UNIVERSITATEA TRANSILVANIA Brasov

NUMELE SI PRENUMELE………………………………
GRUPA………………….

TESTE GRILA LA ECONOMIE DATA :…………………..

1. Ideea unei balante comerciale externe dezechilibrate este specifica curentului :
a. Mercantilist
b. Fiziocrat
c. Clasic
d. Marginalist
2. Concepţia potrivit căreia comerţul este principala activitate economica aparţine curentului:
a. Mercantilist
b. Fiziocrat
c. Clasic
d. Marginalist
3. Ideea potrivit careia pretul de vanzare al unui produs este dat de pretul de cost, este specifica curentului :
a. Mercantilist
b. Fiziocrat
c. Clasic
d. Marginalist
4. Concepţia potrivit căreia progresul tehnic este sursă de bogăţie, aparţine curentului :
a. Mercantilist
b. Fiziocrat
c. Clasic
d. Marginalist
5. Problema alocarii resurselor pe baza principiului utilitatii marginale, apartine curentului :
a. Mercantilist
b. Fiziocrat
c. Clasic
d. Marginalist
6. Curentul economic care aduce în prim plan calculul matematic, la baza calculelor economice, este:
a. Mercantilist
b. Fiziocrat
c. Clasic
d. Marginalist
7. Concepţia potrivit căreia industria este mai productiva ca agricultura aparţine curentului:
a. Mercantilist
b. Fiziocrat
c. Clasic
d. Marginalist
8. Teoria privind liberalismul neângrădit al comerţului, aparţine curentului :
a. Mercantilist
b. Fiziocrat
c. Clasic
d. Marginalist
9. Conceptia activitatii economice în zone inchise, apartine curentului :
a. Mercantilist
b. Fiziocrat
c. Clasic
d. Marginalist
10. Concepţia potrivit căreia agricultura este principala activitate economică aparţine curentului:
a. Mercantilist
b. Fiziocrat
c. Clasic
d. Marginalist
11. Curentul care aduce în prim plan valorificarea terenurilor prin rentă este:
a. Mercantilist
b. Fiziocrat
c. Clasic
d. Marginalist
12. Curentul care aduce în prim plan problema externalităţilor negative ale dezvoltării economice este:
a. Mercantilist
b. Clasic
c. Marginalist
d. Modern
13. Conceptul potrivit căruia consumul este influenţat direct de nivelul venitului disponibil, aparţine curentului :
a. Mercantilist
b. Clasic
c. Marginalist
d. Keynesist
14. Consolidarea teoriilor economice la nivel macroeconomic sau chiar microeconomic, de grup este specifica perioadei:
a. Clasice
b. Teoriilor marginale
c. Keynes
d. Moderne
15. Dezvoltarea tehnicilor comparative de evaluare economică aparţine perioadei:
a. Clasice
b. Teoriilor marginale
c. Keynes
d. Moderne
16. Conceptul potrivit căruia dobânda este determinată de raportul dintre cererea şi oferta de monedă, aparţine curentului :
a. Mercantilist
b. Clasic
c. Keynesist
d. Modern
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
17. Nevoile umane nu sunt:
a. Nelimitate în capacitate de consum
b. Nelimitate ca număr
c. Rare
d. Determinate de factori sociali, economici
18. Nevoile umane sunt:
a. Limitate în capacitate de consum
b. Determinate de factori politici
c. Invizibile temporar
d. Determinate de nivelul de trai
19. Consecinte ale « legii raritatii » in economie sunt :
a. Epuizarea resurselor naturale
b. Cresterea nevoilor peste cea a resurselor
c. Eficientizarea proceselor de productie si economisirea resurselor
d. Dezvoltarea economică pe baze stiintifice
20. « Costul de oportunitate » reprezinta un principiu conform caruia :
a. Oamenii decid in functie de oportunitatea afacerii
b. Oamenii iau decizii dupa evaluarea celei mai bune variantei sacrificate
c. Oamenii decid favorabil daca venitul marginal depaseste costul marginal
d. Oamenii isi modifica comportamentul functie de evolutia costurilor
21. « Frontiera posibilitatilor de productie » este o metode de evaluare a :
a. Posibilitatilor de export
b. Capacitatii de productie
c. Posibilitatilor de acces pe piata
d. Eficientei utilizarii costurilor
22. Consecinte ale « legii raritatii » in economie sunt:
a. eficientizarea proceselor de productie
b. economisirea resurselor
c. a si b
d. scaderea productiei
23. Prin « resurse economice » se intelege :
a. resurse naturale
b. resurse naturale, umane, informationale
c. capitalul investit
d. totalitatea activelor societatii
24. Resursele economice sunt:
a. Rare
b. Limitate în capacitate de consum
c. Determinate de factori economici si sociali
d. Vizibile dar inaccesibile
25. Capitalul, ca factor de productie se prezinta sub forma:
a. Tehnic si valoric
b. Fix si circulant
c. Tehnic si circulant
d. Tehnic si productiv
26. Capitalul tehnic se prezinta sub forma:
 a. Tehnic si valoric
b. Fix si circulant
c. Material si nematerial
d. Cladiri si echipamente
27. Capitalul tehnic cuprinde:
a. Numerarul din cont
b. Brevetele şi mărcile
c. Titlurile de valoare
d. Capitalul social
28. Capitalul tehnic nu include:
a. Terenurile
b. Mijloacele fixe
c. Stocurile
d. Titlurile de valoare
29. Capitalul valoric include:
a. Clădirile
b. Stocurile
c. Titlurile de valoare
d. Resursa umană
30. Capitalul fix se consumă:
a. într-un singur ciclu de producţie
b. într-o perioada de timp ce cuprinde mai multe cicluri de producţie
c. prin deteriorare fizică, în perioada de garanţie
d. Nu se consumă
31. Legea randamentelor neproportionale a lui TURGOT se refera la :
a. costul de oportunitate
b. combinarea factorilor de productie
c. frontiera posibilitatilor de productie
d. pragul de rentabilitate
32. Rezultatul combinarii factorilor de productie se apreciaza prin:
a. Frontiera posibilitatilor de productie
b. Pragul de rentabilitate
c. Costul de oportunitate
d. Productivitate
33. Este considerat factor natural de producţie:
a. Accesul la mare al unei ţări
b. Suprafaţa înpădurită
c. Apa din hidrocentrale
d. Numărul mediu de zile însorite pe an
34. Capitalul, ca factor de producţie al unei întreprinderi, reprezintă:
a. Totalitatea banilor necesari producţiei
b. Aportul acţionarilor la constituirea societăţii
c. Totalitatea bunurilor reproductibile utilizate
d. Totalitatea activelor circulante ale societăţii
35. Sunt costuri variabile ale unei intreprinderi:
a. cheltuielile care se modifica functie de volumul productiei
b. cheltuielile care raman constante pana la un anumit nivel al productiei dupa care saltă pe un nou palier
c. veniturile din vanzarea marfurilor
d. costurile care variaza functie de cursul de schimb valutar
36. Sunt costuri variabile ale unei intreprinderi:
a. Cheltuielile cu salarile în acord
b. Cheltuielile cu salarile în regie
c. Cheltuielile cu iluminatul întreprinderii
d. Cheltuielile cu contabilitatea
37. Sunt costuri variabile ale întreprinderii:
a. Cheltuielile cu mărfurile cumpărate
b. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor de transport
c. Cheltuielile cu impozitele şi taxele pe clădiri
d. Cheltuielile cu asigurările
38. Costurile fixe ale unei întreprinderi sunt:
a. Cheltuielile cu materiile prime
b. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe
c. Cheltuielile cu orele suplimentare
d. Cheltuielile cu mărfurile
39. Sunt costuri fixe ale întreprinderii:
a. Cheltuielile cu achiziţionarea materialelor consumabile
b. Cheltuielile cu ambalajele
 c. Cheltuielile cu chiria depozitului de marfuri
d. Cheltuielile cu tichetele de masă
40. Costurile fixe ale întreprinderii sunt:
a. Cheltuieli independente de volumul producţiei
b. Cheltuieli care apar doar la înfiinţarea societăţii
c. Cheltuielile cu impozitul pe venit
d. Cheltuielile cu abonamentul de telefon
41. Costul marginal este expresia:
a. Cheltuielilor nesemnificative ale întreprinderii
b. Cheltuielilor de sfârşit de an
c. Sporului de cheltuieli la creşterea producţiei
d. Costului suplimentar al investiţiilor
42. Avionul, proprietate a firmei, aflat la dispozitia directorului este, din punct de vedere economic:
a. Capital fix
b. Capital circulant
c. Capital social
d. Nu este capital al firmei
43. Aportul in bani la capitalul social este, din punct de vedere economic:
a. Capital fix
b. Capital circulant
c. Capital de lucru
d. Nu este capital al firmei
44. Optimul producţiei este determinat de:
a. Nivelul minim al costurilor medii
b. Nivelul minim al costurilor totale
c. Nivelul maxim al veniturilor
d. Nivelul maxim al producţiei
45. Optimul producatorului presupune:
a. Obtinerea productiei maxime
b. Obtinerea vanzarilor maxime
c. Obtinerea maximului de eficienta cu costuri minime
d. Obtinerea profitului maxim
46. Metoda pragului de rentabilitate permite :
a. determinarea volumului maxim al productiei
b. maximizarea profitului
c. determinarea volumului minim de productie
d. determinarea volumului optim de productie
47. Metoda pragului de rentabilitate se utilizează pentru:
a. Optimizarea costurilor de producţie
b. Creşterea rentabilităţii producţiei
c. Evaluarea nivelului atins de rentabilitate
d. Evaluarea gradului de risc al afacerii

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
48. Cererea de produse este determinată de:
a. Preţul de cost al subansamblurilor componente
b. Nivelul de calitate al produselor
c. Preţul de vînzare al produselor
d. Tipul de ambalaj folosit
49. Legea generală a cererii specifică :
a. Modificarea cererii în acelaşi sens cu modificarea preţului
b. Modificarea cererii în sens contrar modificării preţului
c. Modificarea cererii independent de preţul produsului
d. Legătura dintre cererea şi oferta de produse
50. Cererea de produse nu este influenţată de:
a. Modificarea veniturilor consumatorilor
b. Modificarea preferinţelor consumatorilor
c. Modificarea legislaţiei privind accesul pe piaţă al produselor
d. Modificarea preţurilor produselor similare
51. Paradoxul Giffen, ca exceptie de la legea generala a cererii, se explica prin :
a. efectul scăderii venitului
b. efectul de substituţie
c. a si b
d. scaderea puterii de cumparare a oamenilor
52. Factorul care nu modifica cererea de produse pe piata este:
a. Venitul consumatorilor
b. Concurenta producatorilor
 c. Pretul produselor complementare
d. Numarul de cumpărători
53. Factorul care nu influenţează direct ofeta pentru un produs pe piaţă este:
a. costul de producţie
b. concurenţa producătorilor
c. puterea de cumpărare a consumatorilor
d. nivelul impozitului pe profit
54. Factorul care influenţează direct cererea pentru un produs pe piaţă este:
a. costul de producţie
b. concurenţa producătorilor
c. puterea de cumpărare a consumatorilor
d. nivelul impozitului pe profit
55. Produsele superioare au, de regula, un Kecp:
a. Subunitar
b. Unitar
c. Supraunitar
d. Negativ
56. Produsele încadrate în paradoxul Giffen au un Kecp:
a. Subunitar
b. Unitar
c. Supraunitar
d. Negativ
57. Oferta de produse nu este influenţată direct de:
a. Nivelul taxelor şi impozitelor
b. Nivelul concurenţei
c. Nivelul costurilor de producţie
d. Preţul produselor de substituţie
58. Conform legii generale a ofertei:
a. Oferta evoluează în acelaşi sens cu preţul produselor
b. Oferta evoluează în sens contrar cu preţul produselor
c. Oferta nu depinde de preţul de piaţă al produselor
d. Oferta depinde doar de costul de producţie
59. Coeficientul elasticitatii ofertei fata de prêt măsoara :
a. sensibilitatea ofertei la modificarea pretului
b. variatia ofertei functie de prêt
c. modificarea ofertei functie de concurenta
d. echilibrul unui produs pe piata
60. Coeficientul elasticitatii cererii fata de prêt măsoara :
a. sensibilitatea cererii la modificarea pretului
b. variatia cererii functie de prêt
c. modificarea preturilor functie de concurenta
d. echilibrul unui produs pe piata
61. Întreprinderile mari, cu grad ridicat de specializare au de rgulă un Keop:
a. Subunitar
b. Unitar
c. Supraunitar
d. Negativ
62. Factorul care nu modifica oferta de produse pe piata este:
a. Costul productiei
b. Concurenta producatorilor
c. Preferinta consumatorului
d. Modificarea taxelor vamale la produs
63. Conform teoriei clasice, preţul de vânzare al produselor pe piaţă este determinat de:
a. Preţul ofertei de produse
b. Preţul cererii de produse
c. Utilitatea marginală a produselor
d. Costul de producţie
64. Conform teoriilor neo- clasice, preţul de vânzare al produselor pe piaţă este determinat de:
a. Preţul ofertei de produse
b. Preţul cererii de produse
c. Utilitatea marginală a produselor
d. Costul de producţie
65. Conform teoriilor moderne, preţul de vânzare al produselor pe piaţă nu este determinat de:
a. Raritatea produselor
b. Preţul cererii
c. Utilitatea marginală a produselor
d. Costul de producţie
66. Preţurile exprimate prin raportare la preţuri etalon se numesc:
a. Preţuri relative
b. Preţuri libere
c. Preţuri controlate
d. Preţuri mixte
67. Preţurile exprimate prin negocierea cererii cu oferta de produse se numesc:
a. Preţuri relative
b. Preţuri libere
c. Preţuri controlate
d. Preţuri mixte
68. Preţurile impuse de autoritatea administrativă a pieţei se numesc:
a. Preţuri relative
b. Preţuri libere
c. Preţuri controlate
d. Preţuri mixte
69. Preţurile cu o componentă sub control administrativ se numesc:
a. Preţuri relative
b. Preţuri libere
c. Preţuri controlate
d. Preţuri mixte
70. Sunt considerate măsuri de intervenţie directă a statului în formarea preţurilor:
a. Impunerea de taxe şi impozite comerciale
b. Blocarea preţului unor produse
c. Contingentarea livrărilor la export
d. Subvenţile acordate producătorilor
71. Sunt considerate măsuri de intervenţie directă a statului în formarea preţurilor:
a. Impunerea de taxe şi impozite comerciale
b. Subvenţile acordate producătorilor
c. Cumpărarea şi stocarea produselor de către stat
d. Stabilirea de preţuri minime de vânzare la unele produse
72. Sunt considerate măsuri de intervenţie indirectă a statului în formarea preţurilor:
a. Stabilirea preţurilor unice de vânzare de către stat
b. Blocarea preţului unor produse
c. Stabilirea de preţuri minime de vânzare la unele produse
d. Subvenţile acordate producătorilor
73. Interventia statului asupra preturilor nu este necesara pentru:
a. Asigurarea stabilitatii economice
b. Prevenirea si atenuarea unor dificultati economice
c. Inlaturarea tendintelor monopoliste
d. Cresterea productivitatii muncii
74. In teoria marginala, pretul unui produs este determinat de:
a. Venitul marginal al cumparatorilor
b. Utilitatea marginala a produsului
c. Costul marginal de fabricatie
d. a si c
75. O piata tip oligopolist se caracterizeaza prin :
a. număr mare de ofertanti si cumparatori
b. putini ofertanti si cumparatori
c. putini ofertanti si multi cumparatori
d. multi ofertanti si putini cumparatori
76. O piata tip oligopson se caracterizeaza prin:
a. număr mare de ofertanti si cumparatori
b. putini ofertanti si cumparatori
c. multi ofertanti si putini cumparatori
d. multi cumparatori si putini ofertanti
77. O piata tip oligopol bilateral se caracterizeaza prin:
a. număr mare de ofertanti si cumparatori
b. putini ofertanti si cumparatori
c. putini ofertanti si multi cumparatori
d. multi ofertanti si putini cumparatori
78. Piata timbrelor este de tipul:
a. atomizata
b. oligopol
c. monopol bilateral
d. monopol
79. Cartelul este o structura organizatorica specifica pietelor de tip:
a. atomizate
 b. oligopol
c. oligopson
d. monopol
80. În viziunea lui Adam Smith, piaţa cu concurenţă pură şi perfectă îndeplineşte condiţiile
a. Atomicitate
b. Diversitate produse
c. Diversitate concurenta
d. Ecologizarea produselor
81. „Piata cu concurenta pura si perfecta” presupune:
a. Diversitatea concurentei
b. Omogenitatea produselor
c. Implicarea statului
d. Ecologizarea produselor
82. Diagrama „panzei de paianjen” este un model teoretic de explicare a:
a. Aparitiei dezechilibrului cerere-oferta
b. Reechilibrare a cererii si ofertei
c. Scaderii tranzactiilor pe o piata
d. Nu se refera la piaţă
83. Pe piaţa cu concurenţă pură şi perfectă, echilibrul poate fi:
a. Stabil
b. Major
c. Scăzut
d. Perfect
84. Conditia Kecp>Keop determina pe o piata dezechilibrata:
a. Dezechilibru stabil
b. Dezechilibru instabil
c. Dezechilibru intretinut
d. Nu determina dezechilibru

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
85. Oferta de munca a unei piete este data de :
a. populatia disponibila
b. totalitatea intreprinderilor
c. guvern
d. sindicate
86. In acceptiune internationala, prin populatie activa a unei tari, se intelege :
a. totalitatea persoanelor unei tari
b. totalitatea persoanelor care muncesc sau cauta un loc de munca
c. totalitatea persoanelor care lucreaza
d. totalitatea persoanelor apte de munca
87. In acceptiune internationala, prin populatie disponibila a unei tari, se intelege :
a. totalitatea persoanelor unei tari
b. totalitatea persoanelor care muncesc sau cauta un loc de munca
c. totalitatea persoanelor care lucreaza
d. totalitatea persoanelor apte de munca
88. Oferta pe piata muncii este influentata direct de:
a. Gradul de substitutie al muncii cu capitalul
b. Ponderea costurilor salariale in costul total al societatii
c. Utilitatea muncii in viata individului
d. Reglementarile Codului Muncii
89. Oferta pe piata muncii este influentata direct de:
a. Marimea salariului
b. Cererea pentru produsul realizat prin utilizarea fortei de munca
c. Ponderea costurilor salariale in costul total al societatii
d. Nivelul de substitutie al muncii cu capitalul
90. Cererea pe piata muncii este influentata direct de:
a. Utilitatea muncii in viata individului
b. Dificultatea muncii
c. Stabilitatea locului de munca
d. Ponderea costurilor salariale in costul total al societati
91. Cererea pe piata muncii este influentata direct de:
a. Utilitatea muncii in viata individului
b. Dificultatea muncii
c. Stabilitatea locului de munca
d. Cererea pentru produsul realizat prin utilizarea fortei de munca
92. Atipicitatea curbei ofertei de munca peste un anumit nivel al salariului se explica prin:
a. Efectul de „venit”
 b. Efectul de „substitutie”
c. Rigiditatea ofertei
d. Elasticitatea cererii
93. Conform BIM, somerul este persoana care :
a. nu munceste
b. nu munceste dar cauta un loc de munca
c. nu munceste, este apt de munca , cauta un loc de munca si este dispus sa inceapa munca in 15 zile
d. nu munceste, este apt de munca , cauta un loc de munca si este dispus sa lucreze conform pregatirii profesionale
94. Situatia peroanelor care nu lucreaza ca urmare a utilitatii reduse a muncii, este cunoscuta sub numele de :
a. şomaj natural
b. şomaj tranzitoriu
c. şomaj tehnologic
d. şomaj tehnic
95. Situatia in care, intr-o intreprindere, exista excedent de munca salariata fata de necesar, remunerata inferior, este numita :
a. somaj tehnic
b. somaj structural
c. somaj tranzitoriu
d. somaj ascuns
96. Situatia in care, un salariat este disponibilizat ca urmare a restructurarii profesiei, este numita :
a. somaj tehnic
b. somaj structural
c. somaj tranzitoriu
d. somaj ascuns
97. Situatia in care somajul se datoreaza stocurilor nevandute de produse se numeste:
a. somaj tehnic
b. somaj structural
c. somaj tranzitoriu
d. somaj ascuns
98. Compensatiile acordate persoanelor disponibilizate sunt recunoscute ca:
a. Latura activa a ajutorului de somaj
b. Latura pasiva a ajutorului de somaj
c. Stimulatoare pentru reducerea somajului
d. Stimulatoare pentru reconversia profesionala a somerilor
99. Automatizarea proceselor de productie genereaza:
a. şomaj natural
b. şomaj tranzitoriu
c. şomaj tehnologic
d. şomaj tehnic
100.Reducerea temporară a activităţii la o întreprindere ca urmare a lipsei cererii pentru produsele sale, conduce la :
a. şomaj natural
b. şomaj tranzitoriu
c. şomaj tehnologic
d. şomaj tehnic
101.Cursurile gratuite de recalificare pentru şomeri sunt recunoscute ca:
a. Latura activa a ajutorului de somaj
b. Latura pasiva a ajutorului de somaj
c. Nu sunt recunoscute decât dacă sunt organizate de stat
d. Pregătire post-universitară
102.Reducerea saptamanii normale de lucru contribuie la :
a. creşterea somajului
b. reducerea somajului
c. nu influenteaza somajul
d. descurajeaza munca
103.Sporirea preturilor la bunurile de lux contribuie la:
a. creşterea somajului
b. reducerea somajului
c. nu influenteaza somajul
d. descurajeaza munca
104.Reprezinta tendinţe mondiale pe piaţa muncii:
a. Scăderea mobilităţii ofertei
b. Restrângerea pieţei în zone economice bogate
c. Offshoring-ul şi outsourching-ul
d. Scăderea ofertei

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
105.Masa monetara a unei tari, reprezinta :
a. totalitatea banilor existenti pe piata si a conturilor operabile prin cec-uri
 b. totalitatea disponibilitatilor banesti aflate in circulatie
c. totalitatea disponibilitatilor banesti si instrumentelor banesti aflate in circulatie
d. totalitatea titlurilor de valoare aflate pe piata
106.Este o atributiune specifica bancilor centrale:
a. Creditarea institutiilor publice
b. Emisiunea monetara
c. Acordarea imprumuturilor guvernamentale
d. Creditarea bancilor comerciale
107.Mecanismul de multiplicare monetara este modul de majorare al masei monetare prin intermediul:
a. Bancilor centrale
b. Bancilor comerciale
c. a si b
d. Nu este un mod de majorare al masei monetare
108.Pe piaţa monetară, populaţia depunătoare are calitatea de:
a. Creditor
b. Debitor
c. Intermediar
d. Cumpărător
109.Nu este un factor al cererii de moneda:
a. Volumul total al schimburilor de produse
b. Marimea creditului de consum al populatiei
c. Inclinatia spre lichiditate a populatiei
d. Nivelul ratei valutare de schimb
110.Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile centrale se numeste:
a. Buy-back
b. Scont
c. Rescont
d. Leasing
111. Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile comerciale se numeste:
a. Buy-back
b. Scont
c. Rescont
d. Leasing
112.Nu este un instrument de politica monetara al bancilor centrale:
a. Manevrarea taxei de rescont
b. Manevrarea masei monetare
c. Manevrarea ratelor minime de rezerva ale bancilor comerciale
d. Manevrarea ratelor de refinantare bancara
113.Nu este o masura de politica a banilor „ieftini” a bancilor centrale:
a. Cumpararea de titluri financiare ale bancilor comerciale
b. Reducerea taxei de rescont
c. Reducerea ratei minime a rezervelor bancilor comerciale
d. Reducerea volumului de investitii publice
114.Nu este o masura de politica a banilor „scumpi” a bancilor centrale:
a. Cumpararea de titluri financiare ale bancilor comerciale
b. Cresterea taxei de rescont
c. Cresterea ratei minime a rezervelor bancilor comerciale
d. Cresterea volumului de investitii publice
115.Capacitatea de achitare a datoriilor la termen se muneste:
a. Solvabilitate
b. Lichiditate
c. Rentabilitate
d. Onorabilitate
116.Inflatia reprezintă:
a. Dezechilibru structural monetaro-material pe piata
b. Cresterea preturilor pe piata
c. Devalorizarea monedei nationale
d. Scaderea puterii de cumparare a banilor
117.Inflatia prin moneda este rodul:
a. Cresterii cererii de bunuri pe piata
b. Cresterii costurilor de fabricatie
c. Suplimentarii masei monetare
d. Cresterii consumului
118.Inflatia prin cerere este consecinţa:
a. Creşterii cererii de bunuri pe piaţă
b. Creşterii costurilor de fabricaţie
c. Suplimentării masei monetare
 d. Cresterii consumului
119.Inflatia prin costuri este rodul:
a. Cresterii cererii de bunuri pe piata
b. Cresterii costurilor de fabricatie
c. Suplimentarii masei monetare
d. Cresterii consumului
120.Indicatorul preturilor de consum IPC masoara :
a. creşterea preturilor medii ale produselor
b. marimea valorii medii a preturilor de consum
c. inflatia
d. cresterea economica
121.Stagflatia este caracterizata prin:
a. Inflatie rapida si scaderea productiei
b. Inflatie rapida si crestere zero
c. Inflatie moderata si usoara crestere
d. Inflatie si crestere zero
122.Conceptul de crestere inflationista se refera la :
a. crestere PIB peste cea a IPC
b. crestere PIB si stagnare IPC
c. scadere PIB si crestere IPC
d. crestere PIB dar mai mica decât a IPC
123.Conceptul de crestere neinflationista se refera la :
a. crestere PIB peste cea a IPC
b. crestere PIB si stagnare IPC
c. scadere PIB si crestere IPC
d. crestere PIB dar mai mica decât a IPC
124.Este considerat un efect benefic al inflatiei reduse:
a. Cresterea preturilor
b. Descurajarea investitiilor
c. Reducerea stocurilor
d. Cresterea oscilatiilor pietei valutare
125.Este considerat un efect negativ al inflatiei mari:
a. Cresterea preturilor
b. Eliminarea agentilor economici necompetitivi de pe piata
c. Reducerea stocurilor
d. Favorizarea debitorilor in dauna creditorilor
126.Majorarea pensilor poate genera inflaţie de tipul:
a. prin monedă
b. prin cerere
c. prin costuri
d. nu influenţează inflaţia
127.Masura guvernului de majorare a salarilor la personalul bugetar, poate genera inflaţie de tipul:
a. prin monedă
b. prin cerere
c. prin costuri
d. nu influenţează inflaţia
128.Reducerea dobanzilor la credite poate genera inflaţie de tipul:
a. prin monedă
b. prin cerere
c. prin costuri
d. nu influenţează inflaţia
129.Specific operatiunii de creditare este:
a. Dobanda
b. Garantia debitorului
c. Clauza de preemtiune
d. Clauza penala
130.Garantia prin titluri de valoare lasate la creditor se numeste :
a. garantie ipotecara
b. amanet sau gaj
c. garantie lombarda
d. garantie imobiliara
131.Garantia prin active lasate la creditor se numeste :
a. garantie ipotecara
b. amanet sau gaj
c. garantie lombarda
d. garantie imobiliara
132.Un credit acordat pe o perioada de 5 ani este un credit pe termen:
 a. Scurt
b. Mediu
c. Lung
d. La vedere
133.Nu este un principiu de creditare bancara:
a. Bonitatea
b. Garantia
c. Dobanda
d. Prudenta
134.Strategia „a la hausse” cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte):
a. Plasamente in depozite pe termen cat mai lung
b. Plasamente in depozite pe termen cat mai scurt
c. Credite pe termen cat mai lung
d. Credite pe termen cat mai scurt
135.Strategia „a la baisse” cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte):
a. Plasamente in depozite pe termen cat mai lung
b. Plasamente in depozite pe termen cat mai scurt
c. Credite pe termen cat mai lung
d. Credite pe termen cat mai scurt

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
136.Pe piata de capital, investitorul este exponentul:
a. Cererii de capital
b. Ofertei de capital
c. a si b
d. Nu este specific pietei de capital
137.Pe piata de capital, emitentul este exponentul:
a. Cererii de capital
b. Ofertei de capital
c. a si b
d. Nu este specific pietei de capital
138.Pe piata de capital, intermediarul este exponentul:
a. Cererii de capital
b. Ofertei de capital
c. a si b
d. Nu este specific pietei de capital
139. Beneficiul investitorilor strategici pe piaţa de capital se numeşte:
a. dobândă
b. garanţie
c. bonificaţie
d. dividend
140.Nu este o trasatura specifica pietelor de capital:
a. Negociabilitatea tranzactiilor
b. Gradul relativ mare de risc, dar si de castig
c. Prezenta intermediarilor
d. Pozitia riscului exclusiv la cumparator
141. Actiunile sunt titluri de valoare:
a. Primare
b. Secundare
c. Derivate
d. Sintetice
142.Prima de emisiune a actiunilor reprezinta:
a. Sporul de pret la vanzarea la investitor
b. Sporul de pret la reevaluare
c. Sporul de pret la prima vanzare
d. Sporul de pret la revanzarea actiunilor
143.Actiunile ordinare confera detinatorilor:
a. Drept de vot
b. Drept de dividend
c. a si b
d. Dobanda anticipata
144.Actiunile preferentiale confera detinatorilor:
a. Drept de vot
b. Drept de dividend
c. a si b
d. Dobanda anticipata
145.Obligatiunile confera detinatorilor:
 a. Drept de vot
b. Drept de dividend
c. a si b
d. Dobanda anticipata
146.Obligatiunile sunt titluri de valoare:
a. Primare
b. Secundare
c. Derivate
d. Sintetice
147.Obligatiunile sunt:
a. acţiuni ale statului
b. titluri de valoare pe termen scurt
c. instrumente de creditare pe termen lung
d. obligatii ale Băncii Centrale
148.Drepturile de subscriere sunt titluri de valoare:
a. Primare
b. Secundare
c. Derivate
d. Sintetice
149.Contractele sunt titluri de valoare:
a. Primare
b. Secundare
c. Derivate
d. Sintetice
150.Tranzactiile pe indici sunt titluri de valoare:
a. Primare
b. Secundare
c. Derivate
d. Sintetice
151.Sunt fractiuni de capital social
a. Actiunile
b. Obligatiunile
c. Contractele „future”
d. Contractele „option”
152.Sunt instrumente de credit pe termen lung
a. Actiunile
b. Obligatiunile
c. Contractele „future”
d. Contractele „option”
153. Permit actionarilor vechi exercitarea dreptului de preemtiune
a. Actiunile
b. Obligatiunile
c. Drepturile de subscriere
d. Contractele „option”
154.Sunt titluri ce ofera facilitati la cumpararea de actiuni:
a. Obligatiunile
b. Drepturile de subscriere
c. Warante
d. Contractele „option”
155.Au durata nelimitata de valabilitate:
a. Actiunile
b. Obligatiunile
c. Drepturile de subscriere
d. Warante
156.Piata OTC este considerata:
a. Piata primara de capital
b. Piata secundara de capital
c. a si b
d. Nu este piata de capital
157.Bursele fac parte din:
a. Piata primara de capital
b. Piata secundara de capital
c. a si b
d. Nu este piata de capital
158.Emitentii efectueaza tranzactii pe:
a. Piata primara de capital
b. Piata secundara de capital
 c. a si b
d. Nu fac tranzactii pe piata de capital
159.Investitorii efectueaza tranzactii pe:
a. Piata primara de capital
b. Piata secundara de capital
c. a si b
d. Nu fac tranzactii pe piata de capital
160.Intermediarii efectueaza tranzactii pe:
a. Piata primara de capital
b. Piata secundara de capital
c. a si b
d. Nu fac tranzactii pe piata de capital
161.Investitorul care detine peste 51% din portofoliul de actiuni al unei societati deschise este considerat:
a. Investitor de portofoliu
b. Investitor speculativ
c. Investitor strategic
d. Investitor major
162.Investitorul care detine actiuni cu scopul investirii avantajoase a capitalului disponibil este considerat:
a. Investitor de portofoliu
b. Investitor speculativ
c. Investitor strategic
d. Investitor major
163.Investitorul care urmareste obtinerea de venituri din variatiile de pret ale titlurilor tranzactionate este considerat:
a. Investitor de portofoliu
b. Investitor speculativ
c. Investitor strategic
d. Investitor major
164.Beneficiul investitorilor strategici pe piaţa de capital se numeşte:
a. dobândă
b. garanţie
c. bonificaţie
d. dividend
165.Prin deschiderea unei societati private pe actiuni se intelege:
a. Cumpararea actiunilor de catre stat
b. Vanzarea actiunilor pe piata de capital
c. Infiintarea unei societati noi pe actiuni
d. Transformarea unei SRL intr-o societate pe actiuni
166.Nu este un avantaj al deschiderii unei societati pe actiuni:
a. Capitalizarea fara dobanda
b. Capitalizare fara risc direct asumat
c. Cresterea prestigiului societatii
d. Cresterea beneficiului actionarilor
167.Nu este un dezavantaj al deschiderii unei societati pe actiuni:
a. Sporirea numarului de actionari
b. Limitarea libertatii de actiune a conducerii
c. Pierderea intimitatii afacerii
d. Pierderea controlului afacerii de catre actionarii fondatori
168.Este specific burselor:
a. Tranzactionarea actiunilor societatilor comerciale pe actiuni
b. Tranzactionarea inclusiv a actiunilor unor societati mai mici
c. Accesul limitat la tranzactii pentru anumiti operatori si anumite titluri
d. Negociabilitatea tranzactiilor
169.Este specific pietelor OTC:
a. Tranzactionarea actiunilor societatilor comerciale pe actiuni
b. Tranzactionarea inclusiv a actiunilor unor societati mai mici
c. Accesul limitat la tranzactii pentru anumiti operatori si anumite titluri
d. Negociabilitatea tranzactiilor

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
170. Nu este o componenta a cererii agregate:
a. Cererea de consum (public si privat)
b. Cererea pentru investitii
c. Cererea de capital (Exportul net)
d. Cererea de forta de munca
171.Exportul net de capital reprezinta:
a. Capitalul externalizat de societatile straine
b. Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat (exporturi de produse)
 c. Totalul creditelor externe contractate
d. Totalul creditelor externe acordate
172.Starea de dezechilibru a „cererii agregate inflationiste” se caracterizeaza prin:
a. Deficit bugetar
b. Balanta externa excedentara
c. Credite externe acordate
d. Stocuri mari de produse
173.Politica cererii agregate, de diminuare a acesteia, presupune:
a. Stimulente pentru cresterea productiei
b. Stimulente pentru cresterea investitiilor
c. Reducerea cheltuielilor in economie
d. Stimularea consumului
174.Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia, presupune:
a. Controlul strict al cheltuielilor in economie
b. Stimulente pentru cresterea productiei
c. Cresterea indemnizatiei de somaj
d. Cresterea dobanzilor la credite
175.Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
a. Exporturile
b. Cheltuielile publice
c. Economiile
d. Investitiile straine
176. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
a. Exporturile
b. Impozitele si taxele
c. Cheltuielile publice
d. Investitiile straine
177.Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
a. Exporturile
b. Cheltuielile publice
c. Investitiile straine
d. Importurile
178.Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
a. Economiile
b. Exporturile
c. Importurile
d. Taxele si impozitele
179.Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
a. Economiile
b. Importurile
c. Investitiile
d. Taxele si impozitele
180.Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
a. Economiile
b. Importurile
c. Taxele si impozitele
d. Cheltuielile publice
181.Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de piaţă:
a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă
b. Ocuparea deplină a forţei de muncă
c. Exportul de forţă de muncă excedentară
d. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
182.Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de piaţă:
a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă agregate
b. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
d. Conservarea resurselor proprii
183.Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de piaţă:
a. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii
b. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
d. Asigurarea funcţiilor fiscale şi bugetare ale economiei
184.Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de piaţă::
a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă
b. Ocuparea deplină a forţei de muncă
c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
d. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii
185.Realizările brute ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
186.Realizările brute ale companiilor româneşti pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
187. Realizările nete ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
188.Realizările nete ale companiilor româneşti sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNN
d. VN
189.Realizările brute ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
190.Realizările nete ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
191.Atributul „net” al indicatorilor macroeconomici (PIN, PNN) indică deducerea din valorile brute a:
a. Taxelor şi impozitelor datorate statului
b. Valorii produselor intermediare
c. Amortizării capitalului fix
d. Valorii importurilor realizate
192.Atributul „intern” al indicatorilor macroeconomici (PIB, PIN) se referă la:
a. Apartenenţa naţională a companiilor incluse în calcul
b. Apartenenţa teritorială a zonei la cre se referă indicatorul
c. Apartenenţa la Uniunea Europeană a destinaţiei produselor
d. Nivelul de integrare internă al produselor
193.Atributul „național” al indicatorilor macroeconomici (PNB, PNN) se referă la:
a. Apartenenţa naţională a proprietarului majoritar al companiilor
b. Apartenenţa teritorială a zonei la care se referă indicatorul
c. Apartenenţa la Uniunea Europeană a destinaţiei produselor
d. Apartenența națională a capitalului social al companiilor
194.Economia României se caracterizează prin următoarele relaţii între indicatori macroeconomici (două răspunsuri corecte):
a. PIB<PNB
b. PIB>PNB
c. PIB>VN
d. PIB<VN
195.Presiunea, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
c. Exces de concurenţă
d. Exces de tensiuni interne
196.Absorbţia, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
c. Exces de concurenţă
d. Exces de tensiuni interne
197.Consumul reprezintă:
a. Cheltuieli ale gospodăriilor
b. Cheltuieli ale firmelor
c. Cheltuieli ale statului
d. Părţi ale venitului, necheltuite
198.Economiile reprezintă:
a. Cheltuieli ale gospodăriilor
 b. Cheltuieli ale firmelor
c. Cheltuieli ale statului
d. Părţi ale venitului, necheltuite
199.Investiţiile reprezintă:
a. Cheltuieli ale gospodăriilor
b. Cheltuieli ale firmelor
c. Cheltuieli ale statului
d. Părţi ale venitului, necheltuite
200.Ipoteza venitului absolut arată un nivel de consum dependent de:
a. Nivelul de trai al populaţiei
b. Cultura şi stilul de viaţă
c. Nivelul venitului disponibil
d. Nivelul ofertei de produse
201.Conform teoriei venitului absolut:
a. Consumul creşte în aceiaşi măsură cu venitul disponibil
b. Consumul creşte mai rapid decât venitul diaponibil
c. Consumul creşte mai lent decât venitul disponibil
d. Consumul scade pe măsura creşterii venitului disponibil
202.Conform teoriei venitului absolut, înclinaţia marginală spre consum:
a. Creşte în aceiaşi măsură cu venitul disponibil
b. Creşte mai rapid decât venitul diaponibil
c. Creşte mai lent decât venitul disponibil
d. Scade pe măsura creşterii venitului disponibil

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
203.Cererea agregată este mai mică decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
204.Cererea agregată este mai mare decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
205.Cererea agregată este echilibrată de oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
206.Cererea agregată este în scădere în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
207.Ciclurile economice determinate de decizii economice şi politice sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
208.Ciclurile economice determinate de variaţia stocurilor şi a inflaţiei sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
209.Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producţie sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
210.Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al investiţiilor sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
211.Nu este un factor de creştere economică:
a. Creşterea ofertei de forţă de muncă
 b. Creşterea ofertei de capital
c. Creşterea randamentului factorilor de producţie
d. Creşterea inflaţiei
212.Este un factor de dezvoltare economică:
a. Creşterea ofertei de forţă de muncă
b. Îmbunătăţirea infrastructurii economice
c. Creşterea ofertei de capital
d. Îmbunătăţirea randamentului factorilor de producţie

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
213.Situaţia în care o ţară realizează cele mai multe produse în condiţii superioare celorlalte ţări se numeşte:
a. Avantaj absolut
b. Avantaj relativ
c. Avantaj competitiv
d. Avantaj comparativ
214.Situaţia în care o ţară realizează un produs în condiţii superioare altei ţări se numeşte:
a. Avantaj absolut
b. Avantaj relativ
c. Avantaj competitiv
d. Avantaj comparativ
215.Teoria avantajului comparativ a lui Ricardo determină nivelul exporturilor de cel al:
a. Importurilor
b. Tranzacţiilor grupului economic aparţinător
c. Costurilor de fabricaţie
d. Nivelului de trai al populaţiei
216.Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
a. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
b. Orientarea politică a conducerii
c. Evoluţia preţurilor internaţionale
d. Apartenenţa la un anumit grup economic
217.Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
a. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
b. Nivelul de concurenţă economică
c. Diviziunea internaţională a muncii
d. Apartenenţa la un anumit grup economic
218.Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
a. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
b. Schimbările politice la nivel mondial
c. Situaţia de criză economică internaţională
d. Apartenenţa la un anumit grup economic
219.Nu este un principiu de eficientizare a relatiilor internationale:
a. Diversificarea economiei nationale pentru limitarea schimburilor
b. Definirea identitatii economiei nationale
c. Determinarea grupului economic cel mai accesibil
d. Deschiderea controlata a economiilor nationale
220.Conform P.F. Drucker, nu este o tendinta in economia mondiala:
a. Separarea economiei produselor primare de cea a produselor industriale
b. Separarea productiei de forta de munca
c. Diminuarea rolului capitalului uman
d. Inlocuirea comertului cu produse de cel cu capital
221.Este o consecinta a tendintelor actuale in economia mondiala:
a. Cresterea ponderii materiilor prime in produsele manufacturate
b. Cresterea costurilor de productie
c. Cresterea mobilitatii fortei de munca
d. Diminuarea fluxurilor de capital
222.Este considerata tendinta actuala in comertul international:
a. Scaderea exporturilor mondiale
b. Globalizarea exporturilor
c. Specializarea pe cateva domenii a comertului international
d. Scaderea ponderii tarilor dezvoltate in comertul mondial
223.Sunt considerate repere strategice ale dezvoltarii relatiilor economice actuale:
a. Eficienta superioara a exportului de „stiinta” fata de cel de produse
b. Eficienta in scadere a comertului „Invizibil”
c. Eficienta in crestere a fortei de munca necalificata
d. Eficienta in crestere a potentialului natural

Conf. dr. ing. ec. BOIAN NICOLAE