MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

CABINET PROCUROR GENERAL

Nr. 94/C/86/III-5/2017
139/C/118/III-5/2017

Domnului Judecător dr.Ilie Iulian DRAGOMIR

Vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Stimate domnule vicepreședinte,

În referire la adresa dvs. nr.6 din 12 ianuarie 2017, am

onoarea să vă transmit punctul de vedere formulat de Ministerul Public
privind cererea de recurs în interesul legii nr.27/2016 a Avocatului
Poporului, având ca obiect următoarea problemă de drept : ”interpretarea
și aplicarea dispozițiilor art.147, raportate la cele ale art.145 din vechiul Cod
penal, în sensul de a stabili dacă funcționarul bancar angajat într-o societate
bancară pe acțiuni (CEC Bank S.A.), acțiunile aparținând în proporție de 100 %
Statului Român, se încadrează ori nu în categoria funcționarilor publici”.
În cuprinsul sesizării Avocatului Poporului, transmise Înaltei
Curți de Casație și Justiție, s-a relevat existența jurisprudenței naționale
neunitare în ceea ce privește stabilirea calității de funcționar public, astfel
cum este definită această noțiune în cuprinsul art.147 alin.1 raportat la
art.145 din Codul penal anterior, a funcționarului bancar angajat al unei
societăți bancare ale cărei acțiuni aparțin în proporție de 100% statului
român, cu referire punctuală la angajații CEC Bank S.A.
Dispozițiile legale relevante în lămurirea problemei de drept
supuse dezbaterii sunt art.147 alin.1 și art.145 din Codul penal anterior.

1
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
CABINET PROCUROR GENERAL

În conformitate cu art.147 alin.1 prin ”funcționar public” se

înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu,
indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu,
în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art.145 din Codul penal.
Potrivit art.145 termenul ”public” semnifică tot ce privește
autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de
interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate
publică, serviciile de interes public, precum și bunurile de orice fel care, potrivit
legii, sunt de interes public.
Codul penal anterior definește distinct termenul de
”funcționar” în cuprinsul art.147 alin.2, stipulând că prin această noțiune
se înțelege persoana menționată în alin.1, precum și orice salariat care
exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele
prevăzute în acel alineat.
Sesizarea formulată de Avocatul Poporului relevă existența a
două opinii jurisprudențiale în materia semnalată.
1. Astfel, s-a arătat că unele instanțe consideră funcționarii
bancari, angajați ai societăților bancare ale căror acțiuni aparțin în
proporție de 100% statului (CEC Bank S.A.), ca fiind funcționari publici
în accepțiunea art.147 alin.1 coroborat cu art.145 din Codul penal
anterior.
Au fost invocate ilustrativ 4 hotărâri judecătorești, respectiv
decizia penală nr.1083/R din 25 mai 2012, pronunțată de Curtea de Apel
București, Secția a II-a penală în dosarul nr.86/299/2003 (2367/2011);
decizia penală nr.757 din 21 mai 2015, pronunțată de Curtea de Apel
București, Secția a II-a penală în dosarul nr.2505/98/2013 (942/2015);
decizia penală nr.1077 din 14 mai 2013, pronunțată de Curtea de Apel
Craiova, Secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul
nr.21948/215/2011 și sentința penală nr.169 din 27 septembrie 2016,
pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr.1174/62/2015.
În motivarea hotărârilor mai sus menționate instanțele au
reținut că societățile bancare pe acțiuni sunt persoane juridice de interes
public, indiferent de titularul acțiunilor, întrucât desfășoară un serviciu
2
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
CABINET PROCUROR GENERAL

public subscris definiției date acestei noțiuni în cuprinsul art.2 lit.m din
Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
Un alt argument în sensul arătat a rezultat din prevederile
art.164 alin.1 al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.99/2006 privind
instituțiile de credit și adecvarea capitalului, potrivit cărora societățile
bancare se supun supravegherii prudențiale asigurate de Banca
Națională a României, ceea ce le conferă calitatea de persoane de interes
public.
De asemenea, natura bunului administrat, folosit și exploatat
de către aceste societăți bancare și care este un bun proprietate publică,
fiind reprezentat de capitalul social pe care instituția îl administrează,
reprezintă un alt aspect reținut pentru a considera instituțiile bancare de
acest tip persoane juridice de interes public.
În consecință, funcționarii bancari angajați ai acestor
societăți au fost considerați funcționari publici prin raportare la
calificarea societăților bancare ca fiind persoane juridice de interes
public.
Din examinarea hotărârilor judecătorești atașate sesizării
pentru susținerea acestei orientări jurisprudențiale, se constată că acestea
nu pot fi valorificate din perspectiva unui recurs în interesul legii.
Astfel, deciziile penale nr.1083/R din 25 mai 2012,
pronunțată în dosarul nr.86/299/2003 (2367/2011) și nr.757 din 21 mai
2015, pronunțată în dosarul nr.2505/98/2013 (942/2015) de Curtea de
Apel București, Secția a II-a penală, se referă la funcționari ai unor
societăți bancare ale căror acțiuni nu aparțineau statului român,
respectiv Banca Turco-Română S.A. și Romanian International Bank S.A.
Prin urmare, în raport de obiectul recursului în interesul
legii promovat care se referă punctual la funcționari bancari angajați ai
unor societăți ale căror acțiuni aparțin statului în proporție de 100%, se
observă că hotărârile de mai sus nu pot fi considerate relevante.
Pe de altă parte, sentința penală nr.169 din 27 septembrie
2016, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr.1174/62/2015 nu este
definitivă și nu poate fi valorificată din perspectiva unui demers judiciar
3
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
CABINET PROCUROR GENERAL

de tipul recursului în interesul legii.

2. Cea de-a doua orientare jurisprudențială existentă în

materia analizată relevă faptul că funcționarul angajat într-o societate
bancară pe acțiuni care aparțin în proporție de 100% statului nu este
funcționar public, făcându-se trimitere la art.1 din Ordonanța de Urgență
a Guvernului nr.42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare
a Casei de Economii și Consemnațiuni CEC S.A. în vederea privatizării,
precum și la art.2 din Statutul CEC Bank S.A. aprobat prin Ordinul
Ministrului Economiei și Finanțelor nr.425/2008. Conform acestor
dispoziții legale CEC Bank S.A. este persoană juridică română de drept
privat, este organizată și funcționează ca bancă în conformitate cu
prevederile Legii nr.58/1998 privind activitatea bancară, republicată,
fiindu-i aplicabilă legislația din domeniul bancar, cu excepțiile prevăzute
de ordonanța de urgență anterior menționată.
Fiind asimilată băncilor, instanțele au apreciat că nu prezintă
relevanță calitatea acționarului majoritar al CEC Bank S.A.,
concluzionând că aceasta nu este persoană juridică de interes public și,
implicit, angajații săi nu sunt funcționari publici.
Au fost atașate 2 hotărâri judecătorești, respectiv deciziile
penale nr.1382 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel
București, Secția a II-a penală în dosarul nr.2900/116/2012 (161/2015) și
nr.1071 din 29 decembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Suceava,
Secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr.9895/193/2014.
S-a constatat că decizia penală nr.1071 din 29 decembrie 2015
a Curții de Apel Suceava nu poate fi valorificată din perspectiva
recursului în interesul legii, întrucât se referă la funcționari bancari din
cadrul unei societăți bancare ale cărei acțiuni nu aparțin statului român
(Banca Comercială Română).
*
În materia semnalată s-a procedat la examinarea
jurisprudenței existente la nivel național, constatându-se că aceasta nu
susține un demers judiciar de tipul recursului în interesul legii.
4
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
CABINET PROCUROR GENERAL

Astfel, numărul hotărârilor judecătorești considerate

relevante este insuficient pentru a se putea aprecia că ne aflăm în
prezența unei veritabile chestiuni de drept soluționate diferit de
instanțele judecătorești.
În concret, prima orientare expusă anterior este reflectată în
cuprinsul a patru hotărâri judecătorești (anexele nr. 1-4), iar cea de-a
doua abordare a fost regăsită într-o singură hotărâre (anexa nr.5).
Trebuie menționat că nu au fost considerate relevante
hotărârile judecătorești având ca obiect infracțiunea de delapidare,
întrucât sub imperiul Codului penal anterior subiectul activ al acestei
infracțiuni era funcționarul, și nu funcționarul public. Prin excepție,
hotărârea din cuprinsul anexei nr.1 poate fi semnificativă cu privire la
problema de drept supusă dezbaterii în raport de argumentația expusă
la fila 5 a acesteia.
În atare condiții, se poate concluziona că jurisprudența
existentă la nivel național, cu excepția unei singure hotărâri
judecătorești, ilustrează faptul că instanțele, prin raportare la art.147
alin.1 și art.145 din Codul penal anterior, au reținut calitatea de
funcționar public a angajaților societăților bancare ale căror acțiuni aparțin
în proporție de 100 % statului.
Față de numărul redus al hotărârilor identificate și caracterul
unitar al jurisprudenței naționale în materia analizată se impun scurte
considerații cu privire la admisibilitatea cererii de recurs în interesul legii
formulată de Avocatul Poporului.
În doctrină s-a statuat că pentru a fi admisibilă, sesizarea
fundamentată pe procedura prevăzută de art.471 și următoarele din
Codul de procedură penală trebuie să îndeplinească următoarele condiții
cumulative :
- să existe o problemă de drept soluționată în mod diferit de
instanțele judecătorești, prin hotărâri definitive ;
- norma de drept avută în vedere la pronunțarea soluțiilor diferite
să fie în vigoare în forma reținută în cuprinsul acelor hotărâri1.
1
Noul Cod de procedură penală, coordonator Petre Buneci, Ed.CH Beck, București 2014, pag.565
5
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
CABINET PROCUROR GENERAL

Referitor la prima condiție enunțată se observă că practica

judiciară analizată susține, în mod majoritar, opinia conform căreia
funcționarul bancar angajat al CEC Bank S.A. este funcționar public în
accepțiunea Codului penal anterior. Existența unei singure hotărâri
judecătorești care reflectă o abordare contrară nu este suficientă pentru a
fi îndeplinită această condiție de admisibilitate.
De altfel, jurisprudența anterioară a instanței supreme,
ilustrată în cuprinsul deciziilor nr.5 din 19 ianuarie 2009 și nr.6 din
20 septembrie 2010 ale Secțiilor Unite, este în sensul că atunci când se
constată existența unei practici neunitare la nivelul unei singure curți de
apel (în cauză Curtea de Apel București), există alte pârghii de unificare
a acesteia, nefiind justificată punerea în mișcare a mecanismului
reprezentat de promovarea recursului în interesul legii.
Pe de altă parte, numărul redus al hotărârilor identificate
evidențiază o situație particulară și nu una de ansamblu care să necesite
o rezolvare de tipul celei oferite prin intermediul demersului judiciar
propus.
În ceea ce privește cea de-a doua condiție de admisibilitate
enunțată anterior, și anume ca norma de drept să fie în vigoare în forma
reținută în cuprinsul hotărârilor, această cerință nu trebuie privită în sens
strict, ea având ca premisă caracterul ”actual” al problemei de drept care
face obiectul judecății.
Referitor la ”actualitatea” unei chestiuni de drept, în
jurisprudența instanței supreme s-a arătat că aceasta presupune inclusiv
raportarea problemei de drept la eventualele modificări legislative
intervenite până la data soluționării recursului în interesul legii.
În măsura în care până la data soluționării sesizării
chestiunea de drept a fost tranșată legislativ, fie prin modificarea normei
juridice care anterior a fost interpretată și aplicată diferit, fie prin
adoptarea altor dispoziții legale care lămuresc problema de drept în
discuție, dispare și premisa recursului în interesul legii2.

2
Decizia nr.15 din 26 septembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece
recursul în interesul legii
6
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
CABINET PROCUROR GENERAL

Din această perspectivă se constată că dispozițiile legale ale

căror interpretare și aplicare se solicită – art.147 alin.1 și art.145 din
Codul penal anterior – au fost abrogate prin art.250 din Legea
nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul
penal.
În prezent aceste texte de lege mai sunt funcționale doar în
cazul faptelor săvârșite sub imperiul Codului penal anterior și cu
condiția ca această lege să fie mai favorabilă.
Noul Cod penal a redefinit noțiunea analizată, în cuprinsul
art.175, arătându-se că funcționar public, în sensul legii penale, este
persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o
remunerație :
(…)
c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul
unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane
juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de
realizarea obiectului de activitate al acesteia.
În acest context se observă că potrivit art.1 din Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr.42/2005 privind instituirea unor măsuri de
reorganizare a Casei de Economii și Consemnațiuni CEC S.A. în vederea
privatizării, CEC S.A., persoană juridică română de drept privat, este
organizată și funcționează ca bancă în conformitate cu prevederile Legii
nr.58/1998 privind activitatea bancară, republicată, fiindu-i aplicabilă
legislația în domeniu bancar, cu excepțiile prevăzute în prezenta
ordonanță de urgență.
Art.2 al Statutului CEC Bank S.A., aprobat prin Ordinul
Ministrului Economiei și Finanțelor nr.425/2008, reconfirmă faptul că
CEC Bank S.A. este persoană juridică română, organizată în forma juridică a
unei societăți pe acțiuni.
În ceea ce privește acționariatul CEC Bank S.A., art.2 alin.1
din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.42/2005 statuează că pe data
intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență capitalul social al
CEC Bank S.A. este de 1.497.000 de acțiuni nominative cu o valoare
7
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro
 MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
CABINET PROCUROR GENERAL

nominală de 1.000.000 lei/acțiune. Până la data transferului dreptului de

proprietate asupra acțiunilor deținute la CEC S.A. acestea aparțin în totalitate
statului român, care își exercită drepturile și își asumă toate obligațiile
prin Ministerul Finanțelor Publice.
Prin urmare, se poate concluziona că funcționarii bancari din
cadrul CEC Bank S.a. sunt funcționari publici în accepțiunea art.175 lit.c
din Codul penal în vigoare, astfel, problema de drept nu mai subzistă în
noua reglementare, nefiind îndeplinită nici cea de-a doua condiție de
admisibilitate expusă.
În concluzie, având în vedere numărul redus al hotărârilor
judecătorești identificate în materia analizată, caracterul unitar al
jurisprudenței, precum și împrejurarea că problema de drept nu mai
subzistă în noua legislație, nu pot fi considerate îndeplinite condițiile de
admisibilitate ale recursului în interesul legii.
Pentru motivele expuse, raportat la dispozițiile art.471-
art.472 din Codul de procedură penală, propun respingerea cererii de
recurs în interesul legii formulată de Avocatul Poporului ca
inadmisibilă.

PROCUROR GENERAL,
Augustin LAZĂR

8
ROMÂNIA, Bucureşti, Bvd. Libertăţii, nr.12-14, Sector 5
Tel.021.319.39.14. Fax 021.319.39.39
www.mpublic.ro