Jasi_ & Hoembrie (940 ai, mantul Stramosesc ORGAN AL LEGIUMIL, ARHANGHELUL MIHAIL” nPEKTRU _APARAREA PAMANTU LUI STRAMOSESC «Din zei ée-am fi scotoritorl, 7 E Spre inimile cele ’o toarte fot suntem dari, E 2 E necurate care vin in- Tot una e dac’al murlt g ‘ tru preacurata casa | Flacdu ori mog ingdrbovit, : es a lui Dumnezeu— Oar nui fof una teu $4 mort Re! fara mila intind sa- ‘Ori céne ‘nléntult 1" B bia mea”. Decebal cAtre Popor. (Cuvinte ce se alld pe 16h, Corbuc) 5 iccana Sf. Avhanp. Mi hail din Biseriea Ineo rondrii dela AlbarTulia).ANUL XHi IASI 8 NOEMBRIE 1940 Nr. 1 Pamantul Stramosesc ORGAN AL LEGIUNII ,,ARHANGHELUL MIHAIL‘* PENTRU APARAREA PAMANTULUI STRAMOSESC ABONAMENTE: Van 140 Lei — 6 luni 70 Let 3 luni 40 Lei — 1 numa 6 Lei Tot ce intereseaza revista se va adresa: Apare fa 1 i 15 ale luni | SERVICIUL DE EDITURA AL LEGIUNE! Bucuresti @__ Str. Sérindar Nr. 7-9 ZIVUA LEGIUNII LA IASI _— Rugaciunea. — Legamantul celor dintai Legionari. — Sacusorul cu farana Consfatuirea. — Comunicatul. — Alte hotérari. — In dimineafa zilei de 8 ‘Novembre 1927 ne-am adunat la sediul nostru tofi Legionarii din Iasi si cAtiva cari s‘au ostenit a veni din alte parfi. : Nu multi la numir, dar puternici prin credin{a noastra neclintité in Dumnezeu si in sprijinul Sau, puternici prin hotararea si incdpajanarea noastra de a sta Reclintifi in mijlocul ori-cirei vijelii, puternici prin deslegarea noastra compleeti de tot ce este pamintesc, fapt ce se manifest prin dorin{a, placerea de-a o rupe in chip vitejesc cu pamantul, servind cauza neamului romanese 5 cauza crucii. ‘Aceasta era nota celor care asteptau cu nerdbdare ceasul legimintului, pentru ca sé formeze voiosi cel dintai val de asalt al Legiunii, $1 ori-cine isi poate inchipui 4 nu pufea fi alta nota, atunci cind in mijlocul nostru, imbracaji in haine albe ca in ceasurile de urgie, se adunasera unifi, Corneliu Codreanu, lon I. Moja, llie Ga _neafa, Radu Mironovici si Corneliu Georgescu, cei cari strabatnd seria inchisorilor. ‘au purtat pe umerii lor toatd greutatea miscarii nafionale dv 5 ani incoace, RUGACIUNEA ; La ora 10 am plecat tofi in costum nafional, cu ciciula, cu svasticd mare in “dreptul inimii,fin coloani de mars, direcfia'Biserica Sf. Spiridon. Acolo, s'a. oficiat ‘6 rugaeiune pentru pomenirea sufletelor Iui Stefan Voevod Domnul Moldovei, Mihai Ton Voda, Horia, Closca si Crisan, Avram Iancu, Domnul Tudor, nese in contra navalirilor d $i ..pentru pomenirca tuturor voevozilor si ostasi ori cari au eazut ie pentru apararea paméntulu: roma ATEA DEPUNERI] LEGAMANTULUI nd Imnul Legiunii, ne-am intors 1a Cimin. Acolo a avut loc ‘a legamAntului celor dintai Legi nari. fe a inceput prin amestecul jarani aduse de pe morméntul Turda, cu {arava din Moldova de a Razboieni, unde Stefan i grea biatalie a Sa gi din toate locurile unde sAngele stri- tin erunte bétalii cu {ardna, sfintin«-o. Cand se desfacea pachetul pall Se turn’ pe masii se cilea scriso rea din pittea celui care at »PAMANTUL STRAMOSESC” 4 ard Turda. (Scrisoare) Frafilor! Am expediat farana ce mi-afi cerut. Algal 0 venienfei Va asigur, intru cat am ridicat-o eu personal de pe mormantul ini Mihai Viteazul, eu am adus-o si am impachetat-o. 3 3 Turda, 1a 18 Sept. 1927, Isac Mocanu, prof. la liceul din Turda. (Scrisoarea se afla in original in albumul creat anume). Jarana dela Razboieni. (Scrisoare) Subsemnatul Corneliu Georgescu, avocat, am fost personal la Razboieni (jud. Neam}) si am luat pamant de langa monumestul ridicat pe locul luptei in care s'au sacrificat 10.000 de osteni de ai lui $tefan cel Mare. 7 Nov. 1927. Cornelin Georgescu. Ce spune Istoria despre lupta dela Razboieni (1476) : Pe locul luptei a ridicat Stefan o bisericd a cirei inscriptiune spune: ,.In anul 6984 ridicatus’a puternicul Mahmed, imparatul turcesc cu toat puterea sa si Basarab Voievod, cu toaté fara Basarabeasc’ si au ajuns pani aici ia locul ce se zice Raul Alb... unde am gi facut mare razboi cu dansii in juna lui lulie 26, si cu voia lui Dumnezeu au fost. biruiti crestinii de catre pagani si au cizut acolo mulfime mare dintre ostasi: Moldovei*. (Istoria Romdnilor de Floru, pag. 184-5). S’a adus si s’a turnat apoi farané dela Sarmisegetuze. (Scrisoare) Declarafi: Subsemnatii atestam cA in ziua de 17 Oct. 1927 am vizitat sapaturile fortului dela Costesti, al Cetafii Sarmisegetuza si am luat pamantul de aci din diferite parfi ale cetifii si mai ales din'r’una din camerile desgropate si care a ars in cursul asediului, entru care motiv bulgérii de pimint sunt rox, simbolizind saugele varsat acolo dia Belsug. Acest fort a fost comandat de cumnatul lui Decebal si cdderea lui in manile Romanilor a dislocat sistemul de apirare a Sarmisegetuzei care apoi cizu defi Jon I. Moja, Corneliu Georgescu. Ce spune istoria despre lupta lui Desebal. (Istoria Romanilor de Floru, pag. 38-89): , Disperarea gi furia, ura si cruzimea Dacilor, se uneau cu vitejia care apiro pamantul Patriei si nu-l lasé cuceritorului decat gramada de cenuse si de ruine. Pe _ columna lui Traian se vid femei dace cum chinuese pe prizonierii Romani. e Punti fi fin joxy de maini si de picioare, goi s:-i ard cu faclele aprinse... i interpretarea reliefurilor de pe columna lui Traian, rezulta ci norocul zboiului a sovait intre Daci si Romani, pana ce arta, stiinfa si numerul a_ biruit. al) s'a furisat pe vre:o potece de munte spre a aduna cetele Jupta pana la sfarsit, pe cand supusii lui cei mai de frunte pileati “4 in capitala caue nu mai era a lor. Strans imprejurul unui vas ales moartea in locul vielii fara libertate 4 din nou norocul armelor, pina cind fiind inconjurat de toate cu doi fii ai sai in mainile vanatorilor romani, se strapunse cu itorilor un cadavru. lugareni. S’a turnat apoi deasubra {ardna dela Calugireni, unde zit El insusi, cilare pe un cal alb, in mijlocul Turcilor, cu Slefan Anastasescu, student jucuresti (str. Serban Voda, 43) ‘Inalt. (Scrisoarea): Am luat aceasta farana de langa comuna judeful Vaslui, locul unde a fost bitalia lui Stefan cel Plotonier Rotaru Reg. 25 Inf. ti mare, cum nu s’a mai strans sub un Moldoveni, mai tofi tarani... ArmataNei .PAMANTUL STRAMOSESC” 5 turceascé era de 120.000... Locul luptei a fost in judeful Vaslui. Ziua luptei, dupa Uncle izvoare, ar fi fost 6 lanuarie 1475. Stefan nu o precizeaza, ci scrie .langa Baboteaza. Aci a fost cea mai mare biruin{a a lui Stefan cel Mare. .,Totusi n'a fost Iupti prin surprindere, nici cAstigata fara pierderi mari, caci Tureii s'au intors contra fut Stefan care a pierdut mulfi Moldoveni... Ba intr’'un moment lupta parea pierduta, fard intervenirea lui Stefan care .,a sArit insusi in mijlocul Turcilor si le-a sfaramat prin minunata putere a lui Dumnezeu“. In ziua de 25 Ianuarie serie Stefan tuturor Pringilor, cA a fost atacat de 120.000 de Turci, ajutati de Basarab, dar pe la Bobo- teaz ,,i-am biruit si i-am cdlcat in picioare si pe tofi i-am trecut sub ascufigul sa- biei mele“. Stefan a fost fara mila, ca destinul, a taiat, a tras in feapa, a respins rascumpirarea ori-cat de mare: ,,ce-au cdutal in fara mea sdracd, daca sunt atat de bogafi'.. Ca si muljumeasca Ini Dumnezcu, Stefan cu toti ostenii biruitori postira 3 wie eu pane si apa, asa cum se legasera in zilele de navalire. Urmara apoi zile de veselie. (Istoria Romanilor de Floru, pag. 181-2) Jaréna dela Suceave, Cetatec-Neamfului, Hotia si Soroca. S’a adus apoi farana dela aceste patru cetAfi si puncte de glorie ale Roménilor, si s’a varsat pe fata alba $ mesei, deasupra {aranei celeilalte. Dup-ce s’a citit si aici scrisoarea din partea Legionarului Budei, care a adus {arana cu propria mana. Téréna de pe locul unde Horia a fost tras pe roata. S’a desfacut apoi pache- ful cu farana dela Alba-lulia, trimis de catre di invatator ordache Popa, cu urma- toarele randuri: ,Acest pamant este udat de sangele eroului Horia. Luat de pe locul ara zis ,,curci“, unde se desparte drumul Alba-Iulia—Paclisa, de soseaua Cetate—Gara. Aci a fost tras pe roata de catre Unguri Horia“. Alba-Iulia, 29 Octombrie 1927. lordache Popa, invafator com. Drambar p. u. Alba-Iulia. Jaréna de pé morméntul {ui Avram lancu. S'a desfacut pachetlu trimis de dl. Petru Popa, invafator com. Ribicioara p. u. Baia-de-Cris, conjinand 1 kg. de pamant de pe mormAntul Eroului Iancu“. ‘S’a desfacut un al doilea pachet adus de pe acelas mormant de cétre dl Ion $i Sa varsat deasupra celeilalte farane. de pe dealul dela Roscani, unde a perit de sete oastea lui Ion Voda cel de d-soara Constantinescu leana, studenta. frana din cimitirile si de pe campurile de onoare ale ultimului Siw, unde au fost lupte cumplite. (Scrisoarea): Am plecat din ‘yalea Jiului pana la Filiasi, de acolo dupa toate informafiunile ‘cele ce mi-au fost date de localnici, am mers in sus pe Jiu vre-o unde au fost luptele dela Pesteana si Tantdreni. De acolo 1, unde se impreuna Doljul, Gorjul si Mehedintul, am luat {arana ct si din padure si alte locuri, pentru a fi mai sigur ca voi $i {@rana adapata cu sange“. e Juliu Stdnescu, student com. Marsani (jud. Dolj). i dela Marasti. (Scrisoarea): .,Trimet in cos dowd sa” nant dela Razoare, unde au fost luptele dela 6 Augus ‘dela Marasti din 2 puncte, unde s'au decimat Regimen Hristache Solomon, Focsani (Bul. Lascar Catargin, 22) ‘Subsemnajii mei jos notati, declaram ‘este luat din localitafile urmatoare: ui, Sticlarie proprie 3i cimitirul %»PAMANTUL STRAMOSESC” Ned eroilor dela Cagin, locuri unde au avut loc cele mai crncene lupte in razboi intre Germani, Unguri si Romani. I. Butnaru. . Mocanu, Rajula. I. Gh. Buzatu, Casin. D. R. Osudveanu, Grozesti. P. Plopeanu, Onesti. Jardna dela Prunary, unde s’a dat cumplita sarja vitejeasci a cavaleriei ro- mane, perind cu tofii pana la unul. (Scrisoare) ntui este chiar dintr'ua loc unde a fost ingropat un erou lovit drept in inima. Preot Theodor N. lancu, Prunaru (ud. Viasea) ér€na dela Turtucaia, unde.au c4zut mai multe mii de romani, inrosind \arana cu sangele lor. (Scrisoare): Am plecat imediat la Turtucaia si m’am dus la Vest de oras, de unde am luat pamantul, chiar de pe reduta care a trecut de zeci de ori din miua in mana. Aceasti reduta astazi este pustie si pamantul este chiar dintr'un mo: mfnt, de unde s'au desgropat ramisifele mai multor soldati si unde si azi sunt oas Primifi pamantul udat cu mult singe de neamul nostru. Sandu Snagoveanu com, Uzumgeorman S’a mai adaugat si {arana trimisd de parintele paroh din Turtucaia. Inimile noastre au fost cuprinse de un adane fior in fafa {aranii_strimosilor si parinfilor nostri adormifi pe cAmpul de onoare cu arma in mana si fata la dus- man, dela soldafii lui Decebal cizufi sub ruinele Sarmisegetuzei si pana la cei de «zi sfarmafi de obuze la Mardsesti si Turtucaia. Cand doi legionari s’au apropiat apoi si au inceput sa amestcce cu sfinjenic aceasta {arana in timp ce tofi ceilalfi salutind tot timpul cu bratul in sus cantau din toate puterile Imnul Legiunii »Sculafi Roméni la lupta, bate ora ‘Din urma pentru neamul romdnesc*, etc. tul a fost atat de indltator si atat de miscitor incét nimeni dintre noi n'a ‘8a-si stapaneasca o lacrima in colful ochiului: era in cAntecul acesta insagi stri- 4 ilor noastre, al neamului romAnese de azi, indreptat citre stramosii si ‘de ani au trait pe aceste Jocuri. Era insusi apelul la vitejie. . CU TARANA — TALISMANUL LEGIONARULUI astfel amestecati s'au umplut mai multe saculefe mici, care au upa facerea legamantului pentru’ a-l purta la gat. it legimantul lui Corneliu Codreanu, dupa care i-a_incredinfat ‘Ani. Dup& aceia Corneliu Codreanu a luat legimantul lui constat in 5 intrebari si réspunsuri, anume: tru Dreptatea Patriei primejduite si infrangi toate dorinjele Raspunsul: Da! ( anirea jidanilor asupra noastra ne aduce pieirea su- te legi frate cu noi sa lup{i pentru apararea, curatirea si des- n 2? Rispunsul: Da! i te vei supune Legiunii Arhanghelul Mihail? Raspunsul: Da! {Grand cu evlavie la pieptul tau? Raspunsul: Da! noi? Raspunsul: Nu voi pleca! ‘trecea si raspundea la aceste intrebari, cipita i masi la ora 3 a inceput consfatuirea. e Legionarii prezen{i DI. Hristache ‘care s'a dat citire urmatoruluiNr : »PAMANTUL STRAMOSESC” 7 1. Legiunea afirma ci mai presus de interesele personale sta Patria cu tonte nevoile ei. 2. In slujba acestei Patrii incileate de strdini tofi copii pamAntului roma- nese trebue sa alerge cu sufletul si cu braful lor. 3, Legiunea suluta pe tofi luptatoy ce loveste cauzei romanesti. si iseste vinovat pe cel in fratele sau care Jupta pentru {ard 4. Faji de somafiunea facuta de catre Di Prof. Cuza pentru ca Legiunea si revista ,PAmAntul strimosese“ si pardseasca Caminul, face un apel la tot Romanul tare gtié cum s’a inceput si lucrat acest Camin dela Iasi (Casa Nadejdilor noastre) ca sa $lie unde ar putea duce, drepturilor sale. intervie pentru a nu se savarsi cu noi o nedreptate atat de strigatoare gi $i pentru ca si nu se provoace un nou conflict in mi: area nafionala, care nu se deoarece Legiunea nu cunoaste margini intru apararea 5. In privinfa Fra{iilor de Cruce se hotareste ca Legionarul Mofa sa reia ges- tiunea F. D. C., dela Dl Urziceanu, caruia i-a fost predata acum 2 ani, si a o trece asupra Legionarului Radu Mironovici, insireinat cu reorganizarea si conducerea acestor organizafit ve intreaga {ara., 6. ei intru apararea pimAntului stramosesc. 7 Romania a Romanilor. Pentru Dr Trdiasci in noi inima de soldat. Traiasca! Infloreasca! Romania Nou: giunea se indreapta catre tot cel ce simte soldat chemAndu-l sub drapelul jidani, Palestina. tate Romanului si moarte trédatorului. Astfel s'a incheiat ziua de Sf. Arh. Mihail si Gavril. Fic ca, purtand fiecare Ja inima noastré ca talisman sfanta firind a pamantului strimosese, sf scoatem din ea sangele vitejesc si sa-l turnam in vinele noastre. PAMANTUL STRAMOSESC 0 fi avand si el un cuvdnt. O fi avdnd gi elo dreptate. O fi avand si el o nadejde sfa- rdmald... Dar cine si-l asculte si cine ar pu- tea si glisuiascdé pentru ddnsul in limba omeneasca? Caci oamenii sunt surzi, patima cea neagra li-a invartosat inimile, spiritele rele, duhurile cele necurate i-au luat in sta- panire si ti mand, ti mand mereu la moarte. Pe acest pamédnt ndcdjit si robit, nu-l mai i ae nici in doina melancolica a alarmé al gloriei, pe care il fre- cimile lui: Arcasii cu Ste- ‘Mihai in Cémpia dela Turda, ria $i Tancu. a] stramosilor ! De mila ta , Noi te-am mai ascultat jurat credinfa: ori te vom ‘ori vor muri in luptd. olul de temelie al in- revistei ,Pamantul Stra- la 1 August 1927. t, hranit si odih- ‘pe mosi-strémosit nostri, pamantul care a vazut culmi de inndltare si abis de ndruire a atdtor visuri si idealuri, pamdntul care, a .tresaltat de bucurie in clipele de marefie a neamului cu care era infratit si a strdns in cursul veacu- rilor de obida tezaur sfant, suvoaie de la- crimi amare si-torente de sange fierbinte, paméntul strimosesc a infeles in acea zi de 1 August 1927 si vorbeascd.. Interprefi ai graiului paméntului erau: Capitanul, loan 1. Mofa $i noi, cei trei semnatari de azi. Da! Capitanul a vorbit in numele pamén- tului stramosesc! Prea simfea cum se svdr- coleste glia robita, subt apasarea grea a ju- gului strein. Antenele sufletului séu_prin- deau din departari de spatii si timp tropotul cdilor de pusté al hoardelor cari pandeau clipa de destramare, clipa favorabila prézit. “Fafa la dusman !” Era chemarea Capito- nuiui adresata tuturor acelora ,,cari vor sti sd-si iubeascéi mai mult fara si pe Dumne- zeu, decdt pe parinfii lor”. a Fata la dugman!” Chemare adesata e lot cari se leaga prin jurémént fafa de pa- mantul stramosilor: ,ori te vom scoate din robie, ori vom muri in lupta”.8 »PAMANTUL STRAMOSESC” In numele piméntului strdmosesc a vor- bit, aldturi de Capitan, Ionel Mofa. Cu grai de arhanghel si suflet de pard, i-a tdlmacit durerile, desnadejdile, visurile. Revista ,.Piméntul Strimosesc” @ amuf strivita sub cdlcdiul impildrit, Duhul pa- méntului strémosilor a continuat insa mai aprig sd-si fipe durerea prin cuvintele de cremene si foc ale Cépitanului si ale lui To- nel Mota. : Infipfi amandoi in vecinicia temeliilor de. granit ale nafiei caruia si-au dedicat viata, calduzifi de convingerea cd suprema imp! nire este jertfa, nu s'au inspaimdntat nici de chinurile inchizifiilor, nici de addncurile inchisorilor, nici de torturile cdldilor. In jurul tor au adunat ménunchiu dupa ménunchiu, tineri cu sufletul curat, pregé- tindu-i pentru incercarea cea mare, aspra prigoand, care va hotdri pentru veacuri de soarta pdméntului romdne: Intdiul soldat al Legiunii_ Arhanghelului Mihail, Ioan Mofa si-a jertfit sublim viata, pe cdmpurile Spaniei, in lupta pentru Cru- cea lui Hristos, a crucii care singuré putea isbdvi pamédntul patriei sale. Jertfa sa tre. buia sii fie sténca de granit menita sa intd- reascd puterea de resistenfé a legionarilor in timpul prigoanei care avea sé vind. Aga am fnfeles datoria viefii mele. Am iubit pe Cristos $i am mers FERICIT la moarte pentru El”. legionaré a readus in patrie mul sfinfit de martirizare si péméntul stramosesc si-a deschis cu dutosie pieptul ea sa primeascé la randu-i moastele sfinte Puse ,temelie vajnicd neamului dac”. A sosit apoi ceasul cel mare. Prigoana isi Nr ascufea ofelele, consolida zidurile inchiso- rilor, addncea bezna beciurilor, transforma scolile si bisericile in lagare, tnrogea cuptoa- rele de ars oameni, perfecfiona mijloacele de tortura si numea noi cete de cal Capitanul putea sa se fereasca din calea ei. Dar a rémas. A suferit batjocurile, tor- turile si moartea, dar nu s'a desparitt de paméntul {ari sale, de pdméntul strémo- gesc cu care a fost contopit in viafa si tn moarte. Acum, dupé ce valurile de prigoana s'au scurs si biruinfa legionara e in curs de rea- lizare, noi, cei cari am mai rémas in viata dintre intemeietori revistei ,.Pamantul Stra- mosese”, incercém sd implinim porunca data de Capitan, sé prindem din oddnc:tri glasul pdméntului roménesc, pimant adé- pat cu valuri de sénge q miilor de legionari morfi in prigoana $i sfintit cu moastele lui Mofa sia Capitanului, sa talmacim durerile i pamént, si sd indicdm calea tama- Revista ,Pimantul Strimosese”, reapa- rutd, azi, dupa treisprezece ani dela infiin fare, sub conducerea celor trei fondatori ré- masi in viafd, va apare in lasi, cetatea de bastind a legionarismului si va lupta pentru desrobirea paéméntului moldovenese cutro- pit de jidani si pentru scuturarea pe veci a oricdrai jug strein care apasd vre'un colf din strévechiul nostru pamént strémosesc. Lozinca revistei va fi acum, ca si in tre- cut: »FATA LA DUSMAN!” Radu Mironovici Iie Garneata Cornelin Georgeseu ‘Comandanti ai ,.Bunei Vestiri” Ei au influenfat into mare masura ca si ajungem unde suntem. Nici odata nu s’a simfit o maj adanca ne- yoie de curiifire, de purificare, ca acum, Ne ineaca intriga, interesul, hofia, si nimeni nu indrizneste si taic, Taierea va trebui si vinii! Ea se poate face, si se va face. Cici in acest timp indelungat, s'au riscolit toate constiinfele acestui neam in asa fel, incdt nu este om ciruia si nu i-se cunoasca cinstea si credinta lui adevarata. Daca cineva se va uita peste aceasti pi- dure de oameni, care este miscarea nafio-Nr. 1 nali va vedea stand in picioare neclintit aici un copac, dincolo un altul, mai incolo altul si.asa mai departe. Iar in jurul lor, 0 serie intreagi putrezi, cazuti la pimant: a- cestia sunt oamenii cei slabi, cei sovael. nici, cei necredinciosi, cei necinstiti, cei cari au venit din interes, cei cari au venit cu gandul de a ne specula sau chiar vinde. Imprejurarile au fost de asa natura, cat ni i-au aratat pe tofi. Curafirea e simpli: nu dai afara pe ni- meni, ci in mod cinstit alegi pe aceia cari, ici unul, dincolo altul, au ramas drepji, in picioare. Ca vom ramanea pufini, nu ne ins minta. 100 de frati cari sa munceasca cin- stit, cari si jertfeasca pentru dreptatea {ari acesteia, sunt mai buni decat o suta de mii, cari si poarte intrigi, si se bat intre ci, sé nu munceascd, si nu jertfeasci, ci din contri si se cipatuiasca cat or putea mai bine de pe spinarea hoastra. ‘Aceasta purificare nu este numai necesa- LA Dela icoani si altar am pornit, apoi am ratacit o bucata de vreme purtati de valu- Tile omenesti si n’am ajuns la nici un mal, eu toata cura{enia impulsurilor noastre (ri- nu impusa valului ce ne ‘Acum, cu safletul eu, izle i, ne strangem la adapost, la sin- a in- trie si reconforta- de puteri, la ul orbitoarci sti feut o singurd zi i... Noi avem o re- credinte, In fo- intregime stapi- ultima putere. si desarma- »PAMANTUL STRAMOSES¢” 9 ri pentru sanAtatea si viafa migcArii, ci ea va fi in acelas timp 0 opera de justitic, fafa de mulfi din cei buni, cari daca nu s’au re- tras formal, s'au invaluit intro dureroasa si desnidajduita tacere. Pentruca de unde a intrat speculantul sau houl, omul cinstit a plecat. lata primul scop pe care trebue sa-l a- tingem, el fiind 0 condifie necesara indepli- nirij tuturor celorlalte, despre cari vom vorbi, Obstacole: In fata acestei operatii de cu- ritire, desigur c& toati puzderia de necin- stifi si intriganti, scosi afara din cuiburile lor, se vor napusti asupra noastra. Dar se vor intoarce turtiti, pentruca aici este suflet care n'a sovait nici odata, si pumn care nu tremura. Cei holarati, cei cinstifi si cei tineri (la suflet !) sé vind ! E ceasul lor. CORNELIU Z. CODREANU (No. 8 an. 1) ICOANA! de adevir, dreptate, virtute. In aceasta con- sti méntuirea, cu sciparea de Jidani si de toate plagile ucigatoare ce ne mistue: rea- ducerea rodului in via Dumnezeeasci azi polnava si stearpa, in nafiunca noastra (ma- car in ea) cAzuta in ghiarele satanice stir- pitoare ale sufletului si aducitoare de peire. Aceasti noud fecundare a sufletului pier. dut al unej nafiuni, nu se poate face, decat prin cea mai pura esenfi de lumina, de virtute, de ceresc stralucitoare scdntee sfan- ta. De pregitirea si cultivarea acestei esen- fe, am cautat noi a ne ingriji inci de mult, de cand prevedeam ceasul desiluziei amare. (Vom dovedi la timp, ci am prevazut acest ceas). $i am ajuns la crezul, cA ea nu poate fi creiata, pastrati, cultivata si apoi intre- buinfata la operatia de regenerare, decat in mediul ei creator. Ea nu poate fi gisita si captata, decit la izvorul ei: Ia pi Mantuitorului, sub iubitoarea obliduire a lui Dumnezeu. Vrem viata, scintee mantui. toare, vrem cale izbavitoare... ,.Zu sunt lea, adevarul si viata", e sentin{a neclint Tui Isus. Deci fa El, la Dumnezeu, la harul ‘Siu am alergat, pentru a primi scénteca ti e care so redim Neamului nostru ‘La el am alergat, dar piedici si Tidicat in cale, si acfiunea10 noastri a tanjit. Vrem sa trecem peste pi dici! Am gi trecut... A fost o zi dureroasa pentru noi ziua aceea de lepadare si in- Gepirtare a piedecilor, cici ne erau crescu- te jn suflet, am ridicst fruntea si am. cal. cat deasupra lor. Acum, in pustiu suntem jarigi liberi, in fata viitorului. Cadrcle ce nile punem de astidata, trebue si cuprin. di, si vor cuprinde, numai crezul, dorinta si actiunea salvatoare, ferindu-se de tot ce e umbra si intunerec. Vrem sa construim, deci, si, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom construi o celula de stralucitoare ‘lumina, care va actiona, a- deci va lumina si deci mantui, dela sine. Nu suntem creatori de lumina. Ea se afl numai Ja Dumnezeu. Nu suntem deci faui tori ai mAntuirei dorite, ci vrem sa fim sim- ple recipiente ale acestei fore salvatoare. pe care n’o ciutim deci in alta parte, decat in singurul loc unde se afl: Ja Dumnezeu Deci: la Icoand! Aceasta cAsufa, e natural, un sistem. El e- xist deja. Si, ori-ce sistem viu, e miscat de © forfa. In sistemul societatilor omencsti, forfa nu se capteazi decat prin organiza- fie. Deci sistemul nostru trebue, si aiba o organizatie, si-o are. Organizatia ins’, nu se poate naste si desvolta sanatos, fara ran- duiala, erarhie si mai ales fara un Condu- calor. De aceea, organizatia noastra are un sef, neales, de nimeni, ci consim{it de cei-ce, trasi de o for{a tainicd, au venit si constitue arem in Tasul tinerefii noastre, al or, al luptelor si suferinfclor, a’b i, (batjoco- ult de calai), reve- Rapa Galbens, ia plamadita cu »PAMANTUL STRAMOSESC” Net sub conducerea gefului, celulele ordonate i disciplinate ale organizafiei. Acest sef al nostru este Corneliu Zelea-Codreanu. Sistemul nostru, aceasta cognita cu randu- iala si conducerea ei, strans unita in jurul stalpului credinjej in Dumnezeu (singurul ei stilp de sprijin), isi incepe, in fata lu- mei, munca, stradania, de care ne ¢ legata singura nadejde de mantuire, Avem credinta ci, de astidata, mergem drept la finta si izbanda este asigurata. Nea- mul va fi servit, mantuit, deoarece nu in- {elegem a ne mai departa nici o clip’ dela Tcoana si dela porunca ei, Nu mai lucram deci noi, ci ea, care este invincibil: Drept incheere inerestim aici ined o mar- turisire: credem neclintit, si vedem in zare, in lungul cdi noastre, nebanuite biruingi si minuni ceresti. Nu le anun{am_ acum aci, pentru a fi crezufi de-odata (stim cA va fi poate chiar contrariul), ci pentru-ca mane, cand ele se vor implini, cand asupra noas- trA se vor rispandi neinchipuitele daruri ale milei ceresti aducitoare de mantuire, atunci si avem 6 dovada, cA le-am preva- zut si ci judecam bine. Pana atunci, celor destul de tari la suflet pentru a ne infelege, aproba si insofi de pe acum, le trimitem ‘chemarea noastra: la Teoanda! Ceilalfi, cei mulfi, vor veni mai tarziu, dar vor veni sigur, ION I. MOTA (No. 8 an. 1) DUPA 13 ANI Revenim jsbifi de povara prigoanei, dar biruitori, Mandri de biruin{a, dar infiorati de groaznicul ei pret. Revenim trei din cinci cAti am plecat odi- nioaré. CApitanul si Moja nu mai vin. Ei au cheziisuit credin{a lor cu pecetia sangelui. Infiorafi de groaznicul destin pe care ne- ghiobia si tradarea il pregatea Neamului romfnese, s’au dus in Cer la Marele nostru Protector si ceari schimbarea ursitei. Si Arhanghelu] Mihail, simbol al Dreptatii di- vine, cutremurat de jertfa lor si de jertfa miilor de legionari, ia_oprit ursitele din drum si in ziua de 6 Sept, ziua minunei Sale, a pribusit in neant putregaiul, oprind Statul dela dezastrul care parea de neinla- turat. Revenim in Iasi, in frunte cu GeneralulNr 1 Antonescu, Conducitorul Statului, realiza- torul Statului legionar. Prefuit si iubit de Capitan, ascultat si adorat de legionari, Se- ful regimului Jegionar intra in Jasul mAntérilor legionare ca o garantie ca visul Capitanuluj se va implini Revenim in Iasi, sub comanda lui Horia Sima si nu yom maj pleca. ,Pamantul Strimogesc” va ramane mereu in cotatea legionarismului, va lupta mereu de aici impotriva puhoiulii de dusmanj si va ciufa si faci din fiecare colfisor al Iagu- lui un sanctuar si din fiecare casi instrei- nati un cuib de credin{i in neam gi in le- giune. »Biruinfa np este deplind’, a spus, d. Ge- neraj Antonescu, in cuvAntarea sa despre Capitan, rostité Ia radio in ziua de 3 No- emvrie. SACUSORUL La 8 Noembrie 1928, in Caminul dela Rapa Galbeni, ridicat de brate legionare, Capitanul, cu propriile Sale maini, a a- mestecat pimantul adus de pe toate cim- purile de batae. In acel ant traiau mMosii si stramosii nostri. Ei, isi amesteca Sera carnea gi sangele lor, pentru apararea ogorului si a Sfinlei Biserici. Din acest pamant, din mana Capitanu- lui, chtind in fafa lui Seranesen, un grup de 13 legionari, am primit un sicu ‘ne legam, frafi de-apururi, in vial ‘mormant deschideau largi, por- Biserica lui Hris- stramosesc, am2- e sau deslinjuit pes- nle. Incerciri de a- are; glasuri ademe- saa intrebuintat. legamant sfant, a erau »PAMANTUL STRAMOSESC” ITE MACAR ACUM ? il Vom lupta din rasputeri ca ziua biruintei depline s4 fie cit mai apropiata. Ziua in we neamul regasit,-intarit, si fie stapAn gi in care lagul instreinat sa fie roménese. ‘e-o cere Galata, Cetijuia, Rapa Galben’, Piata Unirii, Mitropolia, Universitatea, ne.o cer atatea locuri sfinte, ne-o cere Capitamul, ne-o cere Mota, »Pamantul Stramosesc” ne cheami sa-i muncim ogorul, si-i usuram povara, si-i luminim cararea Luptatori ai coasului dintai, legionari ai prigoanei si prozelifi ai amarnicei redestep- tari, va cheama glasul pamntului stramo- lor, va cheama indemnul miilor de mor- minte, va porunceste jertfa Capitanului: La mune, la lupta, pentru Tagul rom: nesc si pentru intreg pimantul strimosesc! COR) IU GEORGESCU DE PAMANT S’a trecut, in disperare, la asasinate in- dividuale si in massa, la acte de salbit cie, de felul carora istoria n’a cunoscut si nu va cunoaste. Prigonitorii au desperat, sau dar secretul n’a fost descoperit. Duhurile stramsilor traiau cu noi in fie ce clip’ si ne ocroteau. Intariti si ajutati, cu fruntea sus, au trecut in fata morfii eroii dela Majadahon- da, ‘Ramnicul Sarat, Vaslui, Miercurea- Ciucului, et Firul legimantului_n’a fost rupt: Capi- tanul, Moja, Clime, Tell, Cantacuzino, To- tu, Banea si intreaga coloana de martiri, din Iumea lor, din ceruri, coboari _tainic, infrtindu-se cu noi in lupti. In forma cea mai neinfeleasi de mintea omeneasc’, Sacusorul de pimant pistrea- z& Iégitura legionara si dincolo de_mor- mant, intre cei plecati si cei ce au rimas. Mile |. Lefter _ Comandant al Bunei Vestiri prabusit, Jomniindu-ne, invinuindu-ne de negre pa- timi si ini ura de rasa, invinuindu-ne ile noastre de aparare contra jopor nelegiuit, nu sunt alt- fee sentimente de intoleran- or unui josn12 ti medieval gi exclusivism nafional. Chiar deunizi ,,Viitorul” vorbea cu scarba de no- bilele migeari antisemite ale Ungurilor cu prilejul incerearilor lui Rothermere de a se atinge de ,numerus clausus” din U: : acuzand tinerimea maghiara antisemi' barbarie oriental Prin urmare, hotarat, domnij doctrinari ai partidelor (cari stau totusi atat de co- mod alituri de ,,doctrinarul” Berkowitz- fiul si de alfi co-doctrinari de-ai acestuia plini de sim{aminte civilizate), nu vor in ruptul capuluj si admita ca exist 0 primej- dic jidoveasca existi 0 vinovafie jiddneas- cd. Cand spunem noi ca Jidanii distrug moralitatea publica, suntem contrazisi cu furie de citre amicii lui Ignat Hertz, ~- cand spunem ca jidanij au de scop distru- gerea nafiunilor si Statelor crestine, coru- perea claselor dirigente si daramarca ase- zimintelor de bazi ale puterii nationale, a- tunci aceiasi amici aj marilor banci ‘ne contrazic cu inalt dispre{, — iar cind tre- cem prin baionetele guvernului pentru a ricni in fata {ari ch un vast complot as- cuns fi submineazi temeliile, cd ne vom pomeni mane, la fel ca Rusii de azi, cu Ji- danii varafi, spre a ne distruge, pana in cele mai inalte cercuri, devenind consilieri, ministri (de ce nu si presedin{i de republi- c4 daca iar ajuta Iehova s’o instaleze?), generali, inal{i magistrafi, intrun cuvant -stépani si pe puterea politica a Statulu ‘dupa cum au ajuns a fi pe cea economica atunei suntem Visdfi prada jandarmilor, fecfilor de polifie, procurorilor si altor de execufie ai ordinelor venite de la adevarafii dusmani ce ne uris. desi uneori (ca ) aceasti satis- unei dureroase confirmari a unei tot atat de e a tezelor con ai s,civilizati”, dis- ictivi” de mai sare in ochi si infumurafii gi in cele mai (si de azi, mai puteti auzim »PAMANTUL STRAMOSESC” Net un creer dobitocese infierbantat de ura im- potriva Jidanilor? Cand, pe langa confir- marea tuturor profetiilor $i planurilor din aceste ,Protocoale” (ca si din doctrina an- tisemité) in ceeace priveste trecutul, ve- dem, in prezent, realizindu-se sub ochii nostri planurile lor infernale, — ce mai avefi de zis eleganti si monoclafi_confrafi »civilizati’ din savantele ,,cercuri de studii si din atotstiutoarele mari redactii de coti- diane? Vefi admite mdcar acum dreptatea vor- belor, adicd a doctrinei, argumentelor si documentérilor noastre? Dar despre ce evenimente e vorba, atat de pline de adeverire a doctrinei si spuse- lor noastre? E foarte simplu: Ziarele au anunfat, infundat intr’'un colt de pagina, ca si cum n’ar avea nici o insem- ate, hotiririle unui congres al unei »Uniuni” a tuturor Jidanilor din fara, in- diferent de partidele din cari fac parte, si anume: S’a inaintat guvernului un memi riu prin care acesta e nici mai mult nici mai pufin dec&t somat sa se clarifice asu- pra ...doctrinei sale in materie jidoveasca. Adic& guvernul si binevoiasca si comunice jidinimij in ce categorie fi randueste: in cea a Roménilor sau a minoritarilor. Dac& — spune memoriul — Jidanii vor fi soco- tifi_ a face parte din nafiunea dominanté (find doar de confesie deosebita, adici Romani izraeliti asa cum sunt si_ Romani ifi, ori ortodocsi), atunci si nu li-se puna Piedic& in a ajunge la toate treptele ingiduite Roménilor: ofiferi comandanti de mari unitifi, inalfi magistrafi, ministri, (si, desigur, si regen{i), — iar daca ei vor fi socotifi a fi o nafiune minoritari, adick un neam strain, ca Ungurii, Sasii, Rusii atunci si li-se ingidue a se folosi de toate drepturile ce le prevad tratatele pentru minoritari si mai ales dreptul de a se bu- cura de controlul Ligii Natiunilor si de a ise plange ei in orice treburi, pentruca aceasti Ligi si garanteze si controleze drepturile Jidanilor dela noi, Prin urmare sau le deschidem porfile ministerelor si chiar ale Palatului, primin- du-i a fi conducitori de fara, sau apoi ne yom supune celor dela Liga Najiunilor (care e tot o fesiitura jidoveasca) pentruca aces- fia sa ne porunceasca cum s& ne purtam cu Jidanii, ce si le dam si ce nu. Sau le d drumul la conducerea farii (si gind in scolj si Universita{i ei, fiind oraseni,Nr i sunt adesea maj mulfi decat Romanii), sau apoi renunfim Ja suveranitatea nafionalé primind controlul strain al Ligii Nafiunilor fntemeiaté special pentru a ocroti pe Ji- danj in atacurile lor mondiale. Daca nici aceasta nu-i o pistruiata obriz- noastre, daca nici cu acest prilej nu se ade- yerese politicianilor adevarurile spuse de noi asupra Ligii Natiunilor si a acestui po- por aducitor de pierzare, daci toate aceste glisuiri si nenorociri ale zilei de azi inc nau convins pe oamenii partidelor despre existenta primejdiei de moarte pe care ni-a prevestit-o Vasile Conta, — atunci nu mai e nadejde de vreo convingere posibili a lor in viitor. In privinfa acestei veniri la adevar a oa- menilor politici de acum, ramanem, insi, de ce n’am spune-o cu totul sceptici, nein- ereziitori. Caci ne gindim la cuvintele pe cari le-a spus Isus celui ce-] ruga pe Dum- PAMANTUL STRAIMOSESC” 13 nezeu s4 invieze un mort pentruca acesta venind si spunand oamenilor adevarurile vietii, si-i scoata pe acestia din ratacire si picat: Pe cei cu sufletul prea plin de nec: dinjZ, — a zis Isus, — chiar morfii de-ar invia, nu-i vor mai putea aduce la credin- {4 adevara Pentruca din logica puternicd a impre- jurarilor nenorocite de azi, s& putem folosi ceva, ne trebue deci oameni noui. Cici cei de azi, nu-si vor putea niciodata insanatosi sufletul pana la a admite, integral, un ade- var terfelit de ei in picioare o viafa intrea- wa. Deci ne asteptam natural, domnilor poli- ticiani, la aceea cA: nu vefi admite nici acum adevarurile evidentiate de noi. Dar totodata se ridicé intrebarea: cdl timp va va mai admite adevarul pe d-voa- stra? ION I. MOTA (No. 8 an. I) VESTI ANTISEMITE DIN LUME — Dupa procesul Schwartzbard — primejdie mondiala alaturi de Rusia sovi tico-jidoveascd. Aceasta a doua Fran! unealta jidoveasca a inceput prin a- truge intai propria sa cultura si fiint fel, la 1905 dadu marea lovitura bisericii catolice prin ,legea separarii bisericii de Stat” din care rezulta confiscarea tuturor averilor bisericii catolice, (nu si ale jida- nilor), izgonirea clericilor din im nt, taerea tuturor subventiilor date bisericii 51 silirea ei de a trai numai din produsul che- / telor dela slujba. Aceast& a doua Fran{a ni-a dat, in mare parte, inva{amantul ateu, scoala materialisté (doar nor fi stind de geaba cei 30 profesori jidani ai Sorbonei), ia provocat in mare parte, prin exem- plele ei cat si prin intinderea mondiala a francmasoneriei sale, degradarea sufle- te4sei a nafiunilor cari, din sincera dra- pentru ,,Franfa nobila”, primeau cu tot ce venea dela Paris. Cate ii de suflete, a perdut, numai romanesc, cartea francezi a zeci de mii pe pamantul noastre, fncepand dela Paul Mar- Leon Blum? Recunoas-st d'alde Panait Istrati, Mibai Ralea, C. Si etc., etc, CAci aici ¢ vorba de o cangrena u- hiversalé ce se instapaneste tot mai mult peste intreaga omenire. ‘Totusi sa ne fie ingaduit a crede ci la noi in Romania, at&t de inapoiati c4 s’ar fi dat niciodata un verdict ca cel de a- cum dela Paris. Juratii romani, inainte de a se fi induiosat de sangele varsat in po- gromuri, s’ar fi infiorat de durerea milioa- nelor de crestini ucisi de camarazii lui Schwartzbard ajunsi stapani ai Rusiei, s’ar fi revoltat nu contra cazacilor razbunatori ci contra celor ce au martirizat mii de pre- ofi si episcopi, au distrus biscrica ruseascd au robit in sange un popor crestin. Nu s'ar fi Vasat orbifi jurafii romani — cari si-au dovedit in multe ocazii onoarea si dreapta lor constiinfa — de tanguirile poporului deicid si de zarva starnita de aurul lor, ci Sar fi gandit ci acest popor care poart yina si greutatea singelui Domnului Chri tus alaturi de povara celui varsat in Rusia, si alaturi de povara vinovafiei de a fi prin- cipalii distrugatori ai sulletelor de pe pa- mint prin distrugerea credin{ei si biserieci noastre, — acest popor, ar fi spus juratii ro- mani, n’are drept si se planga de isbucnirile desnidajduite ale pogromurilor provocate de faptele lor. Fran{a culturii railenare a spus ins alt- fel. Raspunderea in faja istoriei si-o va pur- a ea, ca $i nenorocirea c¢-i vine dintr'’o a- intdiasi data, fulgerul mis- mii_de stu- pece- »PAMANTUL STRAMOSESC™ Nr dar nu ne vom putea totugi_impiedeca sufletul de a se strange de amaraciunea ne- norocirii in care vedem zacAnd o natiune, o repelam, sincer iabita de noi. Cat despr nici nostri contrazicatori, cari ne vor invinui iarisi de exagerare, ne permitem a le spur erea de mai si si a antisemitilor untem mai optimist; ei. Asa de pilde, acu-s doi ani, unul dintre noi trimifand o scrisoare marelui cu- getitor nationalist traucez, D-lui_ Urbain Gohier, directoru] cvici mai competente publicafii antisemite franceze ,,La Vieille France”, a prirait un raspuns de o mare importan{a— pe care il vom publica in in- tregime odaté — si din care extragem aici doar cateva fraze. Sunt vorbele acestui om batran, cugetator de _seama si Francez pa- triot: Nu va pot satisface dorinta de a va abona la revista mea, deoarece ,,La Vieille France” care a reprezentat ultima _rezis- tenfa a noastra impotriva stapanirii jido- vesti ce ne-a cuprins, —a incetat de a mai apirea, Tot ce-mi spui d-ta e adevarat, doar ca te ingeli crezand ca Fran{a n’are decat 40.000 jidani. Numiérul lor a intrecut de mult milionul... Trebue s’o recunoastem cu durere: Franfa legendara a murit ! Cea de azi nu-i decdt o colonie jidoveasi Vorbele acestea, ce nu sunt ale noasire, ne explica si sfarsitul procesului Petliura. Noi totusi mai pistrim o nadejde de re- inviere a Franfei si a dreptatii: Caci este inca un Dumnezeu in Ceruril... CORNELIU Z. CODREANU ci ani furtuna cumplita, care a infasurat intr’o clipa in valul siu de ceafa intunecoasa oa- stea luptatoare. Manati de crunta yijelie a patimilor deslintuite, ostasii aceleiasi idei au pornit a se bate ca orbii intre dansii apoi uitand de dusmanul comun s’au risipi in cele patru vanturi, Privifi acum studentimea, in pragul celei dea gasea aniversare a zilei de 10 Decem- Ca o sintez& a credin{elor nationaliste are fi incdlzesc sufletul, grosul studenfimei 0 de ieri si-a parasit uniforma ro- care Be cepted miscirii cu “gio adoptase si si-a impo-Nr obit capul cu sepei germane royii gi alba- Mire, pe cari strilucese, cusute in fir, cleste, ciocane, retorte, cap de mort, cirbuni apringi, ete. Cadrele partidelor politice se umplu mereu cu elemente noui, culese din sanul studenfimei si mai mult, organi juni cari odinioari erau focare le eredin- fei mntuitoare de neam, fin azi intruniri de-a valma cu jidanii pentru mirunte inte- rese de bucitarie. Tn situafia aceasta de rusinoasi decidere De prin tara Cum suge Vitejeasca Legiune! Supun judecifii Tale urmitorul fapt pe eare-] descriu dela inceput si pana la sfarsit: In seara zilei de 24 Septemvrie a. c., ma pomenesc in casa cu Ni icolae Ivan! 63 ani, Vas, N. Ivancuji de 34 ani si Vas. Tosub Maxim de 28 ani. Din vorba in vor! ajung si-mi spun scopul venirii lor: »PAi stii “neta, d-le Vasile, cd peste capul nostru se yarsi toate greutajile. Taji cer dreptul lor pana Ja un ban, insa dreptul nostru il flendurese tafi de-i merg peticile. Toti acu doua zile in urmi, perceptorul ne cerea achitarea darilor. De unde bani? Tre- buie sa vindem din ce-am muncit, si cu ba- aceia si plitim o dare, nu doua! Una o cu voia noastra gi alta mnuilui, fr yoie, cici ne inal la can- pentru statul Roman gi lanese din cel Roma- Nicolae, de unde ii spune mai departe: ca negustorii, »PAMANTUL STRAMOSESC” 15 a migeiirii, cfind totul pare a fi pierdut, ,,Le- giunea Arhanghelul Mihail”, cu incredere in dreptatea Dumnezeiasca, inalfi fruntea strigi tuturor celor cupringi de desna ‘uraj | Parana imbibata cu mosilor cari ya sti si creas pul ii va cere flicai cari si moara 9 invinga!” CORNELIU GEORGESCL (No. 8 an I) es, a lipitoarea yor urma din pricina cinstei lui, tot satul e victima acestui jidénas, ‘Aud ci pliiteste fasolea ‘usoar ciei mai cu 7 lei kgr. iar cea mic& cu 5.50, laté-i in drum spre hambar, insoliji si de mine. Pe drum jidanul ma intreba ca cine sunt, etc., eu ma fac mai prostimac, ruginandu-ma si ne mai scofandu-l din ,cucoane”. Eu cer proba cén- larului, prin cantarirea mea. Imi scoate 58 din 59 kgr. Aducem sacii pe cantar: I. 66 kg, IL. 53 kg. cu fasole mica, IL. 79 ker. cu fasole usoara. Am observat dela primul sac ca a luat balanfa, in care se pun greutafile, dé pe cumpana sa, lasdnd-o alaturea, La I—IL—IL noi ne miram ci e putin. E} zise: acesta e cintarul, hai luafi. Eu lam oprit si i-am ardtat gregala. El o sfecli, cacti pe alt ton i-am vorbit acum, aratanduana com cine ag fi, Cu o mand ridicd balanfa cu greutafile la locul sau, insd pune pictorul sub marginea postamentului de pus sacii si ne arata ca ¢ tot drept. li spun: ,Daca fii la zilele tale, ia piciorul de-acolo”, si pun mana in buzunar... CAntirim din nou tofi saci: 1. 69 kgr., II. 56.500 kgr., III, 91.300 kgr. lata cum ne in- gela cu 17,800 kgr. = Certificim prin propriile noastre iscdli- turi realitatea acestei hofii. V.,B, Munceleanu, N. lvdncufa, V. Ivan- cufd, 'V. Iosub Maxim, din com. Baghisoara (jud. Roman). N. B, — Ei, ce mai au de spus cei ce ne zie: mai pagnici, mai blanzi, ca Isus, nu cu | clici asta vii dovedeste ci nu sun- ‘fefi crestini... Noi avem deviza noastrit nzi cu cei blinzi gi infelegitori — si rail ‘A voastra lozinca n’o primim nici fa noastra, deci nici pe voi! . MUNCELEANSCRISORI Celor cinci copii ai Neamului Romanesc Scumpi gi dragi copii ai Neamului nostra! Desi eu merg spre apusul vietei, find de 5 2 ani, totugi imi rasare in stflet o raza noua de nadejde si reinviere a scumpei noa- sire fari, vizind migcarea sfanta si curata a Dtra cu Legiunea Marelui Voevod cerese Arh. Mihail. Ma intristez foarte, _gindin- du-ma ca mu voi trai si vad inflorind N mul nostru gi si gust si eu roadele trudnice, udate cu sudorigreci $i sange poate al celor sortiti de }martiri, care sunt si vor mai fi, i ru implinirea marelui plan ce se‘plgiiadeste cu atatea amariciuni, E destul dé tirzi molima se lafeste, mor- mantul ni’ a, cioclii sunt gata si ne as- tupe pe vecie; iar omanii, mari $i mici, ne codim, ne to ne sfadim, pentru ambifii, mariri goale si averi trecdtoare. Eu fac eaci sunt prost. Tu taci cA esti siret, el tace ca e inhamat in partid politic. Ei tac ea sunt la cirmi, si asa mereu tacem cu tofii, intmerecul pierzarii ne cuprinde clipa ‘eu clipa si faclia Neamului nostru se stinge. Sunt un biet faran plugag;dax,. manuese -condeiul ca si sapa ori a rul meu, cu banul, cu condeiul, vorba si fapta, rugandu-va a-mi da un locusor in re- vista noastra ,,Pam4ntul Strimosesc”, si-mi vars din focul meu de roman, ce arde in sufletu) meu. Voi serie sub titlul: Noi Ro- ‘manii suntem pe pragul peirei, sau nu? i pentru ce? ; ee tase gh creates fica? se i ce trebue facut’ Ce trebue a stie si si faca tot Romanul? M - V. I. ONOFREI, _ com. Tungujei (Vaslui) orite pani acum se ,in ziua Patron. i .PAMANTUL sTRAMOgESC! — Meer “ee Legamantul primilor Legionari \ Legimantul celor dintai, Legionari cari Sau legat fraji de luptiiy s'a facut fara for malitajile obignuite in asemenea ocazii, Nu s'au rostit discursuri frumoase, cari $4 Ta. | mAaie vorbe goale, n’a cintat muzica, si se adune curiosii, n’au fost steaguri multe $i nici banchet seara, Ci ca {éranul nostru cuminte $i credincios care nu incepe nimic fara ,Doamne ajuta” am pornit si noi, incepand cu parastasul fi cut in memoria tuturor Domnitorilor sj sol- dafilor cari s’au jertfit pentru apararea pa- mantuluj stramogesc, solemnitate care sinte tizeaza cel mai de seama principiu de baza al Legiunii — crediti{a — si sfarsind ca ame- stecarea pamantulaj din toate locurile de glorie ale {arii, — amintind vitejia stramo- seasca — totul petrecdndu-se intr’o atmos- fera de seninatate gi fratie. Azi nu maiysuntem despartifi si pierdufi in mijlocsul unei mase fara nici o finta, fara nici un scop sé fara nici un rost, decdt acela de a petrece — ci formam un mdanunchiu mai tare ca ferul, ,avant-garda” Legiunii, care in ziua de 8 Noembrie a facut primul pas de innaintare. Din mersul ei nu se va abate nici odaté in laturi nici nu va da inap. Deviza ei este: inainte ! Scopul; ,,.ne vom scoate neamul din robie sau vor muri cu glorie ’n razboiu!” IONEL T. BANEA (0.8 an I)