Curs 9

Dreptulconcurenței

Profesiile liberale în România

Cadrul legal autohton diferențiază profesiile
cu tradiție (avocați, arhitecți, medici,
farmaciști) de cele nou apărute (mediatori,
geodezi), pentru primele cadrul legal fiind
caracterizat de o continuă evoluție în
conformitate cu modificările mediului
economic și de afaceri, în timp ce ultimele
beneficiază de o legislație fie în proces de
elaborare, fie incompletă.

Compatibilitatea acestor reglementări cu legea concurenței a

fost analizată de Consiliul Concurenței, identificând mai
multe dispoziții cu efect anticoncurențial. În acest sens,
Consiliul Concurenței a făcut numeroase demersuri atât la
Guvern și la ministerele de resort, cât și la organizațiile
proesionale respective, prin care a solicitat luarea de
măsuri care să vizeze eliminarea prevederilor
anticoncurențiale din legislația ce reglementează profesiile
în cauză. Cu toate acestea, problema nu este reglementată
pe deplin nici în prezent.mai mult, pentru anumite profesii
liberale s-au manifestat rezerve întrucât membrii acestora
îndeplinesc, cel puțin din punctul lor de vedere, un fel de
serviciu public (notarii și executarii judecătorilor).
Invocând această justificare , au fost stabilite onorarii
minimale la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a
Notarilor Publici, cu aprobarea Ministerului Justiției sau
onorarii minimale și maximale de către Ministerul Justiției,
cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor
Judecătorești.
Privită în ansamblu, piața profesiilor liberale
prezintă anumite zone vulnerabile din
punct de vedere concurențial:
a)bariere la intrarea pe piață:
-obligativitatea apartenenței la o asociație
profesională;
-impunerea unor restricții privind numărul
de profesioniști în funcție de criteriul
geografic sau în funcție de criteriul
demografic, inclusiv prin limitarea
numărului de stagiari;
-impunerea unor restricții privind
Page 1 of 12
proprietatea.
b)reguli privind desfășurarea activității pe
piață:
-stabilirea de tarife (obligatorii sau
recomandate; minime sau maxime) de
către organele profesionale cu atribuții de
reglementare;
-impunerea unor restricții de publicitate;
Impunerea unor restricții privind asocierea.
c)conferirea unor drepturi de monopol
privind desfășurarea unor activități
generează la rândul lor prețuri mai mari
pentru consumatorul acestor servicii și
inhibă dezvoltarea naturală a afacerilor în
aceste domenii.
Restricționările enumerate se regăsesc și în
legislația română. Pentru eliminarea
acestor restricționări, în special a celor
considerate cele mai nocive și care
afectează în mod evident și grav
concurența pe piață, Consiliul Concurenței
a avut o atitudine proactivă începând din
2000, implicându-se într-un proces de
modificare a actelor normative care
reglementează diferitele profesii liberale.
a)Bariere la intrarea pe piață
În cazul majorității profesiilor liberale, intrarea în
profesie este posibilă numai după obținerea
unei autorizări sau a altor forme de licențiere,
care, de regulă, se acordă numai dacă sunt
îndeplinite anumite condiții (nivel al studiilor,
experiență, promovarea unui examen etc.).
Îndeplinirea acestor condiții este verificată fie
de către stat, fie de către organizația
profesională.în general, statul preia această
sarcină atunci când structura profesională este
nou înființată sau inexistentă, iar apoi transferă
aceste atribuții către aceasta. Este foarte
important ca aceste condiții impuse nouintraților
ăn profesie să nu fie excesive,
îndeplinirea lor să fie evaluată cu imparțialitate
și în condiții de egalitate de șanse, iar cei
nemulțumiți să poată contesta decizia
respectivă.
Pentru menținerea acestor condiții de intrsre în
Page 2 of 12
profesie, se invocă faptul că acestea asigură un
nivel de calitate corespunzător pentru serviciile
oferite clienților.de asemenea, se arată că
existența autorităților profesionale se justifică
și prin faptul că acestea au un rol important și
după primirea în profesie, prin ddezvoltarea
unor programe de formare profesională
continuă și prin îndeplinirea atribuțiilor de
supraveghere și control asupra activității
membrilor.astfel, apartenența la asociația
profesională ar constitui o garanție, o
recomandare pentru consumator cu privire la
calitatea serviciilor, mai ales în condițiile unei
piețe specializate, caracterizate de o asimetrie
a informațiilor.
Cu toate acestea, în practică, autorizarea/licențierea
nu a avut întotdeauna ca efect asigurareqa unui
nivel înalt al calității serviciilor. Aceasta se poate
datora unei multitudini de factori cum ar fi:
impunerea unor condiții de intrare nerelevante
pentru desfășurarea în bune condiții a profesiei,
favorizarea unor candidați mai puțin pregătiți în
fața celor mai bine pregătiți sau tratament
discriminatoriu cu privire la diferite categorii de
candidați.
Pentru unele profesii liberale, fie prin lege fie la nivel
de practică s-a stabilit că nu poate funcționa decât
o singură asociație profesională, care se află astfel
în poziție de monopol față de membrii săi: toate
riscurile de concurență prezentate mai sus sunt
agravate de faptul că cei nemulțumiți nu au
posibilitatea de a accesa un serviciu alternativ
oferit de o altă organizație.
O restricție des întâlnită în rândul profesiilor liberale
constă în limitarea numărului de
profesioniști.aceasta se realizează prin raportare la
diverse criterii și reglarea numărului de membri prin
examene de admitere în profesie fără limită de
locuri.în general, asociațiile profesionale susțin
limitarea numărului de practicanți pentru că, în
condițiile unei piețe fixe, un număr maqi mic de
membri activi maximizează profitul. Un argument
des invocat îl reprezintă imposibilitatea realizării
supravegherii efective a activităților membrilor de
către organizațiile profesionale și, în consecință,
Page 3 of 12
imposibilitatea de a garanta calitatea serviciilor
prestate. În această situație, pentru a fi menținute
asemenea condiții, trebuie făcută o analiză
pertinentă care să reliefeze dacă potențialele
beneficii legate de asigurarea calității serviciilor
compensează pierderea bănească resimțită de
consumatori.
Un raționament similar se poate folosi și în ceea ce privește
prevederile care limitează deschiderea unui birou în
apropierea unuia deja existent.
Este cazul art. 28 lit.j) din Codul deontologic al profesiei de
notar care califică drept o manifestare de concurență
neprincipială deschiderea unui birou notarial în imediata
vecinătate a altui birou notarial în funcțiune, fără o
prealabilă înștiințare a notarului ce funcționează în biroul
deschis inițial.
În acest sens se interzice deschiderea a două birouri notariale
în același imobil sau la o distanță de minim 50m unul de
altul.
De asemenea sunt considerate practici neprincipiale cele prin
care un notar întocmește doar actele pentru care tarifele
plătite de consumator sunt mari, iar pentru întocmirea
actelor pentru care se percep tarife mai mici îndrumă
consumatorul către alți colegi.
În plus față de aceste condiții impuse la intrarea pe
piață, pentru a deveni membru cu drepturi depline al
unui anumit corp profesional, noul intrat trebuie să
parcurgă o perioadă de stagiu supravegheată de un
membru cu vechime în profesie. Cu privire la acest
aspect, în practică pot fi remarcate riscuri majore de
distorsionare a concurenței:
-prin trastament discriminatoriu între stagiari (de regulă
între bărbați și femei);
-prin stabilirea unei perioade de stagiu extrem de lungi,
eventual cumulattă cu practica remunerării modeste
sau inexistente a stagiarului. Perioada de stagiu este
un mecanism prin care profesia încearcă să asigure
calitatea serviciilor prestate, deci nu trebuie să se
transforme într-o metodă de eliminare din sistem a
celor care, deși ar avea calitățile necesare să presteze
respectivele servicii, nu au resursele materiale care să
le permită să susțină o perioadă lungă de stagiu.
Există state membre ale UE care au reglementat
această chestiune și au stabilit un nivel minim al
remunerației care trebuie oferită unui stagiar;
Page 4 of 12
 -risc prin impunerea unor limitări prea severe privind
dreptul profesioniștilor cu vechime în profesie de a
lua stagiari. Prin stabilirea unui munăr maxim de
stagiari urmărește asigurarea calității actului de
supraveghere a stagiului, proces prin care maestrul
transferă către stagiar cunoștințele și abilitățile pe
care acesta le va folosi mai târziu în profesie. Cu
toate acestea, o limitare excesivă, poate să devină o
barieră la intrarea în profesie, mai ales în condițiile în
care nu toți profesionoștii cu vechime doresc să
ajungă să ia stagiari, fără îndeplinirea perioadei de
stagiu aceștia pierzând beneficiul intrării în profesie.
În vederea eliminării acestor restricții
cantitative, pe criterii geografice și
demografice, existente în rândul notarilor
(Uniunea Națională a Notarilor Publici din
România stabilește numărul persoanelor care
pot intra în această profesie în fiecare an), au
fost făcute demersuri de către autoritatea de
concurență, dar fără succes, întrucât aceștia
se prevalează de ”autoritatea publică” a
activității lor pentru a justifica atât controlul
numărului de notari, cât și al nivelului
onorariilor practicate, ambele cu concursul
Ministerului Justiției.
b)Reguli privind desfășurarea activității pe
piață
Practica stabilirii unor tarife obligatorii de către
asociația profesională distorsonează în mod esențial
concurența, eliminând unul din rolurile sale esențiale:
determinarea prețului pentru diverse servicii în
funcție de cerere și ofertă. Listele de tarife minime
obligatorii distrug, practic, orice posibilitate de a
concura pe piață cu prețuri sub nivelul fixat, în
detrimentul clienților. La fel de dăunătoare se pot
dovedi și listele de tarife maxime obligatorii, dacă
prin intermediul acestui mecanism se urmărește
eliminarea unor prestatori de servicii de pe piața
respectivă. În favoarea stabilirii unor tarife obligatorii
minimale asociațiile profesionale au invocat faptul că
în lipsa acestora libera concurență de pe piață ar
conduce la scăderea excesivă a prețului, fapt care ar
antrena o deteriorare a calității serviciilor prestate.

În aceste condiții, profesionoștii cei mai pregătiți

Page 5 of 12
ar părăsi sistemul pentru profesii mai bine
recompensate. Cu toate acestea, nu putem să
nu avem în vedere faptul că, datorită
specializării extreme a acestor sectoare și a
mizei importante pe care o are selectarea unui
profesionist bine pregătit (un medic pentru o
intervenție specială, un avocat pentru un
proces important, un auditor pentru un proiect
de amploare), consumatorul va tinde să aleagă
cvalitatea în detrimentul prețului, cel puțin
pentru afacerile importante. De asemenea nu
există nici o garanție că la fixarea tarifelor
obligatorii se iau în considerare criterii care țin
de evoluția pieței sau că există vreo legătură
între fixarea prețurilor și asigurarea unui
standard înalt de calitate.
În plus, mobilitatea profesională este oarecum
limitată de specializarea deținută așa încât,
migrarea către alte sectoare nu este neaparat
un risc major, cu excepția profesiilor
susceptibile de o aplicabilitate ”generalistă”.
O problemă interesantă a apărut odată cu
intrarea în Uniunea Europeană și cu eliminarea
treptată a barierelor pentru libera circulație a
forței de muncă. Se observă că în profesiile
prost retribuite (cazul sectorului public, în
principal) apare fenomenul de migrație către
alte țări membre ale Uniunii Europene. Acesta
este un fenomen natural de reglare după
eliminarea limitărilor teritoriale și nu poate în
nici un caz să fie blocat prin tehnici cum ar fi
impunerea unor tarife minime obligatorii.
În ceea ce privește tarifele recomandate de
către asociația profesională, aprecierea legată
de impactul lor asupra liberei concurențe în
sector depinde în mod esențial de poziționarea
asociațiilor profesionale și de impactul
acestora în exercitarea profesiei.cu cât rolul
asociației profesionale este mai proeminent,
cu atât profesioniștii din domeniu vor tinde să
interpreteze aceste tarife recomandate ca pe
unele obligatorii.totuși, de cele mai multe ori,
recomandarea de către un corp profesional a
tarifelor/onorrariilor nu face altceva decât să
conducă la o coordonare a comportamentului
Page 6 of 12
concurențial al membrilor acestora, orientând,
practic, piața. Alături de numerus clausus,
stabilirea limitelor minime și/sau maxime a
tarifelor/onorariilor reprezintă forma cea mai
gravă de restricționare a concurenței existentă
în sectorul profesiilor liberale.
Interdicția privind publicitatea se bazează pe
argumentul că ea ar afecta relația
confidențială cu clientul și că doar reputația
construită în ani de muncă îndreptățește
profesionistul la o imagine favorabilă din
perspectiva consumatorului. În plus, a fost
adus în discuție riscul publicității înșelătoare
pentru care există însă, căi legale de
sancționare, problema nefiind nici pe departe
circumscrisă profesiilor liberale.
această interdicție, prezentă în special în rândul
profesiilor juridice, afectează, în primul rând
pe cei proaspăt intrați în profesie, care se află
în imposibilitatea de a-și promova serviciile,
așadar ea contribuie la consolidarea poziției
celor cu o vechime îndelungată.
De asemenea, consumatorul este lipsit de
orice posibilitate de a compara serviciile
furnizate de diferiți furnizori și de a alege
în cunoștință de cauză, pe baza unor
criterii obiective. Furnizarea corectă și
realistă a informațiilor către consumator
prin intermediul publicității l-ar ajuta pe
acesta să aleagă serviciul care corespunde
cel mai bine nevoilor sale. Riscurile în ceea
ce privește răspunderea civilă ar putea
împiedica pe membrii profesiei să utilizeze
în publicitate promisiuni iluzorii sau alte
practici contrare celor de marketing, care
să afecteze prestigiul profesiei.
Restricționarea formelor de organizare a
membrilor unei profesii liberale împiedică
membrii acestora să găsească cele mai
bune soluții de organizare, care le-ar
permite să acționeze eficient și din punct
de vedere economic. De exemplu, profesia
de avocat poate fi exercitată în cabinete
individuale, cabinete asociate, societăți
civile profesionale sau societăți civile
Page 7 of 12
profesionale cu răspundere limitată. La
rândul lor, cabinetele individuale se pot
asocia între ele, precum și cu societățile
civile profesionale și se pot grupa pentru ași
crea facilități tehnico-economice,
păstrându-și individualitatea în relația cu
clienții.
Argumentul adus de organizațiile
profesionale constă în aceea că alte tipuri
de asocieri ar avea efecte nedorite asupra
independenței exercitării profesiei. Trebuie
reanalizate aceste restricții pentru a stabili
în mod exact balanța costuri-beneficii
sociale care decurge din acest regim.
c)conferirea unor drepturi de monopol
privind desfășurarea unor activități
Profesiile liberale au luat ființă prin prestarea
anumitor servicii, în mod exclusiv, de care membrii
profesiei, aspect încă vizibil în cazul multora dintre
statutele profesiilor liberale, indiferent dacă
vorbim despre avocați, notari sau practicieni în
insolvență.
Alte state europene, cum ar fi Olanda și Marea
Britanie, au limitat treptat aceste drepturi
exclusive și au constatat că prețurile de pe piață
au scăzut semnificativ, fiind influențate de
creșterea concurenței.în general, acordarea unui
drept exclusiv unei anumite profesii trebuie să
derive în mod necesar din caracteristicile sale
intrinseci (profesiile medicale sunt un bun exemplu
în acest sens) și nu să urmărească în mod exclusiv
obținerea de beneficii materiale cât mai însemnate
pentru membrii profesiei.
Până în prezent, nu s-a dovedit existența
unei creșteri a independenței, a
responsabilității sau a calității serviciilor
oferite de practicienii profesiilor liberale
generate de restricțiile enumerate,
dimpotrivă, în unele state membre ale UE,
unde au fost eliminate restricțiile care țin
de partea economică a exercitării
profesiei, s-a constatat o îmbunătățire a
activității prin creșterea nivelului de
concurență, fără scăderea calității
serviciilor, dar cu efecte benefice evidente
Page 8 of 12
pentru consumator, mai ales în materie de
prețuri.
Se observă că marea majoritate a restricțiilor
și exclusivităților acordate unor profesii
liberale aduc avantaje doar
practicienilor.în domeniul concurenței,
derogările permise de la anumite reguli, au
în vedere, mai ales, beneficiile aduse
consumatorilor de respectivele practici
derogatorii, precum și de efectele benefice
pe termen lung asupra concurenței pe o
anumită piață sau într-un anumit sector.
Unele precizări privind concurența
profesională
Anumite profesii fac referire în statutul care
reglementează profesia despre săvârșirea de către
membrii profesiei respective a unor acte de
concurență neloială sau a altor acte de concurență
ilicită. Vom analiza, în cele ce urmează, situația
avocaților, deoarece reglementarea este mai
amplă.
Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței
neloiale vizează actele și faptele contrare
uzanțelor cinstite în activitatea industrială și de
comercializare a produselor, de execuție de lucrări,
precum și de efectuare a prestărilor de servicii
(art. 2). Așadar, ea se aplică și membrilor
profesiilor liberale care nu sunt excluse din câmpul
de aplicare al Directivei serviciilor nr.
2006/123/CE.
Cu toate acestea, invocându-se faptul că prin
activitatea desfășurată de avocat acesta
promovează un interes general, în
literatura de specialitate s-a exprimat
ideea potrivit căreia regulilor generale în
materie de concurență nu sunt aplicabile
avocaților, respingându-se ideea Comisiei
Europene de a ”reduce profesia legală la o
profesie ca oricare alta și avocatul la un
simplu prestator de servicii” și invocânduse
faptul că ”profesia de avocat este
organizată ca un corp profesional, care are
reguli proprii de concurență și
deontologie”.
Astfel, regulile generale de concurență
Page 9 of 12
redate în Legea nr. 11/1991 sunt transpuse,
cu amprenta specifică profesiei, în statutul
profesiei de avocat.
Statutul enumeră o serie de acte considerate
de concurență neloială, a căror săvârșire,
individuală sau în concurs, atrage
răspunderea disciplșinară a avocaților
participanți (abatere disciplinară gravă):
-racolarea de personal, respectiv oferta
agresivă de angajare a avocaților asociați,
colaboratori sau salarizați ori a altor
angajați cheie a unui concurent;

-racolarea clientelei, personal sau prin

intermediul altor persoane;
-divulgarea, achiziționarea sau folosirea unei
informații confidențiale de către un avocat sau
de către colaboratori ai acestuia, fără
consimțământul deținătorului legitim și într-un
mod contrar uzanțelor cinstite;
-încheierea de contracte prin care un avocat
asigură serviciile sale unui client în mod
avantajos, fie pentru a concura cu ceilalți
avocați prin prețuri reduse, fie pentru a
determina clientul să racoleze și alți clienți
pentru avocatul în cauză;
Comunicarea sau răspândirea în public de către
un avocat de afirmații asupra firmei sale sau
activității acesteia, menite să inducă în eroare
și să-i creeze o situație de favoare în dauna
unor concurenți;
-comunicarea, chiar făcută confidențial sau
răspândirea de către un avocat de afirmații
mincinoase relative la un concurent, sau
asupra serviciilor sale, afirmații de natură
să dăuneze bunului mers al activității
avocatului concurent;
-oferirea, promiterea sau acordarea mijlocit
sau nemijlocit de daruri sau alte avantaje
asociatului, colaboratorului sau salariatului
unui avocat pentru ca aceștia să divulge
informații confidențiale sau procedeele de
lucru pentru a cunoaște sau a folosi
clientela concurentului ori pentru a obține
alt folos pentru sine ori pentru altă
Page 10 of 12
persoană, în dauna unui concurent;
-deturnarea clientelei unui avocat, prin
folosirea legăturilor stabilite cu această
clientelă în cadrul funcției deținute
anterior la acel avocat;
-concedierea sau atrasgerea unuo asociați,
colaboratori sau salariați ai unui avocxat,
în scopul înființării unei entități
concurente care să capteze clienții acelui
avocat, sau angajarea asociaților
colaboratorilor sau salariaților unui avocat
în scopul dezorganizării activității sale.
De asemenea, Statutul prevede (art. 166) alte acte de
concurență neloială, a căror săvârșire se sancționează
cu una din acțiunile disciplinare prevăzute la art. 89 din
Legea nr. 51/1995 a profesiei de avocat, republicată, cu
modificările și completările următoare:
-folosirea fără drept a unei firme, denumiri, embleme sau
mărci de natură să producă confuzie, cu cele folosite
legitim de un alt avocat sau o altă formă asociativă de
exercitare a profesiei;
-punerea în circulație de produse, servicii sau publicații cu
conținut juridic plagiat, care aduc atingere dreptului
titularului și induc în eroare clientul asupra produsului
sau serviciului furnizat;
-producerea în orice mod, punerea în circulație,
depozitarea, oferirea spre vânzarea sau vânzarea unor
servicii sau publicații purtând mențiuni false sau
denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat ori
alte tipuri de proprietate intelectuală, în scopul de a-i
induce în eroare pe ceilalți avocați și pe clienți.
Statutul prevede sancțiunea excluderii din
profesie a aceluia care săvârșește una
dintre următoarele fapte (care nu mai sunt
catalogate de concurență neloială):
-încheierea între avocați de acorduri privind
împărțirea pieței serviciilor profesionale;
-participarea, în mod concertat, prin oferte
trucate la licitații sau la orice alte forme
de concurs de oferte, pentru achiziționarea
de servicii profesionale avocațiale;
-limitarea sau împiedicarea accesului la
clientelă și a libertății exercitării
concurenței profesionale oneste între
avocați.
Page 11 of 12
 Statutul profesiei de avocat reglementează o
serie de fapte a căror săvârșire atrage
răspunderea disciplinară a membrilor
acesteia. Majoritatea acestor fapte
prevăzute la art. 165-167 din Statut sunt
fapte sancționate civil și
administrativ/penal de Legea nr. 11/1991.
Altele, sunt declarate practici interzise și
sancționate de Legea concurenței.
Săvârșirea uneia sau unora dintre acestea,
atrage, pe lângă răspunderea civilă,
administrativă sau penală prevăzută de
legile amintite, și răspunderea disciplinară
a avocaților care le-au săvârșit.

Page 12 of 12