eu care am invins la _ Neamt si la Tutova. r. RE LEGIONBA ,ARHANGHELUL MIHAIL GARDA DE FER CUVANTARE LA MESAJ CORNELIU ZELEA-CODREANU IN NUMELE GARZII DE FER Monitorul Oficial Nr.14 din 21 Decembrie 1931 aePre re GUVANTARBA D-LUI ZELBA CODRRANU LA MBSAJ D. N. Miclescu, vice presedinte. D. deputat Zelea Codreanu are cuvantul. D. Corneliu Zelea-Codreanu; D-le presedinte, d-lor deputati, eu sunt cel mai tanar dintre d-voastre, gi re- prezint o miscare tinereasca. M’am ridicat aici prin pro- priile mele puteri, fara ajutorul si fara sprijinul nimanui. Cred ca actualii conducatori ai Romaniei Mari se vor obosi sa ma asculte si pe mine, ca unul care sunt ex- ponent al generatiei tinere, generatie sbuciumata, gene- ratie despre care s’a vorbit atatea, generatie martirizata, as putea spune: rastignita. Cred ca este bine ca ono- rata Camera sa aiba putina bunavointa pentru a ne asculta si pe noi, deoarece socotesc ca, este bine ca conducatorii de astazi sa stie care este zbuciumul, cari sunt parerile, care este orientarea politica a generatiei, care, cu voia sau fara voia d-voastre trebue sa va urmeze maine pe aceste banci. In orice caz, tin sa afirm dela inceput, ca noi nu suntem o generatie asa cum ne cunoasteti d-voastre dintr’o anumita presa. Noi nu urmarim decat sa ne aparam Patria saraca, Patria amenintata de viscolul fur- tunei, Patria parintilor nostri si cuibul cald al acelora cari vin dupa noi. Si ca sa fixez punctele cardinale, in scurt, vol spune: nu este nici o generatie imorala, nu° Bar A, este nici una fara Dumnezeu, nici una republicana sau f antiregalista. Fixez acest punct in: Dumnezeu, Patrie, Rege, Familia proprietara si armata care sa garan- teze existenta Statului roman... D.V. C.Tspir: Pentru aceasta puteti fi aléturi de noi. D. Corneliu Zelea-Codreanu: D-lor deputati, gene- ratia aceasta a noastra trece ca o generatie antisemita. iB Asi dori sa stiti ca eu nu am venit aici sa strig: jos c jidanii, dupa cum cred ca n’a facut-o nimeni. Am ob- ; servat, insa, un singur lucru, ca de cate ori s’a pus aci ; problema nationalismului’ romanesc, d-voastre ati pri- vit-o cu ilaritate si ati transformat-o, dintr’o problema care este de un tragic fara pereche, intr’o chestiune comica. . 2D. V. C. Ispir: .Cel putin pentru ‘aceasta parte a Camerii, acest lucru nu este exact. ‘ __ D. Corneliu Zelea-Codreanu: Eu, d-lor,am sa pun aceasta problema in cateva linii, pentruca sunt seful ‘unei mici grupari si trebue sa-mi desvolt punctele je de vedere. : fost in Maramures, in Maramuresul care este nul descalecatorilor nostri, al Moldovenilor—Ma- juresenii sunt strabunii lui Stefan-ceél-Mare si Sfant, | Moldovei. — Si acolo, cu ocaziunea unui proces -am avut la Satu-Mare si la care a asistat si Catuneanu, a venit un om batran, cu plete ae Gas »Noi, maramuresenii, suntem de vita boereasca gi am avut mosiile noastre si muntii nostri, Pana la 1848 eram stapani. La 1848, cand eu eram copil, au venit cei dintai jidani la noi in comuna". Si aci fac o mica paranteza. Eu nu intrebuintez cuvantul de jidan, pentruca sa insult pe cineva, Eu le spun jidani, pentruca asa cred eu ca se numesc éi si de altfel — mi se pare curios — este singura natie care fuge de numele ei propriu, de numele pe care il are. (D, Samuel Singer, intrerupe). Pentru mine aceasta populatie, pe pamantul {aril mele — si rogesa ma creada toata lumea — atunci cand eu am constiinta ferma ca ataca existenta natiei mele, atunci cand gi ei au constiinta ferma ca o ataca "gi ca isi cauta sa-si faca loc pe propriul nostru terito- riu, pentru mine, va rog, sa credeti, s’a deschis o lupta pe viata si pe moarte si, nu-mi mai arde sa fac glume sau sa insult pe cineva. Pentru mine este clar si precis: jnteligenta sau neinteligenta, parazitara sau neparazi- tara, morala sau imorala, aceasta populatie este o popu- latie dusmana aci pe pamantul farii, si eu inteleg sa lupt ‘impotriva ei prin toate mijloacele pe cari mi le va pune la dispozitie mintea, legea si dreptul meu romanesc. Ei bine, d-lor, si-mi spunea batranul acela: »La noi, la 1848, au venit cei dintai cinci jidani, pe cati parintii nostri, vazandu-i rupti si flamanzi, de mila au lasat sa stea la marginea mosiilor noastre“. As- azi, la 1930, noi, am pierdut 60, din cei 62 de munti.ali, mai avem numai doi munti, iar restul unti sunt fh stapanirea jidanilor. Astazi | tras si stam sarmani si fara paine la osiilor lor*. ceasta situatie din Maramures se intinde ina; aceasta situatie se intinde si in Mol- unde bisericile se inchid, unde altarele eu va intreb pe d-voastre, pe toti: Ce Natie carela i se daréma altarele? nostru a ingenunchiat. La noi, fn Barladul Barladul care exporta méarfuri in Polonia, I-Mare si exporta prin Cetatea-Alba pana ol si Alexandria, la noi a mai ramas rclant roman, de manufactura. lu sé poate neglija aceasta problema ¢ de nimeni, cé ea nu este pro- Politicii Romaniei moderne. Cu acelas lucru care s'a savarsit ade Nord: Ne gasim in fata tot dreptul si avem si ‘mine nu mé intereseaza -lucru curios, ca atunci 4 ne fure paméntul ‘transee, cu arma schimbat in bani ji lor sé vind sa -nimeni la noi Jataé, d-lor, cum se pune aceasta problema. | oi D-voastre stiti foarte bine ca Pieile Rogii din Ame- fica de Nord au disparut incetul cu incetul in fata navalirii anglo-saxone. Astazi toaté Europa fi deplange ji regreté pentrucd au fost oameni de treaba, dar se zice: ,ce sa facem, au fost altii mai tari“. Re _ D+lor, ma gandesc cu groazé ca, la un moment ee ‘dat, Europa va avea sa ne planga gi pe noi $i pe _urmasii nostri. lar in ce priveste tinerimea noastra sbuciumata, dupa cum v'am spus a fost rastignita pentru a- sta ideie, cAci eu viu aici, dupa doi ani de inchi- soare nedreapta, ei bine, va spun d-lor, ce doriti stre sa faca acesti tineri, cari au fost loviti de “conducatorii de pané acum? Doriti sa ne luam fntr'o buna zi traista in bat si sa plecdm in alta tara, e alte meleaguri, ca sd ne castigam painea si sa un refugiu de viata nationala libera? Noi nu rem prea mult, Nu va cerem decat un singur ucru: sd ne lasati aici, pe acest pamant, sub binecu- Antarea ciolanelor parintilor nostri. : Delor, imi pare rau ca in acest raspuns la “Mesaj 4 e yvede absolut nimic pentru noi, nici macaro de speranta si nici o preocupare din partea orilor acestei tari, asupra problemei emp acs a voi trece dela aceasta problema si voi revent blema de mare importanta: problema mize-pe in aceasta cutie cateva bucatele de unt din Maramures si din Muntii jude- , pentru ca sa vedeti ce paine mananca amuresan si munteanul nostru. Astazi, se plange de supraproductie de grau, ue criza faptului ca graul se vinde cu mul, iata ce pdine mandnca oamenii es it Corneliu Zelea Codreanu prezinta Adu- de paine neagra). | mi se stranga inima de durere si cred in Europa, vazand aceasta imagina traeste neamul romanesc, ar plange “adus aceste bucati de paine in- aceasta eleganta cutie, inadins, ca litate si cata poleiala de ci- mizerie romaneasca. Eu pe banca ministeriala si | Sa © aiba la dispozitie, faca glume pe spatele cuprinde intreage temul de aparare —_9g— 1) Teoria sentimentala a sacrificiului, si 2) Teoria economica a conversiunii. | in ce priveste teoria sacrificiului si eu sunt unul cei care o admit, insa voiu afirma aci un prin- piu imutabil: nici d-voastra si nici nimeni altul are dreptul sa faca apel la banul sarac al lui cinstit pana nu va fi adus inapoi in visteria ttului cel din urma ban furat de talharii cari jacmanit aceasta fara. ce priveste cealalta teorie, teoria conversiunei, i nt pentru ea. Aceasta insa nu e un medicament. edicament este acela care omoara cauza boalei, adica robul. Conversiunea este un balon de oxigen, pe onoratul guvern il administreaza economiei natio- _muribunde. ant pentru proectul conversiunei si-l voiu vota ; tin 4 va spun: asteptsa vad si alte solutiuni si mai solutiile acestea categorice care se cer pentru ne- citele vremuri de astazi. ; Jor deputati, al treilea punct, in privinta caruia spune cateva cuvinte, este chestiunea partidelor tiunea democratiei. a 3 deputati, aproape intreg obiectul principnl in — tile la acest Raspuns al Mesajului a fost: suntem desfiintarii partidelor sau pentru desfiintarea par- ‘In aceasta privintaé eu va spun punctul meu | Cine este cel care trebue sa hotarasca_ au nedesfiintarea partidelor ? Puteti d-voaSieh sé Je desfiintati sau sa le infiintati ? Nu. Cel, care tre- bue sa hotarasca e poporul, e tara flamanda si goala. In momentul acela, cand va trebui sa se hotarasca, po- porul va vedea daca trebue sa le desfiinteze sau nu. In orice caz va spun ca poporul nu iubeste partidele politice. Acesta este un lucru precis gi d-voastre, intr’un regim : democratic, nu va puteti mentine la conducerea statului in contra vointei poporului. Aceasta este iaras precis. “== Mai este inca o chestiune. Spunea cineva: partidele nu sunt nascute dintr’o.improvizatie, ele sunt rezultatul _unei evolutii. Da si eu sunt pentru aceasta teorie si eu aplic partidelor legea evolutiei. Partidele ca si toate lucrurile de pe lumea aceasta, se masc, se desvolta si mor. Cred ca partidele nu sunt forma superioara a perfectiei care sa fi cagtigat dreptul la nemurire. _ Mai este o chestiune, de ordin extern. D-voastre yedeti foarte bine ca intreaga opinie publica din Eu- ‘Topa se indreapta catre extreme. Ei bine, extremele ‘acestea, ca doua pietre de moara, vor macina incetul cu incetul toate partidele. 1 _ D, Eduard Mirto:. Ce va pune in locul lor, vrem sa stim ? ; 4D, orneliu Zelea Codreanu: Aceste partide se r deputati, priviti in Europa. Sunt doua extreme : extrema dreapta si extrema stanga, care se un moment dat una din aceste va invinge. intreb pe d-voastre, mai ales pe d-voastre = fies care tot timpul v'ati plecat in fata Europei si ati tre- murat la cea dintai adiere de vant; intr’o Europa in ‘Care invinge una din extreme d-voastre veti putea sa rezistati curentului acestei Europe ? D. dr. N. Lupu: Atunci, totio sa treaca la guvern. _ D. Corneliu Zelea-Codreanu: \n ceeace priveste _ orientarea noastra, daca este chestiunea sa alegem intre “aceste doua extreme, suntem intre cei care credem 4 Soarele nu rasare la Moscova ci la Roma. Noi cre- lem ca parintii nostri, strabunij nostri, cari ne-au adus © paméantul acesta, oasele lor, cel putin din mie in ie de ani ne trimit cate un sfat bun, cate o ideie una, in ceasurile noastre grele si dureroase. In fapt, d-lor, asupra partidelor: generatia noastra ‘ “a privind din afara -- constata : 1, Ca un partid politic este o societate ano- nima de exploatare a votului universal; 2) ca “toate partidele sunt democratice, de oarece utilizeaza tul universal in acelas mod; 3) Ca neglijeaza in- teresele poporului si ale Patriei satisfacand nu- nai interesele particulare ale partizanilor; ca de- mocratia este iresponsabila, {i lipseste puterea sancti- unii, ca toate partidele fac faradelegi, se dau pe fata ele pe altele, nimeni nu aplica sanctiuni in contra \ “sai, fiindca ii pierde nici in contra adversarilor, ica ei detin la randul lui, fara de legile lor. $i in ta chestiune da-ti voe sa va atrag atentiunea nu- asupra fraudelor cari s’au facut dela razboi incoace ? Resi care toate au ramas fara sactiuni: fraudele cu spirtul negru de 12 miliarde; fraudele de alamuri dela caile ferate de 900 milioane; peste sovietic; _ galosii sovietici, padurile din judetul Neamf, pa- -durile din Bucovina, etc. si dupa o socoteala su- mara, suma fraudelor care s’au savarsit pe teri- riul acestei tari, dela razboi incoace atinge cifra de 50 miliarde lei. -_Democratia vazuta din afaraé ne da impresiunea unei ste complicitati in faradelege. Concluzia: democratia incapabila de autoritate. $i inca ceva — am sa servesc 0 chestiune care poate multora n/are Say placa — va rog, d-lor, sa ne tolerati ca sa fim severi, ; transigenti in tot ceeace intereseaza, fie Natiunea -romaneasca, fie cinstea. Declar aici ca democratia e pl fn slujba marei finante nationale sau interna- ale jidovesti. (Intreruperi zgomot). , dovada. Am venit aci cu o lista care are sa ‘ ere, insd va spun sa nu-mi luati in nume de rau -4 nu pot sa tac in aceasta chestiune, este vorba eace se numeste portofoliul dela banca Blank. i voe sa va citesc — fiindea fiecare va rega- ista am capatat-o, poate nu intreaga: sch, subsecretar de stat, 111.000. ‘ol Davil 4.677.000. = i oga creanta ipotecara, agricola 6.200.000. Otetelisanu, Este o ipotecd pe mosia d-n (Intreruperi, zgomot). , Corneliu Zelea-Codreanu : Bine, d-lor, nu zic ca . utred, o sa se plateasca, dar sunt bani impru- utati. (Intreruperi). -lor, s’or plati sau nu, nu stiu, da va spun un singur : exista obligatia care o are cineva cand im- uta bani dela o asemenea finanfa, de a 0 /. sface cand este la guvern, de a o sprijini in : tie si in orice caz de a nu lovi in ea cand ue sa fie lovita. (Apl. pe mai multe banci. Corneliu Zelea-Codreanu: Mai departe: d. lu- 407.000; d. Madgearu 401.000; d. Filipescu 000; d. Mihai Popovici 1.519.000; d, Radu- 1u 3.450.000 (exclamatiuni pe bancile majoritatii) ca Raducanu déla Tecuci 10.000.000; d. Pan- | 3,800,000; d. Titulescu 19.000.000; si se aude, putut fi precis, ca si d. Argetoianu ar fi aici 000.000. depe bancile majoritatii: Se aude! ts Corneliu Zelea-Codreanu: Eu va spun ce am it afla (intreruperi, zgomot). Mai sunt si alfii. lor, eu mu acuz ca banii.acestia au fost bacsiguri 4 1 Sub o forma sau alta s'au luat de acolo acesti. acuma, cand este vorba sasevadaces'afacut se cer masuri absolute in, aceasta chestiune, — é sigur ca oamenii acestia, care se simt legati d * . aessa FPR) ae acolo, n’au libertate deplina ca sa vina sa ja masuri ca- tegorice impotrivaacestei banci.(Ap!.pemai multe banci). D-lor deputati, daca se cer sacrificii pentru ca sa asanam aceasta tara, nu putem noi sé consimtim la sa- crificiul care ar fi sa se facaé pentru asanarea bancii Blank, pentru nunta cate a facut-o d-sa la Paris, unde s’a cheltuit, cum’se aude, 50.000.000, ca si pentru alte fucruri! (Exclamatiuni, intreruperi). D-lor, in consecinta, noi venim cu cateva eee practice, care poarté nota tineretii: Cerem introducerea pedepsei cu moartea, exclusiv pentru manipulatorii fraudulosi ai banului public. (A- plauze pe mai multe banci. D. V. G. Ispir: D-le Codreanu, ‘d-ta te intitulezi ¢restin si aparator al ideei crestine. Iti aduc aminte— u sunt profesor de teologie — ca Sustinerea acestui idei este anti-crestina. (Aplauze). : D. Corneliu Zelea-Codreanu : D-le profesor, dati-m vae sa va spun: cand este chestiunea sa aleg intre moartea—disparitia—tarii mele, si aceea a talharului, eu prefer moartea talharului si sunt mai buncrestin, daca nu eee permit ca talharul sa nenoroceasca tara gi sa mi-o Be duca Ja piere. (Aplauze pe mai multe banci). : Cerem. revizuirea si confiscarea averilor celor si-au furat tara saraca. (Apl. strigate de bravo). m tragerea la raspundere penala a tuturor or politici cari se vor dovedi ca au lucrat a farii, sprijinind afaceri necorecte. € pe mai multe banci). — 15 — Cerem impiedicarea pe viitor a oamenilor po- litici de a mai face parte din consiliile de admi- nistratie ale diferitelor banci sau intreprinderi, (Aplauze pe mai multe banci). Cerem protectiunea muncii nationale. Sa se declare dreptul de prioritate in toate domeniile de munca, fizica si intelectuala, pentru elementul romanesc. (Aplauze). ‘Cerem alungarea cetelor de exploatatori ne- milosi, cari au venit pe pamantul acesta sa ex- ploateze bogatiile solului si munca brafelor noastre. _ Cerem declararea teritorului Romaniei ca pro- 'prietatea inalienabila si imprescriptibila a nea- _ mului romanesc. re O vocedepe bancile partiduluiNational-[aranesc: Este. ' D. Corneliu Zelea-Codreanu: A neamului romanesc nu-i. ae Cerem trimiterea la munca a tuturor agentilor elec- torali gi stabilirea unui comandament unic, cdruia sa 7 se supuna intr’un singur gand si intr’un singur suflet, toata suflarea romaneasca. Daca conducatorii tari sunt in momentul de fata im- Piedicati ca sa ia masuri intregi din cauza Constitutiel a legilor in vigoare, atunci noi suntem de parere sa dizolve Corpurile legiuitoare, sa se faca apel $i sase heme adunarea Constituanta, pentru ¢a poporul s4 meze peacel careva fichemat sdia toate masurilene- It cl ire Bene cave (Ap!: agen ): (se ACADEMIEL ROMANE