Piscureanu Laura Georgiana Seria II Grupa 2 Sociologie

Analiza descrierii unei cercetări cantitative

Articolul debutează prin aducerea în prim plan a intereselor sociologilor care studiază
familia asupra faptului că indivizii sunt influențați de structura familiei din care fac parte, dar
și de climatul în care își petrec copilăria, introducand cititorul în tema aflată la baza studiului,
factorii care influențează atitudinile sociale ale indivizilor, printre care se numără și ordinea
nasterii fraților.

Obiectivul cercetării a fost acela de a dovedi că primii născuți vor avea o atitudine
socială conservatoare, spre deosebire de frații născuți mai târziu care au manifestări
considerate liberaliste. Sulloway a explicat efectul ordinii nașterii prin intermediul teoriei
evoluționiste, considerând-o o modalitate optimă de explicare a apartenețelor ideologice.
Teoriile asupra conceptului de ordine a nașterii au afirmat de-a lungul timpului că primii
născuți sunt mai deștepți, mai responabili, conservatori, dar și că pot suferi traume prin
apariția ulterioară a fraților, ori că au un avantaj intelectual prin prisma mediului familial.

Pentru analiza datelor autorul utilizează două cercetari ale GSS și SAF. În anul 1994
apare General Social Survey realizat de National Opinion Research Center, o cercetare prin
care se poate realiza o comparație între primii născuți și fratele/frații său/săi, prin care li s-a
cerut respondenților să ofere informații despre fiecare dintre fratii lor, inclusiv data de naștere.
Mai mult, pentru ca eșantionul să fie reprezentativ, din GSS au fost excluși respondenții cu
frate vitreg sau cei care aveau un frate doar prin unul dintre părinții biologici (half-sibling) sau
cei care au frații născuți în același an și cei care nu au putut comunica data de naștere corectă
a fratelui/fraților săi. În urma supunerii respondenților la toate aceste criterii, din eșantionul
inițial format din 2,992 indivizi, au rămas 1945, pentru ca ulterior eșantontionul rămas să fie
din nou diminuat deoarece întrebări cu privire la atitudinile sociale ale indivizilor să fie puse,
la întamplare doar pentru o treime sau două treimi dintre respondenți. La rândul lor, Hauser și
Mare încearcă, prin Study of Americand Families realizat în anul 1997, să compare atitudinile
sociale adoptate de frați, utilizând perechi de respondenți din eșantionul GSS.

Principala informație utilizată în text ca și dată de măsurare a ordinii nașterii este

reprezentată de variabila dihotomică care indică, prin anii în care sunt nascuți frații dacă un
Piscureanu Laura Georgiana Seria II Grupa 2 Sociologie

individ este primul sau al doilea născut, iar datele de măsurare ale atitudinilor sociale sunt
realizate prin întrebări care să exemplifice atitudinile respective ținând cont de sașe domenii:
identificarea politică, rasismul, gen, opoziția la mișcările sociale liberale, susținerea autorității
conducătoare, deschiderea la schimbări.

Tabelul 1 prezintă coeficienți ce sprijină ipoteza, indicând că primii născuți sunt mult
mai conservatori și reticenți în ceea ce privește schimbările. Modelul 1 indică măsurarea
atitudinii în funcție de ordinea nașterii, modelul 2 indică atitudinile sociale ținând cont de
vârstă, sex, rasă, numărul fraților și educația părinților, modelul 3 exprimă acest lucru prin
ocupația părinților, statutul material, religia respondetului, locul în care a crescut, iar modelul
4 în funcție de educația familiei și venitul. Modelul 1 indică existența unei mari tendințe de al
vota pe Bush în rândul întâilor născuți, comparativ cu cei născuți mai târziu, pe când
introducerea variabilelor din modele 2, 3 și 4 produce rezultate care se află în contradicție cu
ipoteza.

Tabelul 2 descrie comparația dintre atitudinile primilor născuți și efectul variabilelor

utilizate în modelul 2, având rol de control, arătând că educația părinților este un aspect mult
mai predictibil în aflarea atitudinii sociale. Tabelul 3 compară răspunsurile primilor născuți cu
acelea alor celor născuți mai târziu, rezultatul comparației nesusținând teoria. Tabelul 4
sumarizează rezultatele, concluzionând că ipoteza cercetării nu se poate afirma.

Articolul concluzionează că interpretarea rezultatelor obținute în urma testării ipotezei

de către Solloway, aceea că un prim născut este mai conservator, mai supus ideii de
autoritate, mai recesiv la schimbări decât cei născuți mai târziu, a fost demonstrată însă s-au
identificat greșeli în desfășurare și interpretare a datelor, din care denotă faptul că ordinea
nașterii nu ar putea fi un indicator mult mai precis al atitudinii sociale decât genul, clasa
socială sau rasa.

Subiectul principal al studiului este constituit de relația dintre ordinea nașterii copiilor
în familie și atitudinile lor, între cele două fiind conturată o relație de cauzalitate. Astfel,
primii născuți sunt considerați a fi conservatori, supuși ideii de autoritate sau mai recesivi
decât frații născuți ulterior, ceea ce s-a conturat într-o ipoteză care nu s-a dovedit, ca urmare a
erorilor de metodologie și interpretare a datelor.

Variabila independentă principală a studiului este ordinea nașterii, o variabilă

dihotomică, reprezentată prin anul anul nașterii, care stabilește dacă respodentul este primul
Piscureanu Laura Georgiana Seria II Grupa 2 Sociologie

copil născut în familia sa sau nu. Alte variabile independente care au fost de asemenea luate în
considerare au fost vârsta, sexul, rasa, precum și educația părinților, ele putând fi asociate cu
atitudinea socială.

Variabila dependetă este atitudinea socială a individului, conservatoare sau liberală, în

funcție de ordinea nașterii, care se va măsura în funcție de cele șase domenii: dentificare
politică, opunerea la mișcările sociale liberale, rasa, genul, supunerea la autoritatea existentă,
împotrivirea la schimbare.

Citind articolul, am aflat că cel care a propus ipoteza atitudinii conservatoare a

primilor născuți a fost chiar Sulloway. Deși a fost dovedită de rezultatele cercetării efectuate,
în timp aceasta nu ar mai putea fi valabilă pe parcursul trecerii timpului, ca urmare a
schimbărilor, evoluțiilor care se produc involuntar în peisajul social. O altă informație extrasă
este aceea că în desfășurarea unei cercetari cantitative datele utilizate trebuie să fie relevante
și suficiente, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul celei efectuate de Sulloway, datele sale fiind
nesemnificative din acest punct de vedere, el utilizand in cadrul cercetării biografii
incomplete, ceea ce a compromis involuntar rezultatul.