Proiect la matematica

Proiect realizat de :
Buldan Radu
Chivu Alexandru
Munteanu Andrei
Grigorescu Vlad
Melnic Mihai
Milu Marian
Habeanu Marian
 MATRICI ŞI DETERMINANŢI

1. MATRICI

1.1. Despre matrici

Acest concept l-am întalnit înca din primul an de liceu, atunci când s-a pus
problema rexolvarii unui sistem de două ecuaţii cu două necunoscute x, y, de forma

ax  by  c
 ' ' '.
a x  b y  c
Acestui sistem i-am asociat un teblou pătratic, care conţine coeficienţii
necunoscutelor (în prima linie sunt coeficienţii lui x, y din prima ecuaţie, iar in a doua

a b 
 ' '
a b 
linie figurează coeficienţii lui x, y din ecuaţia a doua): .

 
Am numit acest tablou matrice pătratică (sau matricea sistemului). Pe cele două
coloane ale matricei figurează coeficienţii lui x (pe prima coloană a, a ' ) şi respectiv
coeficienţii lui y (pe a doua coloană b, b ' ).

Definiţie. Se numeşte matrice cu m linii şi n coloane (sau de tip m  n ) un

tablou cu m linii şi n coloane
  a11 a12 ... a1n 
 
 a21 a22 ... a2n 
 ... ... ... ... 
 
a am2 ... amn 
 m1
ale cărui elemente a ij sunt numere complexe.

Uneori această matrice se notează şi A   ai j  unde i  1, m şi j  1, n . Pentru

elementul aij , indicele i arată linia pe care se află elementul, iar al doilea indice j indică
pe ce coloană este situat.
Mulţimea matricilor de tip m  n cu elemente numere reale se notează prin
 m,n  R  . Aceleaşi semnificaţii au şi mulţimile  m, n  Z  ,  m, n  Q  ,  m, n  C  .

Cazuri particulare
1) O matrice de tipul 1  n (deci cu o linie şi n coloane) se numeşte matrice linie şi are
forma
A   a1 a 2 ... a n  .
2) O matrice de tipul m  1 (cu m linii şi o coloană) se numeşte matrice coloană şi are
forma

 a1 
 
 a2 
B   .
...
 
a 
 m
3) O matrice de tip m  n se numeşte nulă (zero) dacă toate elementele ei sunt zero. Se
notează cu O
  0 0 ... 0
 
 0 0 ... 0
O  .
... ... ... ...
 
 0 0 ... 0 

4) Dacă numărul de linii este egal cu numărul de coloane, atunci matricea se numeşte
pătratică.

 a11 a12 ... a1n 

 
 a21 a22 ... a2n 
A  .
... ... ... ...
 
a an2 ... ann 
 n1
Sistemul de elemente  a11 a 22 ... a nn  reprezintă diagonala principală a
matricii A, iar suma acestor elemente a11  a 22  ...  a nn se numeşte urma matricii A
n
notată Tr(A)   ai i . Sistemul de elemente  a1n a 2 n 1 ... a n1  reprezintă
i 1
diagonala secundară a matricii A.
Mulţimea acestor matrici se notează  n  C  . Printre aceste matrici una este foarte
importantă aceasta fiind

1 0 ... 0 
 
 0 1 ... 0 
In  
... ... ... ...
 
 0 0 ... 1 
 
şi se numeşte matricea unitate (pe diagonala principală are toate elementele egale cu 1,
iar în rest sunt egale cu 0).
 1.2. Operaţii cu matrici

1.2.1. Egalitatea a două matrici

Definiţie. Fie A   ai j  , B   bi j    m,n  C  . Spunem că matricile A, B sunt

egale şi scriem A = B dacă a i j = bi j ,    i  1, m ,    j  1, n .

Exemplu: Să se determine numerele reale x, y astfel încăt să avem egalitatea de

matrici

x1 yx  2 x 1

   .

0 x2y 0 29 x
R. Matricile sunt egale dacă elementele corespunzătoare sunt egale, adică:
x  1  2
x  y   x  1

 Rezolvând acest sistem găsim soluţia x = 1, y = -3.
0  0
 x  2 y  9  2 x.

1.2.2. Adunarea matricilor

Definiţie. Fie A   ai j  , B   bi j  , C   ci j    m,n  C  . Matricea C se numeşte

suma matricilor A, B dacă: c i j = a i j + bi j ,    i  1, m ,    j  1, n .

Observaţii
1) Două matrici se pot aduna dacă sunt de acelaşi tip, adică dacă au acelaşi număr de
linii şi acelaşi număr de coloane, deci A, B   m,n  C  .
2) Explicit adunarea matricilor A, B înseamnă:
  a11 a12 ... a1n   b11 b12 ... b1n 
   
 a21 a22 ... a2n   b21 b22 ... b2n 
 ... ... ... ...  +
 ... ... ... ...  =

   
a am2 ... amn   bm1 bm 2 ... bmn 
 m1
 a11  b11 a12  b12 ... a1n  b1n 
 
 a21  b21 a22  b22 ... a2n  b2n 
 ... ... ... ...  .

 
 a  b a  b ... a  b 
 m1 m1 m2 m2 mn mn 
Exemplu: Să se calculeze A + B pentru:

1  1 2   0 5  3 
1.
A , B  ;

3 0 1 10 1 5
  1  0 1
2.
A , B .
 1  1 0
R. 1. Avem

1  2   0 5  3   1  0 - 5 2 - 3   1 4  
AB    
3 010 1 5310 1 5 13 6
2. Avem
 101  01  12
AB  .   .

1 0 1 0  1
Proprietăţi ale adunării matricilor
A 1 (Asociativitatea adunării). Adunarea matricilor este asociativă, adică:
 A  B   C  A   B  C  ,   A, B, C   m,n  C  .
A 2 (Comutativitatea adunării). Adunarea matricilor este comutativă, adică:
A  B  B  A ,   A, B   m,n  C  .
A 3 (Element neutru). Adunarea matricilor admite matricea nulă ca element
neutru, adică  Om ,n   m,n  C  astfel încât A + Om ,n = A,    A   m,n  C 
.
A 4 (Elemente opuse). Orice matrice A   m, n  C  are un opus, notat  A ,
astfel încât
A    A  Om , n .

1.2.3. Înmulţirea cu scalari a matricilor

Definiţie.Fie   C şi A =  ai j    m,n  C  . Se numeşte produsul dintre

scalarul   C şi matricea A, matricea notată A   m,n  C  definită prin A =
 ai j  .
Obs.: A înmulţi o matrice cu un scalar revine la a înmulţi toate elementele matricii cu acest scalar.

 a11 a12 ... a1n 

 
 a21 a22 ... a2n 
Deci A =
 ... ... ... ...  .
 
 a a ... a 
 m1 m2 mn 

1 
  3 5
2 
 . Atunci 6A = 
3 18 30
Exemplu Fie A  
 2  0  .

0 1  4 6
 3 
Proprietăţi ale înmulţirii matricilor cu scalari
S 1   A     A ,     ,   C,    A   m,n  C  ;
S 2   A  B   A  B ,      C,    A, B   m,n  C  ;
S 3      A  A  A ,     ,   C,    A   m,n  C  ;
S4 1  A  A ,1  C,   A   m,n  C  ;

1.2.4. Înmulţirea matricilor

Definiţie. Fie A =  a k i    m,n  R  , B =  bi j    n, p  R  . Produsul dintre

matricile A şi B (în aceasta ordine), notat AB este matricea C =  c k j    m, p  R 
definită prin
n
c k j   a k i bi j ,    k  1, m ,   j  1, n .
i 1

Observaţii
1) Produsul AB a două matrici nu se poate efectua întotdeauna decât dacă A   m,n  R  ,
B   n, p  R  , adică numărul de coloane ale lui A este egal cu numărul de linii ale lui
B, când se obţine o matrice C = AB   m, p  R  .
2) Dacă matricile sunt pătratice A, B   n  R  atunci are sens întotdeauna atât AB cât şi
BA, iar, în general, AB  BA adică înmulţirea matricilor nu este comutativă.

Proprietăţi ale înmulţirii matricilor

I 1 (Asociativitatea înmulţirii). Înmulţirea matricilor este asociativă, adică
 AB  C  A BC  ,   A   m,n  C  ,   B   n, p  C  ,   C 
 p, s  C  .
I 2 (Distributivitatea înmulţirii în raport cu adunarea). Înmulţirea
matricilor este distributivă în raport cu adunarea matricilor, adică
 A  B  C  AC  BC , C  A  B   CA  CB,   A, B, C matrici
pentru care au sens operaţiile de adunare şi înmulţire.
I 3 Dacă I n   n  C  este matricea unitate, atunci
I n A  AI n  A,    A   n  C  .
Se spune că I n este element neutru în raport cu operaţia de înmulţire a matricilor.

1.2.5. Puterile unei matrici

Definiţie. Fie A   n  C  . Atunci A1  A , A2  A  A , A 3  A 2  A , …,

A n  A n 1  A ,    n  N * . (Convenim A  I 2 ).
0

TEOREMA Cayley – Hamilton. Orice matrice A   n  C  îşi verifică

polinomul caracteristic det  A  I   0 .
Pentru n = 2.

a b a b
A     det A   ad bc
c d  c d
 ab 10   ba 
AI    .

c d 01  c d
a  b
det IA 0 0 da   bc0 ad a d  bc0
2

dc 
BIBLIOGRAFIE:
www.clopotel.ro/.../referate/download_ALGEBRA_SI_ANALIZA_CLASA_XI-3570....