Sunteți pe pagina 1din 2

PAŞA HASSAN

de George Coşbuc
(Universul operei)

1. TITLUL.
Deşi eroul baladei este Mihai Viteazul, titlul poartă numele personajului
cu care acesta intră în antiteză (Paşa Hassan), deoarece chipul voievodului
muntean şi faptele sale eroice sunt evocate prin prisma (viziunea) paşei.

2. TEMA OPEREI este evocarea luptei eroice a poporului român pentru


apărarea libertăţii pământului strămoşesc.

3. SUBIECTUL
Inspirată din opera istorică „Românii supt Mihai Voievod-Viteazul” de
Nicolae Bălcescu, balada lui G. Coşbuc evocă un episod din lupta de la
Călugăreni, pe râul Neajlov, unde românii, conduşi de Mihai Viteazul, au
învins armata turcilor, aflată sub comanda generalului Sinan-paşa. Alături de
turci au luptat şi moldovenii, comandaţi de Hassan-paşa.

4. CADRUL ACŢIUNII (SPAŢIUL ŞI TIMPUL)


a) SPAŢIUL. Este sugerat succint prin câteva detalii care dau contur
locului desfăşurării acţiunii: „mal”, „mocirlă”, „baltă”, „poala pădurii”,
„departe de luncă”, „câmpuri”, „taberi”.
b)TIMPUL. Lupta de la Călugăreni a avut loc în anul 1595. Din operă
lipsesc indicii de timp.

5. STRUCTURA BALADEI
Structura operei literare „Paşa Hassan” conţine trei secvenţe :
 confruntarea celor două armate (primele cinci strofe);
 urmărirea paşei de către voievodul român (strofele 6 – 11 );
 comentariul ironic al poetului legat de deznodământ (ultima strofă);

Deşi acţiunea este scurtă, se pot regăsi toate cele cinci momente ale
subiectului operei epice.
MOMENTELE SUBIECTULUI
I. EXPOZIŢIUNEA. Prezintă încleştarea dintre cele două armate, pe
fundalul căreia se conturează câteva personaje. Mihai conduce atacul oştirii
române, punând pe fugă pe turci. Turcimea, împinsă de iureşul românilor, cade
în mocirlă, în frunte cu temutul Sinan. Hassan, conducând lupta de la
depărtare, încearcă învăluirea oştirii muntene, dar fără succes.
II. INTRIGA. Mihai îl zăreşte pe paşă, îşi alege câţiva oşteni şi,
spulberând tot ce întâlneşte în cale, se îndreaptă spre paşă şi îl provoacă la luptă
pe viaţă şi pe moarte.
III. DESFĂŞURAREA ACŢIUNII. Mihai se apropie năvalnic, repetă
provocarea, însă paşa fuge ca un laş. În ochii îngroziţi ai paşei, voievodul
muntean capătă proporţii colosale. Înspăimântat de moarte, turcul aleargă
mâncând pământul.
IV. PUNCTUL CULMINANT. Înfricoşat de perspectiva unei morţi
cumplite, paşa îşi lasă turbanul căzut, îşi smulge veşmântul, are chipul răvăşit şi
aleargă într-o goană nebună.
V. DEZNODĂMÂNTUL. Paşa Hassan ajunge în tabăra turcească,
salvându-şi pielea. Aici, spahii se grăbesc să iasă din corturi şi să-i dea ajutor.
Comentariul ironic al poetului subliniază ipostaza umilitoare în care se află
Hassan, privit cu înţelegere de ai săi pentru fuga ruşinoasă din faţa adversarului.

6. PERSONAJELE
1. Personaje individuale:
 Mihai Viteazul – voievodul muntenilor şi conducătorul oştii
române;
 Paşa Hassan – general turc, adversarul şi duşmanul de moarte
al lui Mihai (uneltise la Poarta Otomană împotriva
voievodului );
 Sinan-paşa – general turc, conducătorul armatei otomane;
2. Personaje colective:
 Mica oştire a românilor, vitează, animată de dorinţa apărării
libertăţii;
 Armata otomană, mânată în luptă de dorinţa de îmbogăţire
prin jaf şi cucerire;