Sunteți pe pagina 1din 12

PROIECT DIDACTIC

DATA: martie 2013


PROPUNĂTOR: Bursuc Raluca-Georgeta
ŞCOALA: G.S.I.M. Bîlteni
CLASA: a XII-a B
DISCIPLINA: Limbă şi comunicare
SUBIECTUL LECŢIEI: Stilurile funcţionale ale limbii române
TIPUL LECŢIEI: Predare-învăţare
SCOPUL LECŢIEI: Învăţarea stilurilor funcţionale
Formarea deprinderii de analiză a unui text funcţional.

COMPETENŢE COGNITIVE: Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:


 Să încadreze un text în stilul funcţional căruia îi aparţine.
 Să argumenteze încadrarea textului în stilul funcţional respectiv.
 Să identifice trăsăturile tuturor stilurilor funcţionale.
 Să creeze texte aparţinând unor stiluri funcţionale diferite.

COMPETENŢE AFECTIVE

 Să interiorizeze noile cunoştinţe în sistemul propriu de valori estetice.


 Să dovedească receptivitate afectiv-intelectuală faţă de tema abordată.
 Să respingă atitudinea negativă a unor elevi faţă de activitatea de instruire

STRATEGIA DIDACTICĂ

1. Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea, învăţarea prin


descoperire, analiza de text, schema la tablă
2. Forme de organizare: frontală , individual, pe grupe.

3. Mijloace didactice: fişe de lucru ,caietele, foi flipchart

4. Resurse bibliografice :

Oficiale: Limba Română, Manual pentru clasa a XII a, ed. Corint

Metodico-didactice:Didactica specialitatii, limba româna, G. Cojocareanu, A Valceanu


www. Didactic.ro

5. Locul de desfăşurare: sala de clasă

TIMP DE LUCRU: 50 min


SCENARIU DIDACTIC

DOZARE
Nr.crt ETAPELE CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII FORME DE MIJLOACE
LECŢIEI ACTIVITATEA PROPUNĂTORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR ORGANIZA DIDACTICE
RE

1 2 3 4 5 6 7
- se pregătesc pentru începerea orei de -rechizitele,
limba română materialele
1. - notează absenţele, asigură condiţiile 1’ pentru lecţie
I. Momentul
optime pentru buna desfăşurare a lecţiei: - se organizează în grupe de câte cinci -frontal
organizatoric
aerisirea sălii de clasă, pregătirea elevi: artistii,tehnicienii,legiştii,
materialului didactic şi stabilirea liniştii. publiciştii si realiştii.

II. Verificarea Verifică tema cantitativ şi calitativ şi face


-elevii citesc tema -individual caietele
2. temei pentru aprecieri. Au avut de alcatuit portretul unei fiinţe -frontal
5’
acasă. dragi.

Se face printr-o discuţie cu elevii despre


modul în care au ales să prezinte
trăsăturile de caracter ale fiinţei dragi.
3. Modul de exprimare verbală sau -răspund la întrebări -caietele
III. Capterea scrisă înseamnă stil şi reprezinta -individual
5’
atenţiei insumarea trasaturilor caracteristice care -sunt atenţi
particularizeaza modul de exprimare al
unui individ, al unui grup social bine
definit sau chiar al unui popor.

- scriu titlul lecţiei în caiete


IV. Anunţarea Anunţă şi scrie titlul lecţiei.
1’
4. titlului lecţiei şi a -frontal
- ascultă obiectivele lecţiei -caietele
obiectivelor Enunţă competenţele
Solicit elevii să enumere stilurile
funcţionale.

-beletristic, ştiinţific, juridico- -individual


administrativ, publicistic.
-notează în caiete
Intervin cu completări şi explicaţii.

V.Dirijarea Notez pe tablă stilurile şi particularităţile 20’ -frontal


- răspund solicitărilor -caietele
5. învăţării fiecăruia folosind metoda ciorchinelui

După fiecare stil prezentat solicit


elevii să alcătuiască un text de 4-6
-sunt atenţi la explicaţii.
rânduri care să aparţină stilului respectiv.

Prezint apoi calităţile generale ale


stilurilor:claritatea, proprietatea,
corectitudinea, precizia, puritatea.

Profesorul organizează elevii în patru


-vor răspunde la întrebările ce le sunt
grupe, fiecare echipă conţinând elevi cu
adresate.
performanţe neomogene.
-Foi
-formulează întrebări, dau răspunsuri,
Fiecărei grupe i se oferă o fişă de
flipchart
lucru distinctă, conţinând un text
După expirarea timpului de lucru este
aparţinând unui alt stil funcţional: -pe grupe
chemat pe rând fiecare reprezentant al
IV. Fixarea
grupelor, pentru a prezenta schematic 10’
6. cunoştinţelor Profesorul oferă timp de lucru 5
trăsăturile stilului funcţional din fişa de
min, toate grupele având de răspuns în
lucru corespunzătoare.
scris la aceleaşi cerinţe (fişa1) -individual -fişe de
lucru
- elevii din fiecare echipă îşi împart
Profesorul intervine discret prin
rolurile în realizarea produsului comun
întrebări, oferind el însuşi informaţiile
doar în cazul în care niciun elev al clasei
- formulează întrebări, dau răspunsuri
nu cunoaşte răspunsul.
Se realizează evaluarea unor priceperi
şi deprinderi de muncă individuală, prin
antrenarea elevilor în rezolvarea unei
sarcini de lucru .
7. V. Asigurarea Rezolvă sarcina de lucru 5’
feed-back-ului Pornind de la cuvântul ,,floare” sau -individual -fişe de
,,inimă’’, elevii au de realizat două texte lucru
a câte 3-6 rânduri fiecare, texte
aparţinând stilului ştiinţific şi stilului
beletristic (fişa 2)

VII. -Face aprecieri generale asupra lecţiei, 2’


8. Asigurarea - Elevii îşi notează tema şi fac aprecieri -frontal -caietele
retenţiei şi a asupra impactului lecţiei.
transferului Tema:
Elevii vor avea de realizat cate un text 1’ -individual
reprezentativ pentru fiecare stil
functional.
Fisa 1.

Grupa ARTIŞTILOR

,,Sara pe deal buciumul sună cu jale,


Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng clar izvorând din fântâne,
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.’’
( ,,Sara pe deal’’, M. Eminescu)

1)Numiţi stilul funcţional căruia i se încadrează textul;

2)Argumentaţi încadrarea textului în stilul funcţional ales, precizându-i caracteristicile stilistice.

5
Fişa 1.

Grupa TEHNICIENILOR

,,Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale, răspandite pretutindeni in natură: in sol, in apa,
in aer, in corpul plantelor, animalelor si al omului.
O celulă bacteriană este formată din: perete celular, membrană, citoplasmă şi substanţă nucleară
difuză, numită nucleoid. La exteriorul peretelui celular, unele bacterii pot fi inconjurate de o capsulă
gelatinoasă.’’
(,, Regnul Monera’’)

1)Numiţi stilul funcţional căruia i se încadrează textul;

2)Argumentaţi încadrarea textului în stilul funcţional ales, precizându-i caracteristicile stilistice.

6
Fişa 1.

Grupa LEGIŞTILOR

,, Art. 25. (1): Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie.
Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalităţii şi individualităţii sale şi nu poate fi
supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante”.
(Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor)

1)Numiţi stilul funcţional căruia i se încadrează textul;

2)Argumentaţi încadrarea textului în stilul funcţional ales, precizându-i caracteristicile stilistice.

7
Fişa 1.

Grupa PUBLICIŞTILOR

Tragedie feroviară
,,Aproximativ 180 de persoane au fost rănite după ce un tren de călători a deraiat în noaptea de luni
spre marţi, în estul Australiei. Garnitura feroviară asigura legătura pe ruta Brisbane-Cairns şi avea la
bord 157 de pasageri şi un echipaj format din 7 persoane. Şapte dintre cele nouă vagoane ale garniturii
au deraiat într-o zonă în care viteza trenului a fost estimată la 151 de jm la oră. O anchetă a fost
declanşată pentru a se determina cauzele accidentului.”
(Ziarul,, Libertatea’’)

1)Numiţi stilul funcţional căruia i se încadrează textul;

2)Argumentaţi încadrarea textului în stilul funcţional ales, precizându-i caracteristicile stilistice.

8
Fişa 2.

1.Pornind de la cuvântul ,,floare” sau ,,inimă’’, realizaţi două texte a câte 3-6 rânduri fiecare. Textele să aparţină stilului
ştiinţific şi stilului beletristic.

Stilul ştiinţific
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________

Stilul beletristic

_____________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________

9
STILUL

1. Stilul – reprezintă modul de exprimare verbala sau scrisa.


In lingvistica, termenul de STIL are mai multe acceptii:
1. Modul particular in care sunt folosite resursele limbii in diferitele domenii ale activitatii sociale (stil functional);
2. Maniera personala in care scriitorul utilizeaza anumite procedee ale expresiei literare, creand un stil literar.

2. Stiluri functionale – reprezintă o variantă a limbii care îndeplineşte funcţia de comunicare într-un domeniu de
activitate determinat.
Llimba romana cunoaşte mai multe stiluri:
- stilul beletristic (artistic)
- stilul tehnico- stiintific
- stilul juridico-administrativ (oficial)
- stilul jurnalistic (publicistic)

a. Stilul beletristic (artistic-) este caracteristic domeniului literaturii (operelor literare în versuri sau în proză).
- foloseşte imagini artistice
- foloseste frecvent sensul conotativ al cuvintelor
- apelează la sugestie
- are o structură gramaticală variată
- generează emoţii
- bogăţie lexicală (arhaisme, regionalisme, neologisme, etc.)

b. Stilul tehnico- stiintific -- este caracteristic oricărei lucrări de specialitate, dintr-un domeniu ştiinţific
- se caract. prin sobrietate, claritate şi precizie.
- evită sinonimia şi înlătură omonimia care poate genera confuzii
- foloseste un limbaj specializat, de obicei neologic, specifice fiecarui domeniu de activitate,
- foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris, monologul oral si dialogul
- permite folosirea abrevierilor, a simbolurilor, a formulelor şi semnelor convenţionale.
- are scop informativ

c. Stilul juridico-administrativ (oficial)- este specific domeniului public


Cunoaste doua variante: cea juridica ( legile si tratatele ) si cea administrativa (actele si documentele oficiale)
- limbaj precis, denotativ
- utilizeaza sintagme fixe de adresare, numite sabloane sau clisee (“solicit prin prezenta”, “subsemnatul…”)
- impune o exprimare clara, precisa, neatractiva
- caracter obiectiv, impersonal, lipsit de afectivitate
- foloseşte termini specifici justiţiei şi administraţiei de stat.

d. Stilul publicistic (jurnalistic, gazetăresc) --este propriu presei scrise şi mijloacelor de comunicare în masă fiind destinat
unui public eterogen, cu o pregatire profesionala diferita sau cu diverse niveluri de cultura
- diversitate lexicală
- are un vocabular variat si bogat
- structură gramaticală simplă
- este caracterizat prin amestecul de elemente ce provin din celelalte stiluri functionale
- apar clisee lingvistice (, “fratii nostri de peste Prut”, “perla litoralului”)
- apeleaza la procedee menite sa capteze atentia cititorului: titluri si subtitluri incitante, utilizarea unor imagini, ilustratii
grafice, culoare etc
- are scopul de a informa publicul, de a comenta fapte de viaţă socială, de interes economic, politic pe înţelesul tuturor
Textul publicistic reflectă realitatea imediată.
Aici se includ: anuntul, apelul, articolul, interviul, cronica, declaratia de presa, editorialul, reportajul, stirea, textul publicitar

Pe lângă aceste stiluri se mai vorbeşte de un stil colocvial(familial)-folosit în relaţia dintre personae apropiate; de un stil
epistolar-propriu corespondenţei; de un stil oratoric-specific compoziţiilor destinate spre a fi prezentate în public; şi de un stil
didactic, ca variantă a stilului ştiinţific, propriu învăţământului.

10
STILUL.CALITATI GENERALE

Vorbirea oricarui om cultivat trebuie sa indeplineasca cateva conditii obligatorii, numite CALITATI GENERALE
ALE STILULUI. Acestea sunt:

1. CLARITATEA = folosirea cuvintelor cu sensuri cunoscute şi evitarea frazelor lungi, obositoare.


Absenta claritatii in comunicare duce la obscuritate, nonsens, paradox si echivoc; tot de nerespectarea claritatii tin
si pleonasmul si tautologia.
2. CORECTITUDINEA = respectarea regulilor gramaticale ;
Absenta claritatii in comunicare duce la solecism(dezacordul dintre subiect si predicat) si anacolut (amestecul de
constructii sintactice).
3. PROPRIETATEA = folosirea celor mai potrivite cuvinte pentru a exprima intentiile.
Lipsa de proprietate provine din folosirea cuvintelor cu sensuri nepotrivite, sau din amestecul elementelor caracteristice
unor stiluri variate.
4. PURITATEA = folosirea cuvintelor admise de vocabularul limbii literare.
Sunt considerate neliterare (deci abateri de la puritate) : arhaisme , neologisme, argoul (un limbaj folosit doar de
anumite grupuri) si jargonul (un limbaj de termeni specifici unor anumite comunitati).
5. PRECIZIA = utilizarea numai a cuvintelor necesare formulării ideilor;
Lipsa preciziei duce la stilul prolix(comunicare incarcata de cuvinte de prisos) si la digresiune (abaterile de la ideea
centrala a textului prin paranteze sau constructii incidente)