornind de la premisa potrivit căreia educaţia reprezintă unul dintre procesele cele mai
importante prin care se realizează formarea şi dezvoltarea personalităţii umane,
indispensabilă atât pentru individ cât şi pentru societate, Ministerul Educaţiei și Cercetării
Științifice a elaborat prezenta Strategie, destinată atingerii unei ținte ambițioase ale
propriei agende naționale și ale Strategiei Europa 2020, respectiv: reducerea la 11,3% a
ratei de tineri între 18-24 de ani care au finalizat cel mult ciclul de învățământ secundar
inferior și care nu sunt înscriși în nicio formă de continuare a studiilor sau formare
profesională.
În vederea atingerii țintelor ambițioase ale propriei agende naționale și ale Strategiei
Europa 2020, România trebuie să asigure implementarea oportună a mecanismelor și
măsurilor previzionate. Între acestea, reducerea părăsirii timpurii a școlii (PTȘ) este o
măsură esențială în atingerea unui număr de obiective majore ale Strategiei Europa 2020.
Astfel, reducerea PTȘ vizează atât obiectivele pentru o „creștere inteligentă”, îmbunătățind
nivelul de educație și de instruire, cât și pe cele de „creștere incluzivă”, prin soluționarea
unuia dintre principalii factori de risc legați de șomaj, sărăcie și excluziune socială.
O strategie de reducere a PTȘ trebuie să combine o serie de măsuri de prevenire,
intervenție și compensare, cu accent special pe intervenții la nivel de școală și elev.
În acest context, Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii (PTȘ) în
România, o necesitate a reformei în educație dar și condiționalitate ex-ante a următorului
exercițiu de programare a fondurilor europene pentru perioada 2014 -2020, își propune
următoarele obiective:
Obiectiv pe termen scurt: Implementarea unui sistem eficient de politici și măsuri de
prevenire, intervenție și compensare pentru a soluționa cauzele majore ale PTȘ, cu accent
pe tinerii care se află deja în grupa de vârstă 11-17 ani.
Obiectiv pe termen mediu: Până în 2020, reducerea la 11,3% a ratei de tineri între 18-
24 de ani care au finalizat cel mult ciclul de învățământ secundar inferior și care nu sunt
înscriși în nicio formă de continuare a studiilor sau formare profesională.
Obiectiv pe termen lung: Contribuirea la creșterea inteligentă și incluzivă a României
prin reducerea numărului de persoane în risc de șomaj, sărăcie și excluziune socială.
Principalele programe și măsuri propuse pentru a atinge obiectivele acestei strategii
sunt proiectate în vederea rezolvării aspectelor prioritare cheie ce influențează PTȘ, ținând
1
seama de principalele arii tematice de prevenire, intervenție și compensare și sunt grupate
în patru (4) piloni strategici:
Pilonul 1: Asigurarea accesului la educație și o educație de calitate pentru toți copiii
Pilonul 2: Asigurarea finalizării învățământului obligatoriu de către toți copiii
Pilonul 3: Reintegrarea în învățământ a persoanelor care au părăsit timpuriu școala
Pilonul 4: Dezvoltarea sprijinului instituțional adecvat
1. Descrierea situaţiei actuale
Părăsirea timpurie a școlii (PTȘ) este definită în România ca procentul tinerilor cu
vârste cuprinse între 18-24 de ani care au finalizat cel puțin nivelul secundar inferior
(echivalentul clasei a opta) și care nu mai urmează nicio altă formă de școlarizare sau
formare profesională.
În ultimii zece ani, rata de PTȘ în România a scăzut constant și România și-a propus
să atingă ținta UE de 10% în 2017. Totuși, rata PTȘ a crescut, fapt ce a coincis cu criza
financiară globală din 2008-2009, anulând progresul anilor anteriori. Rata PTȘ a fost de
17,4% în 2013, plasând România în urma a numai patru țări cu rate ale PTȘ mai mari:
Italia, Portugalia, Spania și Malta.
Ținta stabilită în Programul Național de Reformă 2014 este de a atinge un nivel al PTȘ
de 11,3% în 2020. Această țintă este mai mare decât ținta europeană de 10%, dar se
bazează pe o evaluare mai realistă atât a perspectivelor de creștere economică, cât și a
impactului așteptat al implementării măsurilor menite să reducă rata de părăsire timpurie a
școlii.
În România, părăsirea timpurie a școlii predomină mai ales în rândul anumitor grupuri
aflate în situație de risc, în special tineri din comunitățile rurale, tineri provenind din
familii cu venituri modeste, romi și alte minorități și elevi care au repetat cel puțin un an
sau care au abandonat.
PTȘ este o problemă pregnantă mai ales în mediul rural. Peste 25% dintre persoanele
din zonele rurale au finalizat învățământul primar sau nu au finalizat niciun ciclu de
educație formală, în timp ce, în zonele urbane, numai 2,6% au niveluri similare de
educație. Elevii săraci rămân în urma celor mai înstăriți, iar accesul lor la învățământul
secundar superior și post-secundar este limitat. Această discrepanță conține și un factor
spațial important, din moment ce o mare parte din familiile sărace provin din două dintre
cele mai sărace regiuni: nord-estul si sud-vestul României.
Elevii de etnie romă se află în situație de risc din cauza condițiilor precare de trai și a
sărăciei; situația este și mai gravă pentru fetele de etnie romă, în parte din cauza tradițiilor
culturale. Cercetările recente au arătat că, din 597 de copii de etnie romă (cu vârste între 7-
11 ani) din familii cu cel puțin un copil în afara școlii, aproape jumătate dintre ei (44,2%)
nu participă la niciun program de educație sau formare profesională.
Elevii cu dizabilități sunt, și ei, în situație specială de risc de părăsire timpurie a școlii.
Conform datelor Ministerului Educației și Cercetării Științifice (MECS), există 5.191 de
elevi cu certificare pentru învățământul special care nu primesc sprijin educațional
individualizat (cel mai probabil din cauza numărului insuficient de cadre didactice de
sprijin) și 1.137 de elevi care beneficiază de servicii educaționale la domiciliu. Cu toate
acestea, nu există informații oficiale disponibile cu privire la numărul copiilor din această
categorie care nu frecventează școala; prin urmare, este dificil de estimat numărul real al
persoanelor cu cerințe educaționale speciale din rândul celor care părăsesc timpuriu școala.

Prezentul document a fost elaborat în cadrul unui grup de lucru al MECS, în care au
fost reprezentate toate instituțiile reprezentative din sistemul de educație, cu sprijinul
experților Băncii Mondiale și cu consultarea periodică a reprezentanților instituțiilor
publice centrale, ai autorităților publice locale și ai partenerilor sociali.
2
2. Principalele acte normative interne care stau la baza prezentului act normativ
 Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
 Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând
minorităţii rome pentru perioada 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului
nr.18/2015;
 Metodologia privind organizarea programului A doua șansă pentru învățământ
primar, aprobată prin Ordinul MECTS nr. 5248/2011;
 Metodologia privind organizarea procesului de învățământ în cadrul programului
A doua șansă pentru învățământul secundar inferior, aprobată prin Ordinul
MECTS nr.5248/2011;
 Metodologia de organizare a programului Școala după școală, aprobată prin
Ordinul MECTS nr.5349/2011;
 Metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul
preuniversitar de stat finanțat de la bugetele locale și de la bugetul de stat și
emiterea avizului conform în vederea organizării rețelei unităților de învățământ
preuniversitar pentru anul școlar 2015-2016, aprobată prin Ordinul MEN
nr.4894/2014.
3. Schimbări preconizate
Hotărârea de Guvern a cărei aprobare este supusă atenţiei Guvernului României
asigură aplicarea unitară a cadrului legislativ în vigoare în domeniul educației și formării
profesionale, în vederea reducerii ratei de părăsire timpurie a școlii.
Strategia de reducere a părăsirii timpurii a școlii (PTȘ) în România este o inițiativă
socială care impune schimbări comportamentale și structurale. Schimbarea structurală este
relativ simplu de măsurat, deoarece presupune în mare măsură colectarea de date
cantitative; schimbarea comportamentală, pe de altă parte, este mai dificil de măsurat,
bazându-se pe date calitative, ceea ce va permite utilizatorilor să elaboreze politici și
programe specifice bazate pe date concrete și să adapteze procesul de implementare în
vederea atingerii rezultatelor, în contextul în care accentul se pune pe Managementul Bazat
pe Rezultate (MBR).
Implementarea strategiei va ridica o serie de provocări la toate nivelurile, de la nivel
central la nivel de școală, inclusiv implicarea autorităților locale, a părinților, comunității și
societății civile.
În acelaşi timp, în cadrul Strategiei sunt prevăzute şi modalităţile prin care se va
asigura monitorizarea și evaluarea implementării măsurilor/activităților din cadrul acesteia,
precum şi modul și sursele de finanţare, aspecte care vor necesita o atentă și minuțioasă
coordonare și cooperare inter- și intrainstituțională.
4. Alte informaţii
Aspectele ce țin de reducerea părăsirii timpurii a școlii din cadrul Strategiei privind
reducerea părăsirii timpurii a școlii (PTȘ) în România au fost corelate cu datele și
măsurile din alte două strategii care constituie condiționalități ex-ante în AP 2014-2020,
respectiv cu: Strategia Națională de Învățare pe Tot Parcursul Vieții și Strategia
Națională pentru Reducerea Sărăciei și Promovarea Incluziunii Sociale.

Secţiunea a 3-a
Impactul socio-economic al prezentului act normativ

1. Impact macro-economic
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Impact asupra mediului de afaceri
3
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Impact social
Prezentul act normativ vine în completarea actualului cadru legislativ care
reglementează atât domeniul educaţiei cât şi al drepturilor copilului, prin introducerea unor
măsuri/mecanisme concrete care să sprijine atât asigurarea dreptului la o educaţie de
calitate a copiilor/tinerilor de la naștere la 18 ani, cât și o mai bună coordonare şi înţelegere
a rolului şi responsabilităţilor ce revin fiecărei autorităţi sau instituţii de la nivel central sau
local, sau specialiştilor care intervin în educația și formarea profesională a copiilor/tinerilor
din România, îndeosebi a celor expuși riscului de părăsire timpurie a școlii și, implicit, de
marginalizare socială și excludere de pe piața muncii.
Totodată, măsurile și mecanismele care urmează a fi implementate odată cu această
Strategie vor avea și un impact social, vizibil îndeosebi în zona procesului de colaborare
interinstituțională și a aplicării managementului bazat pe rezultate (MBR).
4. Impact asupra mediului
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Alte informaţii
Pornind de la datele existente și de la ipoteze generale, proiectul de strategie
realizează o estimare a costurilor totale ale implementării strategiei între 650.954.685 euro
și 928.666.408 euro.
Costurile inițiale pentru fiecare măsură au fost estimate pentru trei scenarii diferite -
scenariul redus, un scenariu moderat și unul optimist – care diferă în funcție de ratele de
înscriere și de participare estimate pentru diferite măsuri și activități, pe baza informațiilor
furnizate de Guvernul României, disponibilității fondurilor structurale și de investiții
europene și proiecțiilor financiare privind beneficiarii în perioada 2015-2020. Scenariile
descriu trei valori diferite pentru beneficiari și costuri totale. Deoarece măsurile propuse
variază în funcție de activitățile și grupurile țintă, acestea variază semnificativ și în privința
costurilor estimate de implementare.
Finanțarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în prezenta strategie se realizează
de către fiecare instituție/autoritate publică implicată prin absorbția fondurilor europene
nerambursabile și asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanțarea proiectelor
realizate cu acestea, precum și în limita fondurilor aprobate anual în bugetele instituțiilor
publice implicate.

Secţiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat,
atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

- în mii lei (RON) -

Indicatori Anul Următorii Media pe
curent patru ani cinci ani
1 2 3 4 5 6 7
1. Modificări ale veniturilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
i. impozit pe profit
ii. impozit pe venit
b) bugete locale

4
 i. impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
i. contribuţii de asigurări
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
i. cheltuieli de personal
ii. bunuri şi servicii
b) bugete locale:
i. cheltuieli de personal
ii. bunuri şi servicii
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
i. cheltuieli de personal
ii. bunuri şi servicii
3. Impact financiar, plus/minus, din care: Prezentul act normativ nu se referă la acest
a) buget de stat subiect.
b) bugete locale
4. Propuneri pentru acoperirea creşterii Prezentul act normativ nu se referă la acest
cheltuielilor bugetare subiect.
5. Propuneri pentru a compensa reducerea Prezentul act normativ nu se referă la acest
veniturilor bugetare subiect.
6. Calcule detaliate privind fundamentarea Nu este cazul.
modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor
bugetare.
7. Alte informaţii - Strategia se va implementa prin
absorbția fondurilor europene
nerambursabile și prin asigurarea
resurselor financiare necesare pentru
cofinanțarea proiectelor realizate cu
acestea, precum și în limitele fondurilor
alocate anual, de la bugetul de stat și de la
bugetele locale, instituțiilor publice
implicate.
În acest context, implementarea
măsurilor propuse se va realiza cu
încadrarea în bugetele aprobate
ordonatorilor principali de credite pentru
anul 2015 și proiecțiile bugetare pentru anii
următori.

Secţiunea a 5-a
Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Proiecte de acte normative suplimentare

2. Compatibilitatea prezentului act normativ cu legislaţia comunitară în materie
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Decizii ale Curţii Europene de Justiţie şi alte documente
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5
4. Evaluarea conformităţii:
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
Denumirea actului sau Gradul de conformitate (se Comentarii
documentului comunitar, conformează / nu se
numărul, data adoptării şi conformează)
data publicării
5. Alte acte normative şi sau documente internaţionale din care decurg angajamente
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
6. Alte informaţii.

Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

Prezentul act normativ a fost elaborat cu respectarea prevederilor Legii nr.52/2003

privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată.
1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţiile neguvernamentale,
institute de cercetare şi alte organisme implicate
În vederea elaborării actului normativ a fost constituit un grup de lucru în cadrul
MECS, în care au fost reprezentate toate instituțiile reprezentative din sistemul de educație
care, cu sprijinul experților Băncii Mondiale și cu consultarea periodică a reprezentanților
instituțiilor publice centrale, ai autorităților publice locale și ai partenerilor sociali, a
definitivat Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii. Toate propunerile
primite pe parcursul proceselor de elaborare și de consultare publică au fost dezbătute în
grupul de lucru menționat. Dintre amendamentele propuse, au fost incluse în textul actului
normativ acelea care au întrunit acordul majorităţii membrilor din grupul de lucru.
2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea precum şi a
modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul prezentului act
normativ
Toate organizaţiile selectate pentru a face parte din grupul de lucru au în domeniul de
activitate sarcini legate de reducerea părăsirii timpurii a școlii/a abandonului școlar.
3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în
care prezentul act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile
Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor
asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de
acte normative
Au fost respectate prevederile Hotărârii Guvernului nr.521/2005 privind procedura de
consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la
elaborarea proiectelor de acte normative. Procesul de consultare regională privind
proiectul de strategie de reducere a PTȘ a avut loc în perioada ianuarie-martie 2014 și a
inclus un sondaj online distribuit tuturor factorilor interesați relevanți. Acesta a dezvăluit
aspecte și provocări cheie referitoare la soluționarea politicilor PTȘ pentru următoarea
perioadă de programe de finanțare UE.
4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale în conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr.750/2005 privind constituirea consiliilor
interministeriale permanente
Prezentul act normativ nu a fost supus unor asemenea dezbateri.
5. Informaţii privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ

6
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi
Proiectul prezentului act normativ a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ prin
avizul nr.560/2015.
6. Alte informaţii
Nu este cazul.

Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea
şi implementarea prezentului act normativ

1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării prezentului act

normativ
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în
urma implementării prezentului act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi
securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Alte informaţii Nu este cazul.

Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a prezentului act normativ de către autorităţile

administraţiei publice centrale şi/sau locale

Implementarea Strategiei propuse va necesita revizuirea sau elaborarea suplimentară de

acte legislative specifice, după cum urmează:
a) Legislație complementară Legii educației naționale, aliniată legislației europene
privind educația și intervenția timpurie a copilului (EÎTC) și legislația secundară
asociată. Aceasta ar include și măsuri destinate garantării accesului deplin la
educație pentru copiii cu dizabilități;
b) Definiții actualizate ale Legii educației naționale, delimitând clar rolurile
administrațiilor naționale și regionale în finanțarea domeniilor educaționale cheie
(educație timpurie, învățământ profesional și tehnic etc.);
c) Cadru legal actualizat pentru finanțarea programelor Școală după Școală,
promovarea incluziunii elevilor din zone dezavantajate și abordarea nevoilor tuturor
grupurilor aflate în risc;
d) Amendamente la legislația națională pentru a promova un sistem de management al
datelor cuprinzător, inclusiv accesul la baze de date multiple, asigurând în același
timp securitatea și confidențialitatea datelor.

2. Alte informaţii:
Nu este cazul.

7
 Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru
aprobarea Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România.

Ministrul educației și cercetării științifice

Sorin Mihai Cîmpeanu