UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA EXAMEN DE LICENŢĂ

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII SPECIALIZAREA:

DEPARTAMENTUL CCIA INGINERIE CIVILA

TEMATICĂ
pentru evaluarea cunoştinţelor de specialitate în cadrul
examenului de licenţă – iunie 2011

BETON SI STRUCTURI DIN BETON

1. Care stadiu de lucru este folosit pentru starea limita de rezistenta, deformatii,
fisurare
Cerinţe: se indică numărul şi denumirea stadiului
Răspuns: Stadiul I se foloseşte în calculul la apariţia fisurilor pentru elementele care
lucrează cu zona întinsă nefisurată; stadiul II (stadiul de serviciu) pentru calculul la
stările limită de serviciu (SLS); stadiul III (stadiul de rupere) pentru calculul la stările
limită ultime (SLU) în care se produce ruperea sau altă formă de cedare
2. Durabilitatea elementelor din beton armat: stratul de acoperire cu beton
Cerinţe: se indică cele trei roluri ale stratului de acoperire cu beton şi modul cum se
alege grosimea stratului de acoperire
Răspuns: Durabilitatea betonului se defineşte prin clasele de expunere ale betonului.
Acoperirea cu beton trebuie să asigure transmiterea forţelor de aderenţă, protecţia oţelului
împotriva coroziunii şi o rezistenţă adecvată la foc.
Valoarea nominală a acoperirii, c nom este valoarea minimă a acoperirii c min , la care se
adaugă o abatere de execuţie, c dev :
c nom  c min  c dev
Pentru c min se ia valoarea cea mai mare dintre cerinţele privind durabilitatea ( c min,dur ) şi
aderenţa ( c min,b ):
c min  maxc min,b ; c min,dur ;10 mm
3. Metoda stărilor limită: caracteristicile de calcul ale betonului si armaturii
Cerinţe: tipurile de rezistenţe şi diagramele  -  utilizate pentru cele două materiale
Răspuns:
Betonul:
- rezistenţa caracteristică la compresiune a betonului f ck este valoarea rezistenţei
caracteristice determinată pe cilindri: f ck  f ck cil
f ck
- rezistenţa de calcul la compresiune a betonului: f cd 
c
- diagrame  c   c : pentru calculul secţiunilor transversale pot fi folosite diagrama
parabolă-dreptunghi, diagrama biliniară simplificată, diagrama dreptunghiulară.
Armătura:
- rezistenţa caracteristică de curgere a armăturii este limita de elasticitate caracteristică
f y k (sau limita de elasticitate convenţională f 0, 2k )
 fyk
- rezistenţa de calcul a armăturii: f y d 
s
- diagramele s   s : pentru calculul secţiunilor transversale poate fi folosită diagrama
cu ramura superioară înclinată sau cu ramura superioară orizontală, nelimitată.
4. Enumerarea stărilor limită ale elementelor din beton armat si precomprimat
Cerinţe: enumerarea stărilor limită
Răspuns: Stările limită ultime - SLU - implică securitatea oamenilor şi/sau securitatea
structurii, prin depăşirea rezistenţei sub formele:
a. EQU, pierderea echilibrului static al structurii
b. STR, ruperea sau altă formă de cedare structurală
c. GEO, cedarea sau deformarea excesivă a pământului
d. FAT, cedarea cauzată de oboseală.
 Stările limită de serviciu - SLS - implică funcţionarea în condiţii normale a structurii,
prin:
a. limitarea eforturilor unitare în betonul comprimat şi în armătura întinsă
b. controlul fisurării, prin limitarea deschiderii fisurilor
controlul deformaţiilor sau deplasărilor.
5. Reprezentarea grafica a diagramei deformaţiilor specifice la incovoiere cu
forta axiala (regula celor 3 pivoţi)
Cerinţe: corectitudinea desenului
Răspuns:
As2 B
3
1 h
7
s   ud
h d C
2 4
 c   cu h
7
3
As1 A  cc   c   cu
compresiune
(‰)
ud
întindere (‰) sy 0 cc cu
6. Secţiunea dreptunghiulară simplu armată incovoiata: ecuatiile de echilibru
static
Cerinţe: desen pentru secţiunea transversală, diagrama deformaţiilor specifice şi a
eforturilor unitare; scrierea celor două ecuaţii de echilibru
Răspuns:
SECŢIUNEA DEFORMAŢII EFORTURI
de calcul SPECIFICE unitare şi rezultante
ε c  ε cu  3,5 ‰ fcd
0,4x
Ac x x = 0,8x
Fc

h d a. n. zc
MEd
MEd d-x
As
εs   yd fyd Fs
ds
b
 Asf y d
Fc  Fs ; 0,8b x f cd  As f y d x  1,25
bf cd
M Ed  Fc z c  0,8 b x f cd d  0,4x 

7. Enumerarea si definirea celor 3 forte taietoare capabile care stau la baza

calculului la taiere
Cerinţe: indicarea simbolurilor şi a denumirii
Răspuns:
VRd,max  forţa tăietoare capabilă maximă a elementului, corespunzătoare zdrobirii
betonului în diagonalele comprimate;
VRd,s  forţa tăietoare capabilă maximă a elementului, corespunzătoare curgerii
armăturilor de tăiere;
VRd,c  forţa tăietoare capabilă maximă a elementului din beton armat, fără armătură de
tăiere
8. Oboseala: care sunt factorii care influentează reducerea rezistentei betonului
si armăturii;cum se produce ruperea în cazul solicitării de oboseală ?
Cerinţe: factorii care depind de nivelul de solicitare, influenţa repetitivităţii
ciclurilor, procesul de rupere provocat de defecte ale materialelor
Răspuns:
Numărul de cicluri ”n”; amplitudinea    max   min ; nivelul maxim de solicitare
 max ; indicele de asimetrie    min /  max .
Ruperea se produce pornind de la un defect al materialului, care sub efectul încărcării
repetate se dezvoltă, ducând elementul în situatia de a nu mai putea prelua solicitările.
9. Procedee de precomprimare
Cerinţe: desene descriptive pentru cele două procedee de precomprimare
Răspuns: Pretensionare : tensionarea toroanelor se face înainte de turnarea betonului
Pașii: se tensionează toroanele, se blocheaza provizoriu, se toarnă betonul, se aplica
tratamentul termic, se taie toroanele la atingerea unei rezistențe prescrise la
compresiune a betonului.
blocare
toron

Pista de pretensionare
Posttensionare: tensionarea toroanelor se realizează după turnarea si tratarea
betonului.
Pașii: asezarea armaturii in teci inainte de betonare, betonare, tratament termic,
transfer concomitent cu tensionarea toroanelor, ancorarea toroanelor, injectarea tecii
cu mortar de ciment.
 teaca toroane

piston

ancoraje
Mortar de ciment
10. Ce se intelege prin decompresiunea sectiunilor din beton precomprimat?
Cerinţe: desenul pentru diagrama de eforturi unitare în starea de decompresiune şi
explicarea acestei stări

MEf C

Ap P
Răspuns: Decompresiunea = intreaga secțiune este comprimată, efortul unitar fiind
nul in partea inferioara sectiunii, sub actiunea fortei de precomprimare si a
momentului incovoietor produs de incarcarile exterioare si dupa consumarea
pierderilor de tensiune (obisnuit sub combinatia frecventa).
11. Care sunt particularităţile armării pe două direcţii a plăcilor din beton
armat
Cerinţe:prezentarea corelației dintre raportul momentelor my/mx și raportul laturilor
ly/lx
Răspuns:

Necesitatea armării pe 2 direcții este dată de corelația din figura dintre m y/mx și ly/lx.
Pentru rapoarte 0.5< ly/lx<2 atât momentele încovoietoare după direcția x cât si cele
după direcția y au valori semnificative astfel încât se dispune armătură de rezistență
după ambele direcții (armare cruciș; armătura după direcția scurtă se dispune la partea
inferioară (pentru momentele încovoietorare pozitive din câmpul plăcii).
12. Care sunt principiile de calcul şi alcătuire antiseismică a structurilor cu
schelet structural din beton armat
Cerinţe: precizara măsurilor de mărire a ductilității structurilor din beton armat
(oțeluri ductile, consolidare zonă comprimată, dirijarea articulatiilor plastice,
evitarea ruperii prin forță tăietoare, limitarea deformațiilor, etc.)
Răspuns: Calculul și alcătuirea structurilor antiseismice iau în considerare realizarea
unui complex de măsuri care să conducă la sporirea ductilității acestora în vederea
disipării energiei seismice. Aceste măsuri se referă la: folosirea unor oțeluri ductile
pentru armături; consolidarea zonei comprimate prin folosirea de armătură
longitudinală în acea zonă, confinarea betonului (etrieir sau frete) și betoane de
calitate superioară; dirijarea articulatiilor plastice la capetele riglelor; evitarea ruperii
prin forță tăietoare; limitarea deplasarilor de nivel și realizarea de rosturi antiseimice;
alegerea de structuri cât mai simetrice pe direcțiile orizontală și verticală.
13. Care sunt principiile de dimensionare şi verificare a pereţilor structurali din
beton armat
Cerinţe: Diagramele și relațiile de verificare la moment încovoietor și forță tăietoare
Răspuns:

Sistemul perete structural sau sistem dual se verifică conform figurii la valoarea lui
MEd, care este momentul încovoietor de proiectare. Forța tăietoare de calcul se
stabileste din relația:
VEd  VEd' , unde : V Ed' - forța tăietoare de calcul din combinatia seismică de
proiectare;
 = Mcap/M’Ed la baza peretelui;  =1.2 coeficient de amplificare care introduce
efectul modurilor superioare de vibraţie.
14. Exemplificaţi solutiile de armare la pereţii structurali din beton armat
monolit
Cerinţe:Exemple de armare cu bare legate sau plase sudate pentru montanții
pereților și a riglelor de cuplare
Răspuns: Armarea pereților structurali se face cu bare legate sau plase sudate. Se
dau câteva exemple de armare

15. Exemplificaţi principalele metode de reabilitare ale structurilor din beton

armat
Cerinţe: Solutii de reabilitare cu beton armat, profile metalice si produse CFRP
pentru stâlpi, grinzi si fundații.
Răspuns: Reabilitarea structurilor din beton armat se realizează în funcție de
elementul structural astfel:
- plăcile planșeelor pot să fie consolidate fie cu straturi noi din beton armat (la
partea superioară sau partea inferioară), fie prin folosirea de produse pe bază de fibre
carbon CFRP sau sticlă GFRP;
- grinzile se pot consolida prin cămășuire cu beton (pe 1, 3 sau 4 laturi) cu
profile metalice sau cu produse CFRP, GFRP;
- stâlpii se consolidează pe toate cele patru laturi prin cămășuire cu beton, cu
profile metalice sau produse CFRP, GFRP;
- fundațiile izolate sau continue se consolidează numai prin soluții de cămășuire
cu beton armat.

coeficient de amplificare care introduce efectul modurilor superioare de vibraţie; ε =

1,2

BIBLIOGRAFIE

1. Ioan CADAR, Tudor CLIPII, Agneta TUDOR

BETON ARMAT, Ediţia a 2-a, 2004
2. Agneta TUDOR, Tudor CLIPII
BETON ARMAT, 2009 Note de curs, biblioteca digitala a UPT
http://www.library.upt.ro/index.html?cursuri
3. *** SR EN 1992-1-1 Eurocod 2. Proiectarea structurilor de beton Partea 1-
1: Reguli generale si reguli pentru cladiri
4. *** CP 012-1-2007 Cod de practica pentru producerea betonului
5. Zoltan KISS, Traian ONEŢ
PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON DUPĂ SR EN 1992, 2008
Ed. Abel
6. Ghiduri de proiectare: biblioteca digitala a UPT
http://www.library.upt.ro/index.html?cursuri
7. Ovidiu Mirșu, Corneliu Bob – Constructii din beton armat, vol.1 si 2, Ed.
UPT, 1990
BETON

PROBLEMA 1

Sa se determine capacitatea portanta la incovoiere a sectiunii din figura de mai

jos:

fcd = 13,3 MPa

h = 500 mm fyd = 435 MPa

320
45

b = 300 mm
d = 500 – 45 = 455 mm

REZOLVARE

VARIANTA 1: Ecuatii de echilibru static

As f yd 942  435
x   128 mm
0,8bf cd 0,8  300 13,3
M Rd  Asf yd d  0,4x   942  435  455  0,4 128  165,5 106 Nmm = 165,5 kNm

VARIANTA 2: Folosind tabele

A s f yd 942  435
   0,226 din tabel   0,2
bdf cd 300  455 13,3
M Rd  bd 2f cd  0,2  300  4552 13,3  165,2 106 Nmm = 165,2 kNm
PROBLEMA 2

Sa se calculeze armatura necesara pentru sectiunea de mai jos, supusa la

incovoiere.

fcd = 13,3 MPa

h = 500 mm fyd = 435 MPa

MEd = 169 kNm

45

b = 300 mm

REZOLVARE
M 169 106
  2Ed   0,205 in tabel   0,232
bd f cd 300  4552 13,3
bdf cd 300  455  13,3
As    0,232  968 mm2
f yd 435
TABEL CU RELATII DE CALCUL
TABEL FARA RELATII DE CALCUL
STRUCTURI DIN BETON ARMAT SI PRECOMPRIMAT
Pentru structura în cadre de beton armat, cu caracteristicile geometriei date in
figura 1 să se calculeze aria de armătură longitudinală din stâlpul 1-4. Planșeele sunt
indeformabile în planul lor (șaibe rigide). Dimensionarea se va face la acțiuni
seismice. Pentru calculu eforturilor se va utiliza ” metoda forțelor laterale asociate
nodului de vibratie fundamental” (P100 – 1/2006). Caracteristicile amplasamentului și
structurii sunt: Clasa de expunere III; zonarea seismică cu ag=0.16g; TC = 0.7;
 0=3.0; betonul folosit C20/25; Eb= 3x104 N / mm2 ; oțel PC52; deschideri L1=4.5m,
L2 = 5.00m; înălțimi H1=3.50m, H2 = 3.00m, H3=2.75m; travee T=4.00m; coef. de
flambaj β=1.1; grinzi longitudinale si transversale 250x250mm; stâlpi 300x300mm;
plăci de planșeu cu grosimea 300mm; acțiunea verticală normată pe fiecare din
planșee este de 12KN/m2.
Fb   1 S d (T1 )  n
T1  C t H 3 / 4 ; T1  TC  0.7 sec;   0.85;
 1  1.0( III )
ag 
S d (T1 )  ;
q

q  3.5 u  3.5 x1.35  4.725
1
nz
Fi  Fb i i ;
 ni z i
VH
TI   Fi ; TI  V ; M 
2
1 p
Fig.1 ( EI ) conv  0.15 Eb I b ;
1  M ld / M
Mld/M se alege 0.7
1  2 x( EI ) conv M  N (h  x) / 2
 ; N cr  ; M   1( M  Nea ); As  As'  
1  N / N cr lf2
f yd (d  d s' )
Rezolvare

Masele pe niveluri:
nI= nII= nIII=12 x 4 x
9.5=456KN;
 n  3x456  1368KN
Fb   1 S d (T1 )  n
T1  C t H 3 / 4  0.05 x9.25 3 / 4
 0.265 sec;
T1  TC  0.7 sec;
  0.85;  1  1.0( III )
ag  0.16 x3.0
S d (T1 )    0.1015
q 4.725
 u
Pentru ductilitate medie și cadre din beton armat: q  3.5  3.5 x1.35  4.725
1
Fb=1 x 0.1015 x 0.85 x 1368= 118KN
nz
Fi  Fb i i ;  ni z i  456 x(3.5  6.5  9.25)  8778KNm
 ni z i
456 x3.5 456 x6.5 456 x9.25
FI  118  21.45KN ; FII  118  39.84 KN ; FIII  118  56.70 KN
8778 8778 8778

Dimensionare Stalp
TI   Fi  56.7  39.87  21.45  118KN
TI 118 VH
TI   V  V1 4  V2 5  V3 6 ; V1 4  V2 5V36 ; V1 4    39.33KN ; M 1 4  
3 3 2
39.33x3.5 4.5 324 x10 3
  68.83KNm; N 1 4  12 x3x 4 x  324 KN ; x   72mm;
2 2 300 x15
72
 0.267  0.55
270

Efectul flambajului:
1 p
( EI ) conv  0.15 Eb I b ; Mld/M se alege 0.7
1  M ld / M
1  1.12
( EI )conv  0.15 20.25 x1012  3.7 x1012 Nmm2
1  0.7
3004
Ib   6.75 x108 mm4 ; Eb  3x104 N / mm2 ; EI  20.25 x1012;
12
l 3850
l f  l  1.1x3.5  3.85m;   f  12.8  10  Intervine flambajul
b 300
1  2 x3.7 x1012 1
 ; N cr   9.47 x10 6 N ;   1.08  1.2 
1  N / N cr 2
3.85 x10 6
648 x10 3
1
9470 x10 3
Aria de armătură
Se calculeaza cu
formule
M   1( M  Nea )  1.08(68.83  324 x0.02)  81.33KNm
simplificate
M  N ( h  x ) / 2 81.33 x10 x 6
 324 x10 3
(300  72 ) / 2
As  As'     569mm 2
f yd (d  d s' ) 300(280  20)

Se aleg 316 cu As=603mm2

Intocmit Prof.dr.ing Corneliu BOB