Alergii alimentare

O alergie alimentară se produce atunci când sistemul imunitar al organismului nostru

reacționează împotriva anumitor substanțe din diverse produse alimentare, produse care în
mod obișnuit sunt inofensive pentru organismul uman.

Simptomele unei adevarate alergii alimentare încep de obicei imediat după ce mancați
dar nu mai târziu de 2 ore de la ingestia alimentelor. Cele mai des întalnite simptome
prin care ne dăm seama că avem alergii alimentare sunt:
 Urticarie, mâncărimi sau eczeme;


 Reacţii pe piele si reacţii ale intestinelor
 Greață si vărsături, crampe la stomac, indigestie sau diaree;


 Edeme ale pleoapelor, feţei, buzelor, limbii, gâtului sau în alte părţi ale corpulu;

 Congestie nazală sau probleme de respiraţie;


 Amețeli sau leșin.


 Semne de reacţie alergică extrema (şoc anafilactic):
 Inflamație în gât și dificultăți de înghițire;
 Dificultăți de respirație;
 Puls foarte rapid;
 Amețeli sau leșin;
 Culoarea albastră a unghiilor sau a pielii.

Alimentele care pot provoca alergii alimentare:

 Crustacee – cum ar fi creveți, crabi sau homar;
 Fructe – în special căpşunile şi fructe tropicale;
 Tomate;
 Peşte;
 Alimente care contin aditivi alimentari (care conţin : coloranţi alimentari, agenţi de îngroşare şi
conservanţi) – mezelurile, conservele, sucurile acidulate, bomboanele colorate sau supele la plic;
 Laptele si produsele lactate;
 Glutenul si produsele pe baza de grâu/secară/orz/ovaz;
 Drojdia;
 Ouăle;
 Nucile – inclusiv caju, arahide, alune, nuci braziliene, migdale;
 Soia;
 Lintea;
 Ardeiul iute;
 Usturoiul;
 Semintele de susan si floarea soarelui;
 Porumbul.

Factori de risc:
 Daca în familia dumneavoastră exista deja un istoric al prezenţei alergiilor atunci riscul de a avea şi
dumneavoastră este unul sporit. Dacă ambii părinşi au alergii alimentare, aveţi o şansă de 75% de a
avea si dumneavoastră alergii. Dacă unul dintre părinţi are alergii alimentare, atunci dumneavoastră
aveţi 30 – 40% şanse. Dacă nici unul dintre parinţi nu are alergii, posibilitatile sunt foarte mici, sub 10 –
15%.
 Diagnosticul de alergie alimentară:
 Eliminarea din regimul alimentar a alimentelor suspectate si reintroducerea lor la un interval de timp
daca simptomele nu se manifestă. Această metodă nu este o soluție absolută dar poate ajuta în a
restrânge lista de alimente suspecte.
 Testele pe piele. Un concentrat de alergeni alimentari este plasat sub piele; dacă sunteti alergici, vor
apărea leziuni de culoare roşie asupra pielii. Acestea apar in general, in termen de 15 – 20 de minute.


 Analizele de sânge (Rast şi ELIsa). Acestea caută anticorpi impotriva alergenilor alimentari.

Prevenire a alergiilor înca din copilărie:

 În timpul sarcinii şi al alăptarii sunt de evitat principalii alergeni alimentari precum arahidele și fructele
cu coajă arboriferă, proteinele de alune, ingredientele de lapte de vacă, ouă și grâu.
 Alăptatul este recomandabil chiar până la 2 ani. Mamele sunt sfătuite să dea copilului numai lapte
matern pentru primele 6 luni de viaţă, folosind formule hipoalergenice de completare a alăptării, dacă
este necesar.
 Copilul trebuie să crească într-un mediu sănătos, curat, fără mizerie și animale murdare în jur.
 Să nu oferim copilului alimente solide, decât după vârsta de 6 luni.
 Alimentele considerate a fi destul de alergene nu trebuie oferite copiilor decât numai după anumite
vârste. Astfel: produse lactate după vârsta de 1 an; ouă după vârsta de 2 ani; arahide, nuci, peşte după
vârsta de 3 ani.
 În cazul în care se dezvoltă alergii, este recomandat să se evite alimentele ce le-au provocat
Tratamentul alergiilor:

Tratamentul variază în funcție de tipul şi de severitatea simptomelor. Simptomele ușoare pot

dispărea și fără tratament.
În unele cazuri foarte severe (şoc anafilactic), supravieţuirea poate depinde de o injecţie de
adrenalină. Suferinzii de alergii alimentare trebuie să evite alimentele alergene pentru a preveni reacţiile
alergice. Asta nu înseamnă că nu trebuie să aveți o dietă variată. Studiile arată că majoritatea oamenilor
sunt alergici la numai unul sau două produse alimentare. Totodată o alergie la un anumit aliment poate, de
asemenea, indica o alergie la un alt produs care poate avea aceleaşi caracteristici.
Dacă doriți să urmați tratamente naturiste puteți utiliza extrase de plante medicinale:
 ceai verde fară cofeină

 lapte de scaiete


 gheara pisicii


 


 Eliminați toți alergenii alimentari suspecți, inclusiv derivatele lactate, de grâu (gluten), soia, ciocolată,
porumb, conservanţi şi aditivi alimentari.
 Mânancați mai multe alimente bogate în antioxidanți (cum ar fi legumele cu frunze verzi) și fructe
(afine sau cireşe).
 Evitaţi alimentele rafinate, cum ar fi cele care au la bază făină albă şi zahăr (exemplu: produsele de
patiserie).
 Mâncați mai puțină carne roșie și mai multă carne albă slabă și pește de apă rece.
 Folosiți uleiul de măsline sau ulei vegetal. Evitați cât mai mult mancarea prăjită și preferați-o în schimb
pe cea fiartă.
 Evitaţi cafeaua și alte stimulente precum alcool sau tutun.
 Beţi 6 – 8 pahare de apă pe zi (plată sau filtrată).
 Faceți exerciții fizice moderate, cel puţin 30 de minute pe zi, 5 zile pe săptămână.
Tipuri de alergii alimentare
Alergia la produsele lactate

Acest tip de alergie provine din reacția sistemului la proteinele din lapte.
Simptomele cel mai des întâlnite sunt înroșirea pielii, vărsături, diaree, colici, probleme de respiratie.
Alergia la alune
Această alergie este o reacție a sistemului imunitar la proteinele din alune. Este o alergie întâlnită destul de des în
Australia, dar în Europa există puține cazuri.
Se manifestă prin înroșirea pielii, probleme de respirație și leșin.
Spre deosebire de alte alergii, copiii nu scapă de această problemă când ajung la vârsta adolescenței, dar în cele mai
multe cazuri se atenuează gravitatea reacţiilor .