Sunteți pe pagina 1din 14

Vitamina K

Vitamina K ajuta la coagularea sangelui si protejeaza oasele in special in perioada post-


menopauza. Vitamina K previne calcifierea arterelor si asigura protectie impotriva
afectiunilor hepatice si a cancerului de prostata.

Sunt situatii in care necesarul organismului de vitamina K este


mai mare decat in mod normal iar printre aceste situatii enumeram:

 Sangerari excesive, inclusiv, sangerare menstruala, nazala sau in tractul digestiv


 Vanatai
 Probleme cu calcifierea vaselor de sange sau supapelor inimii
 Probleme cu fracturi de oase sau diminuarea structurii osoase

Alimente care contin vitamina K: patrunjel, spanac, varza de Bruxelles, fasole


verde, mazare, sparanghel, broccoli, gulii, morcovi sau mustar.

Vitamina K nu este o substanta chimica unica, ci mai degraba o familie de substante


chimice legate prin denumirea generala de “vitamina K”.

Toate tipurile de vitamina K se incadreaza intr-o categorie mare de substante chimice


numite naftochinone. In cadrul acestei categorii naftochinone, exista doua tipuri de baza
de vitamina K. Primul tip, numit filochinone, se face de catre plante. Al doilea tip de
baza, numit menachinone, se face de bacterii. Multe tipuri diferite de bacterii din
intestinele noastre pot face vitamina K, sub forma de menachinone. 90% din vitamina K
din alimentatie provine din alimentele vegetale.

Care sunt functiile vitaminei K?

Vitamina K ajuta la coagularea sangelui. De fapt, litera “K” a acestei vitamine a venit
de la cuvantul german koagulation. Ori de cate ori avem o rana (chiar si o simpla
taietura), avem nevoie ca sangele sa se coaguleze pentru a inchide rana si pentru a
preveni sangerarea excesiva. Pe de alta parte, abilitatea de coagulare nu trebuie sa fie
excesiva pentru ca nu ne dorim sa sistemul nostru cardiovasular sa “arunca un cheag de
sange” din greseala si sa blocheze buna functionare a intregului sistem. Echilibrul corect
intre aceste necesitati este pastrat tocmai de vitamina K.

Vitamina K protejeaza sanatatea oaselor.


Cercetarile arata ca persoanele care au deficit de vitamina K prezinta un risc mai mare de
a face fracturi. In plus, pentru femeile care au trecut de menopauza si au oasele mai
fragile, s-a demonstrat ca vitamina K ajuta la prevenirea posibilelor fracturi. Beneficiile
aduse de vitamina K par sa depinda de cel putin doua mecanisme de baza.

 Primul dintre aceste mecanisme implica un tip de celule osoase numite


osteoclaste. Osteoclastele sunt celule osoase responsabile de demineralizarea
oaselor cu scopul de a face disponibile mineralele pentru alte functii in organism.
Activitatea acestor celule este foarte importanta dar nu vrem nici prea multe
osteoclaste (sau prea multa activitate a acestora) deoarece ar crea dezechilibre
prin prea multa demineralizare osoasa. Vitamina K face posibil ca organismul
nostru sa tina sub control acest proces. Una din formele menachinone de vitamina
K (MK-4 numite si menatetrenone) blocheaza formarea a prea multe osteoclaste
si poate initia moartea programata a celulelor (proces numit apoptoza).
 Un al doilea mecanism implica rolul vitaminei K intr-un proces numit
carboxilare. Pentru a mentine sanatatea oaselor, una dintre proteinele gasite in os
– numita osteocalcina – are nevoie sa fie modificata chimic prin procesul de
carboxilare. Osteocalcina nu este o proteina oarecare in organism, ci una foarte
importanta pentru densitatea mineralelor din oase si din acest motiv este masurata
in sange atunci cand medicii incearca sa determine starea de sanatate a oaselor.
Riscul de a avea fracturi (in special fracturi de sold) sporeste atunci cand
carboxilarea se produce pentru prea putine proteine osteocalcine.

Vitamina K previne calcifierea vaselor de sange sau a supapelor inimii. O problema


comuna in mai multe forme de boli cardiovasculare este calcifierea nedorita, acumularea
de calciu in
interiorul unui tesut care este in mod normal moale. Aceasta acumulare de calciu duce la
intarirea tesutului si nu-i mai permite sa functioneaze corect. In cazul in care calciul se
acumuleaza in interiorul arterelor se produce rigidizarea acestora. Persoanele cu deficit
de vitamina K prezinta un risc mai mare de rigidizare a arterelor decat persoanele
care au suficienta vitamina K in organism.

Cercetatorii continua sa exploreze rolul vitaminei K pentru sanatate. Cercetarile sunt


indreptate in special in trei mari directii: (1) protectia impotriva oxidantilor; (2)
regularizarea corecta a raspunsului
inflamator si (3) sprijinirea structurii sistemului nervos si a creierului.

Deficientele de vitamina K sunt sesizate in special atunci cand avem probleme de


coagulare a sangelui.

Simptome de deficit de vitamina K includ si sangerari menstruale abundente,


sangerare in tractul digestiv, sangerare nazala sau in urina, hemoragie si anemie.
Un al doilea set de simptome de deficit de vitamina K implica probleme osoase. Aceste
simptome pot include pierderea de masa osoasa (osteopenie), scaderea densitatii minerale
osoase (osteoporoza) si fracturi. Un alt set de simptome de deficit de vitamina K implica
depunerea de calciu in exces in tesuturile moi.
Vitamina K este considerata toxica pentru organism in forma sa sintetica numita
mendiona. Aceasta forma de vitamina K poate fi uneori convertita de catre organismul in
forme non-toxice, dar cercetarile arata totusi ca exista riscuri nedorite pentru organismul
uman. Acest risc implica un stres oxidativ excesiv si daune implicite pentru o varietate de
tipuri de celule, inclusiv celule din rinichi si ficat. Pe baza acestor constatari, US Food
and Drug Administration (FDA) nu permite ca vitamina K sa fie vanduta ca supliment
alimentar in forma de menadiona. (Menadiona este denumite in mod obisnuit vitamina
K3.)

Studiile arata ca inghetarea, fierberea sau depozitarea pe termen lung a alimentelor


nu cauzeaza pierderea excesiva de vitamina K. Procesarea comerciala a alimentelor
conduce insa la pierderi mari de vitamina K si de aceea, daca avem de ales intre un
suc natural facut in casa si un suc ambalat este mult de preferat prima varianta.

Orice probleme de sanatate care afecteaza digestia si absorbtia de substante


nutritive pot contribui la deficitul de vitamina K in organism. Aceste probleme sunt
bolile inflamatorii intestinale, colita ulcerativa, boala celiaca, sindromul intestinului scurt
precum si interventiile chirurgicale ale tractului digestiv (ca de exemplu rezectie
intestinala). Problemele cu functia pancreatica, functia hepatica sau functia vezicii biliare
pot creste, de asemenea, riscul de deficit de vitamina K. Pentru ca bacteriile noastre
intestinale ajuta la obtinerea de vitamina K rezulta ca orice medicamente care modifica
bacteriile intestinale normale pot compromite nivelul optim de vitamina K din
organism.Medicamentele care afecteaza cel mai mult sunt antibioticele.

Vitamina K poate juca un rol in prevenirea si / sau tratarea unor probleme de sanatate
precum:

 Tratament anticoagulant
 Fracturi de oase
 Boli cronice de ficat
 Fibroza chistica
 Rigidizarea arterelor
 Boala intestinala inflamatorie
 Cancer la ficat
 Cancer pancreatic
 Pietre la rinichi
 Greata si varsaturi in timpul sarcinii
 Osteopenia (pierdere osoasa)
 Osteoporoza (scaderea densitatii minerale osoase)
 Tromboza

In ce forme se gaseste vitamina K in suplimentele alimentare?


Vitamina K este disponibila pe scara larga in forma de filochinona si menachinona. Unele
suplimente alimentare au specificatia “spectru complet de vitamina K”. Aceasta fraza se
refera in general la o combinatie a celor doua: filochinona si menachinona. Suplimentele
mentioneaza de obicei familia de compusi filochinona ca fiind vitamina K1 iar familia de
compusi menachinona ca fiind vitamina K2.

Fermentarea produselor alimentare poate fi deosebit de utila pentru cresterea continutului


de vitamina K. Soia fermentata furnizeaza vitamina K. Uneori veti regasi cuvantul
“natto” care se refera la alimente din soia fermantata deoarece natto Bacillus sunt bacterii
care pot converti K1 in K2. Nu numai soia fermentata reprezinta o sursa buna de vitamina
K ci si unele branzeturi fermentate. Bacteriile Proprioni, de exemplu, produc cantintati
mari de menachinone numite MK 9 (H4) iar branzeturile fermentate de aceste bacterii
sunt o sursa bogata de vitamina K. Exemple de astfel de branzeturi fermentate de bacterii
proprioni: branza elvetiana Emmental sau branzeturile norvegiene Jarlsberg.
Iata mai jos un tabel cu cateva dintre alimentele bogate in vitamina K.

Alimente bogate in vitamina K


Aliment Masura Cantitate(mcg) Densitatea
Patrunjel proaspat 2 linguri 123,00 1025,0
Spanac fiert 1 cana 888,48 482,9
Mustar fiert 1 cana 419,30 449,2
Varza creata gatita 1 cana 529,34 413,5
Busuioc uscat 2 lingurite 48,01 143,6
Cimbru uscat 2 lingurite 48,01 136,4
Varza de Bruxeles fiarta 1 cana 218,80 80,9
Broccoli oparit la aburi 1 cana 155,20 79,9
Varza tocata fierta 1 cana 73,35 50,0
Sparanghel fierte 1 cana 91,80 47,8
Oregano uscate 2 lingurite 18,65 45,8
Telina cruda 1 cana 35,26 41,3
Piper negru 2 lingurite 6,88 14,2
Fasole verde fierta 1 cana 20,00 10,3
Cuisoare uscate 2 lingurite 5,96 9,4
Conopida fierta 1 cana 11,17 8,8
Rosii 1 cana 14,22 8,5
Mazare verde fierte 1 cana 41,40 6,9
Morcovi cruzi 1 cana 16,10 6,9
Ardei gras rosu crud (felii) 1 cana 4,51 4,1
Avocado (felii) 1 cana 29,20 2,8
Soia preparata 1 cana 33,02 2,5
Seminte de bostan crude un sfert de cana 17,73 2,1
Lapte de vaca, 2% grasime 1 cana 9,76 1,8
Para fiecare 7,47 1,7
Capsuni 1 cana 3,17 1,7
Papaia fiecare 7,90 1,5
Boabe de fasole, fierte 1 cana 14,87 1,5

Daca nu va plac alimentele verzi si nu consumati zilnic dintre alimentele enumerate in


tabelul mai sus, atunci puteti avea in vedere suplimentarea cu vitamina K.

Ce trebuie sa stim despre tratamentul anticoagulant cronic

La ce imi foloseste acest tratament?

Acenocumarolul (Sintrom® sau Trombostop®) este un anticoagulant. Tratamentul cu


acenocumarol subtiaza sangele si astfel impiedica formarea nedorita de cheaguri. Aceste
cheaguri pot migra in orice parte a corpului, unde pot bloca functionarea unor organe sau
pot provoca moartea (de exemplu daca un cheag se deplaseaza la creier poate provoca
accident vascular cerebral).

Cele mai obisnuite motive pentru care trebuie sa luati acenocumarol sunt:

 tromboza venoasa profunda (TVP): inseamna un cheag care se produce intr-o


vena profunda, cel mai frecvent la membrele inferioare
 embolie pulmonara (EP): inseamna un cheag in plamani. De obicei acesta se
produce in membrele inferioare, o parte din el se desprinde si e transportat de
sange in plamani.
 fibrilatie atriala: inseamna batai neregulate ale inimii care se produc in camerele
de sus ale inimii (in atrii). Atriile nu se golesc complet de sange, asa incat sangele
care stagneaza va coagula. Cheagurile plecate in circulatie vor produce accidente
ischemice in creier sau membre.
 proteze valvulare cardiace: cheagurile de sange se pot forma pe componentele
mecanice ale valvei, impiedicandu-i functionarea sau se pot rupe si pleaca in
circulatie, provocand accidente ischemice. Pacientii cu valve mecanice trebuie sa
ia toata viata acenocumarol.
 infarct sau accident vascular cerebral: uneori acenocumarolul se ia pentru
scaderea riscului de recidiva a bolii.

Cum actioneaza acenocumarolul?


Acenocumarolul (Sintrom®) blocheaza partial utilizarea vitaminei K de catre ficat. Din
Vitamina K ficatul produce factori de coagulare si astfel pot fi prevenite sangerarile.
Vitamina K se gaseste in diverse alimente, mai ales legumele cu frunze verzi.
Acenocumarolul reduce capacitatea organismului de a produce cheaguri, poate stopa
producerea de noi cheaguri sau marirea cheagurilor existente, dar nu dizolva cheagurile
deja formate. Efectul acenocumarolului incepe la 24 de ore dupa prima administrare, dar
este complet doar dupa 3-5 zile.

Cum fac tratamentul?


Cel mai important aspect al tratamentului cu acenocumarol este ca nivelul coagularii sa
fie mentinut intr-un interval terapeutic. Daca nivelul coagularii coboara prea jos, sunteti
in pericol sa faceti cheaguri, iar daca creste prea mult aveti risc de sangerare. Nivelul
terapeutic corect se monitorizeaza doar in parteneriat cu medicul Dvs. printr-un test numit
INR (International Normalised Ratio). Pentru majoritatea indicatiilor nivelul INR trebuie
mentinut intre 2 si 3. Pentru pacientii cu valve mecanice cardiace si cei cu indicatii
specifice nivelul INR poate fi mentinut intre 2,5 si 3,5.

Daca INR se inscrie in intervalul recomandat (de exemplu intre 2 si 3), asta inseamna ca
tratamentul cu acenocumarol este eficace. Daca nivelul INR scade sub interval (de
exemplu are valoarea de 1,5) inseamna ca sangele Dvs. este prea “ingrosat” si aveti risc
sa formati cheaguri de sange. In aceasta situatie medicul Dvs. va va prescrie o doza mai
mare de acenocumarol. Daca nivelul INR depaseste intervalul recomandat (de exemplu
are valoarea de 4,5), inseamna ca sangele este prea “subtiat” si aveti risc de sangerare. In
acest caz medicul Dvs. va va scadea doza. Acenocumaroul afecteaza diferit fiecare
persoana: unii pacienti au nevoie de doze mici, altii de doze mai mari, la unii efectul se
obtine imediat, la altii mai incet. De aceea, doza de acenocumarol de care aveti nevoie
este aceea care va mentine INR in intervalul terapeutic recomandat.

La inceputul tratamentului INR tinde sa fluctueze pana la identificarea dozei corecte, care
mentine valoarea INR stabila. Din acest motiv este foarte important sa va masurati INR
frecvent. De obicei, la inceputul tratamentului, trebuie sa va verificati INR de circa doua
ori pe saptamana, in primele 2-3 saptamani, apoi o data pe saptamana, apoi o data pe
luna. Este foarte important sa va faceti testarea INR regulat, deoarece cresterea sau
scaderea nivelului INR nu produce simptome!
Care este cel mai bun moment de a lua tableta de acenocumarol?
Cel mai important lucru este sa luati medicamentul la acelasi moment al zilei. In mod
ideal ar trebui sa luati acenocumarol seara In acest fel, in zilele cand faceti verificarea
INR veti putea modifica doza deja din aceeasi seara, daca este nevoie. Daca uitati sa luati
medicamentul intr-o zi, luati doza obisnuita in seara urmatoare, fara a o dubla.

Acenocumarolul se ia pe stomacul gol sau dupa masa?


Acenocumarolul se ia pe stomacul gol, ori cu o jumatate de ora inainte de masa, ori la o
ora dupa mancare. Este posibil sa luati medicamentul dupa o gustare, dar nu dupa o masa
completa. Alimentele pot scadea absorbtia medicamentului.

Cat timp trebuie sa iau acenocumarol?


Medicul Dvs. va determina cat dureaza terapia anticoagulanta. Unele boli au nevoie de
tratament anticoagulant temporar, altele insa pe toata viata.

Cat de mult acenocumarol e prea mult?


Nu exista limita pentru doza de acenocumarol. Va trebui sa luati doza necesara pentru a
mentine INR in zona terapeutica. La unii pacienti aceasta doza este mica, la altii mare.
Daca auziti ca alte persoane sau prieteni iau o doza mai mica decat Dvs., nu va necajiti:
dozajul de acenocumarol este individualizata fiecarui pacient.

Interactiuni cu alte medicamente


Acenocumarolul interactioneaza cu sute de alte medicamente, atat cu cele care se dau pe
reteta cat si cu cele pentru care nu e nevoie de reteta. Interactiunea cu alte medicamente
poate provoca cresterea INR (risc de sangerare) sau scaderea INR (risc de producere de
cheaguri). Cateva exemple sunt trecute in tabelul de mai jos, dar lista nu e completa, ci
doar va da o idee asupra celor mai utilizate medicamente care interactioneaza cu
acenocumarolul. Daca aveti nevoie de un medicament despre care se stie ca
interactioneaza cu acenocumarolul nu inseamna ca nu il puteti lua. Va trebui insa sa il
informati pe medicul dvs. si sa va monitorizati atent valoarea INR cand incepeti sa luati
noul medicament.

Medicamente pe reteta Medicamente fara reteta


Antibiotice Aspirina
Antiplacheare Vitamina C
Antidiabetice Vitamina E
Hipocolesterolemiante Multivitamine care contin vitamina K
Antiaritmice
Antidepresive

Alimentatia si tratamentul cu acenocumarol


Acenocumarolul interactioneaza cu vitamina K din alimente. Vitamina K este folosita in
procesul natural de coagulare a sangelui. Alimentele cele mai bogate in vitamina K sunt
legumele cu frunze verzi. Aceasta nu inseamna insa ca va trebui sa renuntati la aceste
alimente, deoarece sunt sanatoase pentru inima, contin luteina care imbunatateste vederea
si sunt bogate in fibre vegetale, fiind sanatoase pentru intestine. Sfatul nostru este sa va
mentineti dieta constanta. Asta inseamna sa mancati aceeasi cantitate de legume in fiecare
saptamana. Daca va veti hrani cu aceeasi cantitate de alimente care contin vitamina K,
acenocumarolul va echilibra situatia. Daca insa aportul de alimente ce contin vitamina K
variaza (intr-o saptamana mancati multe legume cu frunze veri, in urmatoarea saptamana
deloc), atunci si nivelul INR va fluctua.

Exemple de legume bogate in vitamina K Exemple de legume sarace in vitamina K


Varza Fasole verde
Broccoli Mazare
Spanac Cartofi
Varza de Bruxelles Piper
Varza creata Dovlecel
Andive Vanata
Conopida (desi e alba, e din aceeasi Rosie
familie cu broccoli)
Nap Telina
Nap Morcovi

Suplimentele alimentare, vitaminele, alcoolul


Multe din suplimentele alimentare contin vitamina K. Ca in cazul legumelor cu frunze
verzi, daca ati consumat pana acum astfel de suplimente, mentineti aportul constant.

Ce vitamine pot fi consumate in siguranta cand facem tratament anticoagulant?


 vitaminele B: nu au efect asupra INR
 vitamina C: dozele mai mari de 500 mg/zi pot scadea nivelul INR
 vitamina E: dozele peste 400 UI/zi pot creste nivelul INR
 multivitamine: majoritatea contin cantitati reduse de vitamina K. Nu este nici o
problema sa le luati, dar, ca in cazul dietei, mentineti aportul constant. Daca nu ati
luat multivitamine dar doriti sa incepeti, va trebui sa va contactati medicul si sa va
monitorizati atent nivelul INR la inceput.

Alcoolul consumat moderat ((de ex. 2 pahare vin/zi) nu are efect asupra INR. Excesul de
alcool insa va produce cresterea INR, deoarece atat alcoolul cat si acenocumarolul sunt
metabolizati in ficat. Daca aveti o problema cu alcoolul, va rugam vorbiti cu medicul
Dvs., pentru ca aceasta combinatie poate fi mortala, supunandu-va la un risc serios de
sangerare.

Efectele adverse ale tratamentului cu acenocumarolCel mai serios efect advers al


tratamentului cu acenocumarol este sangerarea. Pentru a scadea riscul de sangerare fiti
siguri ca va monitorizati valoarea INR in mod regulat.

Urmariti cu atentie daca apar:


 sangerari nazale
 sangerari gingivale la periajul dintilor
 voma cu sange sau ca zatul de cafea
 sange in urina (urina ca vinul rosu)
 sange in scaun
 vanatai care apar pe piele fara sa va fi lovit
 mici rani sau taieturi care nu se opresc din sangerare
 sangerare excesiva la menstruatie sau sangerare spontana din vagin
 durere de cap, ameteala, slabiciune generala
 durere (de exemplu abdominala) sau edem neobisnuite

Daca apar sangerari minore (sangerare nazala sau gingivala care se opresc in cateva
minute) contactati-va imediat medicul. Va fi nevoie sa va verificati nivelul INR.

Daca apar sangerari majore (voma cu sange sau sangerare nazala care nu se opreste)
prezentati-va la cel mai apropiat serviciu de urgenta. Sangerarea respectiva ar putea fi
un semn al unei complicatii serioase, care va poate pune in pericol viata.

Daca suferiti orice accident (de masina, cadere, lovitura la cap) prezentati-va la cel mai
apropiat serviciu de urgenta, unde veti fi examinat daca nu aveti o sangerare interna.

Alte efecte secundare:


 pierderea parului: se produce rar si este reversibila
 alergie: anuntati-va medicul curant

Alte precautii
 Graviditate: acenocumarolul pune in pericol viata copilului, fiind complet
contraindicat pe timpul graviditatii.
 Evitati sa faceti sporturi in care aveti risc de lovire.
 In caz de taieturi sau intepari uşoare, apasati pe zona respectiva un timp mai lung.
Sangerarea ar trebui sa se opreasca in cateva minute.
 Evitati injectiile intramusculare! Sunt permise insa injectiile intravenoase.
 Veti observa ca faceti vanatai mult mai usor ca inainte de tratamentul cu
acenocumarol. Aveti grija!
 La orice prezentare la un consult medical informati-va medicul ca va aflati sub
tratament cu acenocumarol.
 Anuntati imediat medicul Dvs. care se ocupa de controlul anticoagularii inaintea
unei operatii sau interventii stomatologice. De regula tratamentul anticoagulant
trebuie intrerupt cu cel putin 72 ore inainte şi inlocuit cu injectii cu Heparina cu
greutate moleculara mica.
 Pe timpul calatoriilor informati-va din timp de posibilitatea monitorizarii INR.
Mentineti-va pe cat posibil dieta constanta si evitati excesul de alcool.

Sumar: ce este permis/ce este interzis pe timpul terapiei cu acenocumarolCe este permis
 Respectati cu strictete dozele prescrise
 Monitorizati nivelul INR in mod regulat
 Alimentati-va echilibrat, cu o cantitate constanta de vitamina K
 Informati-va medicul curant de orice medicatie (pe reteta sau nu)/suplimente
alimentare sau medicamente naturiste. Discutati cu medicul Dvs. inainte de incepe
sau opri orice alta medicatie.
 Informati orice alt medic sau stomatolog de faptul ca urmati tratament
anticoagulant
 Urmariti atent orice semn de sangerare
 Anuntati medicul curant de orice semn de sangerare sau simptome neobisnuite
 Luati acenocumarolul in acelasi moment al zilei, pe stomacul gol
 Discutati cu medicul Dvs. despre orice nelamuriri sau ingrijorari legate de
tratamentul anticoagulant

Ce este interzis
 Nu schimbati doza de acenocumarol fara sa anuntati medicul Dvs. curant
 Nu luati doza dubla de acenocumarol daca ati uitat o doza.
 Nu incepeti sau opriti orice medicatie sau suplimente nutritionale fara sa vorbiti
cu medicul Dvs. curant
 Nu modificati drastic dieta fara sa anuntati medicul curant
 Nu participati in activitati sportive care ar putea sa va produca traumatisme
 Nu consumati alcool excesiv

Nu luati acenocumarol pe timpul sarcinii.

Vitamina K

Abecedarul vitaminelor

Mult timp, vitamina K a dus o existenta modesta, de Cenusareasa: putini oameni de


stiinta au fost dispusi sa se ocupe de ea cu seriozitate. Unica proprietate notabila a
acestei vitamine parea sa fie aceea de a impiedica tulburarile de coagulare a sangelui.
Mai nou, vitamina K a inceput sa-si dezvaluie insa virtutile ascunse, trezind interesul si
cucerind simpatia biochimistilor si a cercetatorilor care studiaza procesele. Se descopera
insusiri tot mai uimitoare si mai benefice ale vitaminei K. Cititi si veti afla cum o puteti
folosi in avantajul sanatatii dvs.

O substanta biologica isi aduce la lumina secretele

Multa vreme, singura insusire recunoscuta a vitaminei K era aceea ca fara ea nu se poate
opri sangerarea ranilor, deoarece factorii coagulanti corespunzatori lipsesc. Cercetarile
asupra vitaminei K au fost ingreunate de faptul ca specialistii nu aveau la dispozitie
metode de analiza exacta. Abia de la inceputul anilor '90, exista o aparatura performanta,
cu ajutorul careia se poate urmari cu precizie actiunea acestei vitamine interesante.
Fiziologii au constatat ca vitamina K joaca un rol insemnat in metabolism la nivelul
oaselor, al tesutului conjunctiv si in functionarea rinichilor. In plamani si in inima s-a
evidentiat prezenta unor proteine importante, care nu pot fi sintetizate decat cu
participarea vitaminei K.

Cata vitamina K necesita organismul dvs.?

Organismul nostru se aprovizioneaza mereu cu cantitati infime de vitamina K: ponderea


ei in sange si tesuturi este de 50 de ori mai scazuta decat a vitaminei D, de 1000 de ori
mai mica decat a vitaminei A si de pana la 10.000 ori mai redusa decat a vitaminei E. Este
deja suficient daca inmagazinam o milionime de gram de vitamina K, pentru fiecare
kilogram de masa corporala. Substanta se repartizeaza apoi in miliarde de molecule, catre
toate celulele corpului. Ea ajuta la depozitarea unor carbohidrati importanti in celule si
sustine functionarea normala a ficatului.

De retinut: Deficitul de vitamina K

Primele semne ce avertizeaza in legatura cu o carenta de vitamina K pot fi: *


deranjamentele intestinale * sangerarea persistenta a ranilor, cicatrizarea lor defectuoasa
si foarte lenta * hemoragiile nazale * senzatia de oboseala * problemele ciclului
menstrual.

Unde gasiti multa vitamina K

Iaurtul - cea mai bogata sursa de vitamina K


Vitamina K este fie preluata din alimente, fie produsa chiar de bacteriile din flora noastra
intestinala. O gasim in special in legumele cu frunze verzi, respectiv in salata. Alte surse
bune sunt laptele, iaurtul, galbenusul de ou sau untura de peste.
Din pacate, vitamina K se asimileaza foarte diferit in intestin, intr-o proportie ce variaza
intre 10% si 80%, in functie de ponderea detinuta de lipide in alimentatie. Cine isi
procura grasimile in principal din carnati si prajeli obtine prea putina vitamina K din
hrana. Intrucat un asemenea meniu perturba si flora intestinala, nici productia proprie de
vitamina nu poate merge foarte bine. Unele simptome trebuie sa ne dea de gandit. De
exemplu: durerile menstruale, sangerarile de lunga durata si scaunele negre, consecinta a
hemoragiilor gastrice sau intestinale.
In sange, vitamina K parcurge acelasi traseu ca si celelalte vitamine liposolubile. E
depozitata in ficat, dar disponibilizata mai rapid decat alte vitamine. Noi necesitam zilnic
intre 50 si 100 de micrograme (milionimi de gram). Acest aport trebuie reinnoit la fiecare
24 de ore. Ficatul inmagazineaza in proportii aproximativ egale vitamina K provenita din
alimente si pe cea produsa de bacteriile din propria noastra flora intestinala.

Cum va procurati multa vitamina K

Potrivit celor mai recente descoperiri, vitamina K face parte dintre acele substante care ne
confera vitalitate si ne prelungesc viata. Natura ne ofera insa extrem de putina vitamina
K. Cu ce alimente va puteti asigura o aprovizionare suficienta, stimuland totodata si
productia proprie de vitamina in intestin?
In primul rand, acordati atentie produselor lactate: iaurtul sau kefirul sunt gustari ideale
pentru activarea productiei de vitamina K.

Untura de peste si melasa (siropul rezidual aparut la fabricarea zaharului), folosite ca


suplimente la hrana zilnica, ne aduc pe langa cantitati indestulatoare de vitamina K, multe
alte vitamine si minerale.
Cu o mancare de varza creata corpul dvs. primeste o infuzie masiva de vitamina K. Insa
varza nu trebuie fiarta pana se inmoaie prea tare.
O salata de fetica sau de laptuca, amestecata cu nasturel, va aprovizioneaza nu numai cu
vitamina K, ci si cu o combinatie bine dozata de diferite vitamine si alte substante de
importanta vitala.
Chiar si in conditiile unui aport scazut, de numai 0,03 milionimi de gram pe kilogramul
de masa corporala, organismul nostru inca mai reuseste sa produca destula substanta
coagulanta pentru sange. Alimentatia noastra gresita reduce totusi mereu cantitatea ei,
pana se ajunge la punctul critic, unde se adauga si tulburarile intestinale, diareea,
modificarile de metabolism si abuzul de medicamente. Nou-nascutii sufera frecvent de un
deficit de vitamina K, de unde rezulta o tendinta spre sangerari.
Carnea contine foarte putina vitamina K, deseori intr-un kilogram nu se gasesc decat zece
milionimi de gram. O exceptie o constituie ficatul. Dar si aici intalnim diferente
considerabile, depinzand de furajul cu care a fost hranit animalul. Daca uleiul de floarea-
soarelui contine o cantitate mica de vitamina K, cel de soia si cel de masline ne
furnizeaza vitamina din belsug. Ele sunt depasite insa de legumele cu frunze verzi si de
zarzavaturi, cum sunt varza si patrunjelul, cu un continut de pana la cinci milionimi de
gram pe kilogram.

Prieteni si dusmani ai vitaminei K

O alimentatie sanatoasa, cu multe legume, salate, branza, oua sau lapte acopera
intotdeauna si necesarul de vitamina K, fie din hrana, fie din productia proprie, realizata
in intestin.
Conservele si mancarea de tip fast-food distrug vitamina K sau impiedica asimilarea ei
ori duc la evacuarea precipitata si prematura a acestei vitamine valoroase. Cu o astfel de
alimentatie prejudiciati enorm aprovizionarea organismului dvs. cu vitamina K.
Printre inamicii vitaminei K se numara in primul rand: * grasimile rancede * numeroase
medicamente, de exemplu analgezicele, somniferele si antibioticele * conservantii
alimentari * conservele expirate * alimentele prajite in untura si ulei.

De retinut:

Vitamina K este deosebit de importanta pentru: * coagularea sangelui * cicatrizarea


ranilor * depozitarea carbohidratilor * formarea tesutului osos * dinti sanatosi *
functionarea ficatului * vitalitate.

Continutul de vitamina K in diverse alimente

Urmatoarele alimente sunt deosebit de bogate in vitamina K:

Alimentul (100 g) Vitamina K


(micrograme)

varza creata ..................... 500


spanac ............................... 350
varza de Bruxelles ................ 230
broccoli ............................... 210
fetica .................................. 200
nasturel .............................. 200
laptuca ............................... 120
conopida ............................. 80
fasole verde ......................... 45
castraveti ............................. 30
dovlecei ............................... 30
rosii .................................... 10