REFERATUL

Preluat de pe https://dexonline.ro și din formatul print DEX ed. a II-a, revizuită și

adăugită,2009
1. REFERÁT, referate, s. n. Dare de seamă, scrisă sau orală, asupra unei cărți, a unei activități etc. ♦ Raport (de
câteva rânduri) scris pe marginea unei cereri, a unui act etc. (în care se propune o rezoluție). – Din germ. Referat.

Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Autor: Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”
Editură: Editura Univers Enciclopedic Gold
Anul apariției: 201

2. REFERÁT ~e n. 1) Comunicare publică care prezintă o expunere desfășurată a unei teme. ~ la congres. 2)
Prezentare scurtă (orală sau scrisă) a unei publicații. 3) Raport scurt, scris pe marginea unei cereri, prin care se
propune o soluție. /<germ. Referat

3. REFERÉNT ~ți m. 1) Specialist într-o instituție, care informează și dă consultații într-un anumit domeniu. 2)
Persoană care face un referat; raportor. /<germ. Referent, lat. referens, ~ntis

Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române

Autor: Litera Internațional
Editură: Editura Litera Internațional
Anul apariției: 2002

EXEMPLU DE TEMĂ-REFERAT

REDACTAŢI UN REFERAT ȘTIINŢIFIC PE O TEMĂ LIBERĂ DIN DOMENIUL METODOLOGIEI

CERCETĂRII ÎN sTIINŢELE SOCIALE, RESPECÂND TOATE CERINŢELE NECESARE ÎNTOCMIRII
ACESTUIA!

REFERATUL trebuie SĂ CUPRINDĂ 3-5 PAGINI (2500-3000 de caractere),

OBSERVAŢIE: este subȋnţeles că foaia de gardă nu este inclusă ȋn cele 3-5 pagini solicitate!!!!

CE REPREZINTĂ

Referatul este:
 o lucrare ştiinţifică, personală care abordează o temă (dată de titlul referatului);
și are desfăşurare logică (abstract, introducere, cuprins, încheiere, bibliografie)

 un act oficial - administrativ care confirmă/infirma anumite fapte, propunand si modalitatea de

rezolvare a acestora.

Alte sensuri ale cuvantului referat:

 raport foarte concis, pe marginea unei cereri (a nu se confunda cu rezolutia);
 dare de seamă asupra unei activitati sau a unei teze (de licenta, de doctorat, etc.).
IMPORTANT: ideile şi organizarea lor îi aparţin autorului (referentului), dar pentru argumentaţie se
recomandă apelul la studii şi cercetări ştiinţifice consacrate cu condiţia de a fi specificată sursa.

SCOP:
- relevă capacitatea studentului de a concepe, a realiza efectiv şi a prezenta o cercetare ştiinţifică
independentă.
- finalizarea studiilor şi atingerea unor standarde de calitate în profesiunea aleasă.
- trebuie să reprezinte şi să facă dovada consistenţei în specializarea urmată pe parcursul anilor de
studii.

PAȘI PRELIMINARI
1. Alegerea intentionala a subiectului din cadrul temei de cercetare. În orice referat stiintific exista
o parte a intentionalitatii acceptate si de catre student.
- tematica oricărui curs se descompune într-o multime de subiecte, care este indicat a fi vizualizate si
urmarite de catre studenti în momentul în care acestia trebuie sa aleaga numai unul (sau câteva) dintre
subiecte prognozate pentru a întocmi un referat stiintific.

- alegerea este facuta în mod rational(ma intereseaza subiectul) sau în mod afectiv (îmi place subiectul)

2. Studentul va lua ȋn consideraţie de ce trebuie ȋntocmit referatul și cui ȋi este adresat și va verifica
dacă a ȋnteles toate instrucţiunile solicitării de ȋntocmire a acestui referat

3. Se adună și se selectează informaţia dintr-o varietate de surse, ȋn funcţie de cât de detaliat se dorește
a fi referatul. Surse: literatură relevantă pentru creșterea ȋnţelegerii subiectului și a problemei cercetate,
ȋnaintea consultării metodelor pe care doriţi să le folosiţi.

4. Organizarea materialului adunat ȋn secţiuni și capitole (unde este cazul) și așezarea lor ȋntr-o ordine
logică și ușor de urmărit.

5. Se analizează materialul selectat și se notează câteva puncte de vedere pe primul draft al referatului,
ce se vor releva când dvs. veţi folosi fapte și evidenţe din material, concluzii ce se vor desprinde din
ele, luimitările și defectele dovezilor dvs., conflicte ȋntre concluziile și descoperirile dvs. sau ale
teoriilor analizate prin referat, etc.

6. După ȋntocmirea primului draft se recomandă o pauză ȋn elaborarea referatului și citirea acestuia din
perspectiva unui alt lector.
LOCUL REFERATULUI INTR-UN PROIECT DE CERCETARE

STRUCTURA DE REDACTARE A UNUI REFERAT STIINTIFIC

I. Titlul unui referat stiintific (este necesară o definire explicită a subiectului ȋn titlu) este necesar
sa cuprinda, în mod obligatoriu, trei puncte:

i. subiectul cercetarii.

ii. limitele cronologice ale cercetarii.

iii. spatiul la care se raporteaza cercetarea.

Subiectul cercetarii descrie aria de interes a studentului pentru o tema aleasa.

Nu este indicat ca subiectul cercetarii sa fie un termen general (politica, învatarea, dreptul) deoarece se
considera ca fiind o inadecvare în termini si în constructia prestabilita posibilitatea ca un student sa
reuseasca sa surprinda un domeniu vast de cercetare într-un referat de dimensiuni reduse cantitativ.

Subiectul cercetarii trebuie sa nu depaseasca limitele pe care le presupune cercetarea realizata si sa fie
definit într-o modalitate explicita.

De exemplu, Comunismul în România, Dreptul constitutional European comparat, Drepturile omului,

sunt titluri gresite de referat deoarece ele sunt prea ample, prea mari, prea întinse pentru o constructie
de referat de dimensiuni mici sau chiar mijlocii.

Exemplu corect: Geologia naţională ȋn zona Beacon Hill, Leicestershire

Sub acesta se introduce un paragraph - subtitlu:

Referat ȋntocmit pentru evaluarea la Cursul Geologie, departamentul de Geologie, Universitatea

Leicester.

Limitele cronologice ale cercetarii descriu ancorarea necesara a subiectului într-un interval
temporal. În absenta acestora subiectul este fie prea vast, fie prea vag.

De exemplu, nu putem vorbi despre politici sociale la modul general ci trebuie sa le ancoram într-o
analiza istorica, periodica, socio-culturala, altfel, ar trebui ca referatul nostru sa trateze subiectul respectiv de la
începuturile umanitatii, sau cel putin de la aparitia termenului-subiect respectiv.

Spatiul la care se raporteaza cercetarea.

- În multe titluri de referate se considera a fi o redundanta identificarea locului (tara, regiune s.a.) dar nu
este o repetitie inutila. De exemplu, analizele facute constituie exercitii metodologice ale unor studii de caz, care
se considera a fi subîntelese.
 Exemplu: Politicile sociale în România postdecembrista - cazul persoanelor defavorizate social (SE
SPECIFICĂ DETALIAT STUDIILE DE CAZ)

Spatiul indica locul concret al cercetarii iar timpul perioada la care se raporteaza subiectul respectiv.

Exigentele elaborarii referatului recomanda ca titlul exact al unui referat stiintific sa fie definitivat doar
la sfârsitul referatului, pentru ca între titlul si continutul referatului sa existe o legatura nemijlocita,
argumentativa si valida.

II. Întinderea spatiala a referatului este un criteriu cantitativ al constructiei unui referat stiintific:

- de mici dimensiuni - tipul de lucrari realizate de catre studenti în timpul anilor de studii, si
care sunt realizate pe o structura de 20000-30000 de semne grafice (aproximativ 7-10 pagini
dactilografiate),

- de mari dimensiuni - cazul lucrarilor de absolvire, sau de licenta, care sunt realizate prin
utilizarea a aproximativ 1400000 de semne grafice.

III. ELEMENTELE CARE COMPUN UN REFERAT

 Introduceţi idea principal a capitolului / secţiunii / paragrafului

 Explicaţi și elaboraţi idea, definind termenii-cheie
 Prezentaţi evidenţele / dovezile din materialele citite de dvs. sau din cercetările dvs. care să vă susţină abordarea.
 Comentaţi fiecare element al dovezilor aduse arătând cum vă susţine punctul de vedere
 Concluzionaţi la finalul capitolului / secţiunii / paragrafului, arătând semnificaţia și relevanţa lui pentru referat ca ȋntreg
sau făcând legătura cu următoarea secţiune / capitol, etc.

a. Abstractul

-urmează după titlu şi are maximun ½ pagină; nu detaliază, doar oferă perspectiva asupra
referatului

-prezintă succint ideile principale ale referatului, obiectivele referatului, ce s-a concluzionat și ce
se recomandă ȋn consecinţă.

b. Introducere.

- prezintă succint tema aleasă (în una, două pagini);

- explica probleme pe care domeniul respectiv le cere a fi cercetate si clarificate.

 Introducerea poate sa cuprinda:

- motivatia alegerii temei de cercetare (ca premise obiective si/sau subiective prin care studentul îsi
justifica tema aleasa) ;

- delimitarea subiectului supus cercetarii - mai ales daca subiectul respectiv este controversat sau
problematizant (ca abordari critice sau ca raportare narativa la subiectul vizat);

De aici incep elemente specifice proiectului de cercetare

- definirea conceptelor esentiale si mai putin uzuale (prin care se lamureste atât studentul cât si lectorul
referatului în legatura cu conceptele de baza utilizate si cu modalitatea de întelegere a acestora);

- indicarea ipotezelor de lucru (explicit formulate) de la care porneste cercetarea

Elaborarea ipotezelor de lucru este esentiala în orice referat. Acestea au menirea sa directioneze
cercetarea înspre o structura, cel putin demonstrativa sau argumentativa. Exemple:

Daca putem identifica un nucleu de premise procedurale care fac posibila coruptia legislativa, atunci
putem defini si elimina prin încadrare legislativa fenomenul coruptiei.

- enuntarea schematizata a modalitatilor de confirmare/infirmare a ipotezelor.

Etc. ( alte ETAPE ALE PROIECTULUI DE CERCETARE)

c. Continutul referatului.

Continutul referatului reprezinta partea cea mai extinsa a lucrarii.

- aici are loc / faceţi o prezentare sistematică, pas cu pas, toate momentele demonstratiei pe care vreti sa
o faceti, și analiza ipotezelor.

Argumentarea

 presupune trei etape:

- enuntarea ideii pe care o sustineti prin ea însasi

- enuntarea celorlaltor argumente care sustin si justifica ideea prezentata,

- folosirea ideii într-un exemplu concret, într-o situatie data.

 presupune

- a nu afirma nimic din ceea ce nu se poate demonstra

- a respinge tezele care se opun ideii care este promovata de vreme ce finalitatea ei este sa convingă sau sa
schimbe credintele, convingerile auditoriului.

Surse directe ale continutului:

a. livresti și referinţe web- prin utilizarea bibliografiilor, a bibliotecilor, a bancilor/bazelor de date naţionale și
ȋnternaţionale.

b. anchete - prin utilizarea interviului, a sondajelor de opinie sau a chestionarelor.

c. personale - prin utilizarea interogatiilor interioare, întelegerea punctelor de vedere etc.

Planificarea conţinutului

În functie de subiectul tratat si de obiectivul discursului, planul poate fi:

- Descriptiv - planul cronologic, planul comparativ, planul analizei punctelor de vedere, planul descriptiv
etc.

- Argumentativ - planul dialectic (teza ca prezentare si confirmare a unei opinii, antiteza ca dezvoltare a
unei teze contrare si ca respingere a primei teze si sinteza ca pozitie diferita de teza si antiteza dar care le pune,
prin raspunsul dat, în relatie).

- Demonstrativ, de rezolvare de probleme - modelul stiintific, modelul diagnosticului medical etc. având
ca format structural: formularea problemei, analiza situatiei, cautarea solutiilor, decizia finala.

Analiza textului

 Utilizarea optima a aliniatelor. Prin structura lor, vizeaza chiar structura argumentativa. indicând
relationarile demonstrative sau argumentative.

 Utilizarea pertinenta a citatelor în mod obligatoriu cu indicatii asupra verificabilitatii citatelor

respective (autor, carte, editura, loc, anul aparitiei, numarul paginii).

 Identificarea tabelelor sau ale figurilor care apar în text, numirea acestora printr-un număr și titlu
și precizarea sursei, dacă nu sunt construite de autorul referatului.

 Identificarea elementelor preluate din studiile bibliografice.

 - definiţiile, sintezele, textele scrise, clasificările proprii altor autori, școli, instituţii, vor fi
mentionate prin note de subsol sau prin indici de citare.

d. Concluziile referatului.

- referatul se finalizeaza cu CONCLUZIONAREA a ceea ce a fost expus pâna în acel moment

- se exemplifică utilitatea expunerii în ceea ce priveste: politici, actiuni, alternative, proiecte, initiative,
alcătuirea unor metodologii ( crearea unor tehnici și metode) etc.

IV. Aparatul critic

--utilizarea reperelor bibliografice celor mai reprezentative din domeniul respectiv.

,,SURSA” surselor bibliografice:

- Descoperire prin studiu individual, ȋn biblioteci, pe web.

- Descoperire prin căutarea recomandarilor bibliografice din cartile de specialitate

- Respectarea surselor bibliografice initiale si initiatice recomandate de catre cadrul didactic.

- Îmbogatirea surselor bibliografice initiale prin efortul propriu al cercetarii.

1. Notele reprezinta aparatul critic al lucrarii.

Prin citare si prin notele de subsol:

- sunt inventariate ideile, citatele, etc. preluate din bibliografia de specialitate

- sunt date explicatii pentru diferiti termeni, figuri, clasificari, anexe care nu apar în textul lucrarii.

2. Redactarea notelor de subsol

- sistemul european de notare: a. notele plasate la subsolul paginii sau b. notele plasate la sfârsitul
textului.

- sistemul american de notare: dupa menţionarea unei informatii bibliografice, se trec într-o paranteza:
numele autorului, anul aparitiei lucrarii si pagina unde se gaseste informatia respectiva.

Exemplu:

Limbajul perfect este vazut a presupune "modelul unei structuri cu minimum doua limbaje" ".aceasta
varianta a fost recent confirmata" (Lotman, 2005 : 87)

V. Redactarea bibliografiei finale

 Este ultima faza a redactarii unei lucrari si se poate realiza la nivel procedural prin:

a) enumerare exhaustiva, când bibliografia cuprinde toate reperele bibliografice utilizate de catre autor;

b) enumerarea selectiva, când contine doar titlurile cele mai importante folosite;

Ordinea:

- tuturor surselor ȋn bibliografia finală: alfabetică

- citării sursei bibliografice:

1. numele autorului, prenumele,

2. titlul complet al lucrarii,

3. numarul editiei (daca este cazul),

4. numele traducatorului sau a îngrijitorului editiei (daca este cazul),

5. editura,

6. locul aparitiei

7. anul aparitiei.

BIBLIOGRAFIE:

1. Drujinin Victor, Concepte operaţionale. Dicţionar de termini literari, Editura Andreas, Ed.
ANDREAS, București, 2006

REFERINŢE WEB:

Echipa Proiectului Dexonline, Dex online, Dicţionare ale limbii române,

https://dexonline.ro/definitie/referat , (accesat pe 25-X-2015)

Rădulescu, Mihaela, prof.univ.dr., Cum se redactează și se elaborează un referat știinţific,

http://documents.tips/documents/cum-faci-un-referat.html, (accesat pe 12-X-2015)

http://www.scritub.com/sociologie/resurse-umane/ELABORAREA-UNUI-REFERAT-
STIINT232271718.php (accesat oe 12-XI-2015)

University of Leicester, Writing Reports,

http://www2.le.ac.uk/offices/ld/resources/writing/writing-resources/reports (accesat pe 10-XI-2015)