CUPRINS:

INTRODUCERE .................................................................................................. 3
1. BAZELE TEORETICE ALE PROCESULUI DE USCARE .......................... 4
1.2. Mecanismul uscării ..................................................................................... 5
1.2.1. Îndepărtarea apei din produse ............................................................. 5
1.3. Metode de uscare......................................................................................... 5
1.4. Clasificarea materialelor umede din industria alimentară .......................... 6
1.4.1. Modul de legare a apei ........................................................................ 6
1.5. Cinetica operației de uscare ....................................................................... 7
1.6. Factorii care influiențează uscarea .............................................................. 8
2. PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE A TOBEI DE USCARE-RĂCIRE......... 9
3. CALCULUL TERMIC AL INSTALAȚIEI ................................................... 10
4. PROTECȚIA MUNCII................................................................................... 16
BIBLIOGRAFIE................................................................................................. 19

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Proiect de an la OUIA
Изм. Лист
Efectuat № докум. Подпись Дата Litera Coala Coli
Balandiuc M.
Лист Листов
Controlat Dodon Adelina
Cuprins 2

UTM FTMIA gr. TAP-152

19

Aprobat.
 INTRODUCERE

Uscarea este operaţia prin care apa din materialele solide este îndepărtată sub
acţiunea energiei termice care determină vaporizarea umidităţii din material. Ea are
la bază transferul simultan de impuls, căldură şi masă.
Uscarea este un produs de transfer de umiditate însoţit şi de transfer de căldură, în
care produsul cedează apă unui agent termic (aer sau gaze) care, în acest caz, are şi rolul
de a absorbi vaporii de apă îndepărtaţi din produse.

Instalaţiile de uscare de import moderne sunt dotate cu diferite metode ale

aportului de energie şi sisteme sofisticate de automatizare care reduc la maxim consumul
de energie a acestora şi asigură o calitate înaltă a produsului finit. Aceste instalaţii sunt
costisitoare şi nu întotdeauna este posibilă procurarea lor de către antreprenorii autohtoni
din motive financiare. Totodată întreţinerea lor necesită personal de calificare înaltă şi
reparaţia poate fi efectuată numai de către specialiştii întreprinderilor producătoare. Toate
acestea duc la cheltuieli suplimentare care nu justifică investiţiile.
La moment un şir de întreprinderi activează utilizând instalaţii de uscare învechite
procurate din spaţiul postsovietic sau de construcţie proprie. Aceste instalaţii sunt într-o
măsură oarecare automatizate, accentul fiind pus pe mecanizarea operaţiilor mecanice
cum ar fi încărcarea, descărcarea, transportarea materiei prime prin camera de uscare etc.
Însă dirijarea şi înregistrarea parametrilor procesului tehnologic rămânând a fi realizaţi
manual. Însă aceşti factori şi influenţează calitatea produsului finit şi consumul de
energie.
Automatizarea instalaţiilor existente de uscare a produselor agroalimentare poate fi
realizată în baza sistemelor de automatizare de import existente sau în urma elaborărilor
autohtone a acestora. Sistemele de automatizare de import sunt costisitoare şi în
majoritatea cazurilor nu pot fi supuse reparaţiei.
La moment, sunt elaborate un şir de cercetări în domeniul uscării de către savanţii
din R.Moldova, inclusiv şi în cadrul diferitor proiecte finanţate de Academia de Ştiinţe a
R. Moldova. Au fost studiate şi elaborate regimuri tehnologice de uscare a fructelor,
legumelor, produselor de destinaţie medico-biologică, produselor sâmburoase, etc.
În R. Moldova se recoltează cantităţi mari de fructe şi legume uşor alterabile care
necesită prelucrare rapidă şi condiţii specifice de păstrare. Una din metodele de
prelucrare şi de uscare a acestora este deshidratarea lor – uscarea.

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Proiect de an la OUIA
Изм. Лист
Efectuat № докум. Подпись Дата Litera Coala Coli
Balandiuc M.
Лист Листов
Controlat Dodon Adelina
Introducere 3 19

UTM FTMIA gr. TAP-152

Aprobat.
 1. BAZELE TEORETICE ALE PROCESULUI DE USCARE
Uscarea este operaţia prin care apa din materialele solide este îndepărtată sub
acţiunea energiei termice care determină vaporizarea umidităţii din material. Ea are
la bază transferul simultan de impuls, căldură şi masă.
Uscarea este un produs de transfer de umiditate însoţit şi de transfer de căldură, în
care produsul cedează apă unui agent termic (aer sau gaze) care, în acest caz, are şi rolul
de a absorbi vaporii de apă îndepărtaţi din produse.
Îndepărtarea unei părţi a apei din produse se poate realiza prin intermediul mai
multor operaţii, în funcţie de starea lor fizică iniţială, conform tabelului 1.1.

Tabelul 1.1 Operaţii pentru îndepărtarea apei

Operaţia Starea fizică iniţială a materialului

Solidă Lichidă Gazoasă
Sedimentare
Mecanice
Centrifugare
Filtrare
Presare
Utilizarea de materiale higroscopice
Fizico-chimice Absorbţie
Extracţie Adsorbţie
Răcire
Sublimare Vaporizare
Termice
Distilare
Rectificare

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Proiect de an la OUIA
Изм. Лист
Efectuat № докум. Подпись Дата Litera Coala Coli
Balandiuc M.
Controlat Dodon Adelina
Bazele teoretice ale Лист
4 Листов
19
procesului de uscare
UTM FTMIA gr. TAP-152
Aprobat.
 1.2. MECANISMUL USCĂRII

1.2.1. ÎNDEPĂRTAREA APEI DIN PRODUSE

Îndepărtarea apei din produse se realizează prin evaporarea apei la suprafaţa liberă a
produsului şi apoi difuzia acesteia în mediul înconjurător.

Evaporarea apei la suprafaţa liberă a produsului. Produsele cu un oarecare conţinut

de umiditate se încălzesc, pentru ca presiunea de vapori a apei să depăşească presiunea
de vapori a stratului de aer care înconjoară produsul. În condiţia existenţei acestei
diferenţe de presiune, pe seama legii difuziei, apa din stratul superficial al produsului
care s-a transformat în vapori, trece în aer. Pentru a face mereu posibilă deplasarea
vaporilor de apă, dinspre produs înspre mediul înconjurător, este necesar să se
îndepărteze încontinuu vaporii acumulaţi în stratul de aer care înconjoară produsul, care
se realizează când uscarea se face sub vid.

Difuzia apei în mediul înconjurător. În cazul în care, la suprafaţa produsului se

aduce un curent de aer a cărui presiune de vapori este mică, se creează o diferenţă de
presiuni care va permite apei din stratul exterior al produsului să difuzeze în aer. Aerul,
încărcat cu umiditate, este încontinuu vehiculat, creând astfel condiţii pentru o
permanentă difuziune a apei dinspre produs înspre aerul înconjurător. Pe măsură ce
stratul periferic a pierdut apa, concentraţia în apă a straturilor interioare ale produsului
depăşeşte concentraţia în apă a acestui strat periferic. Ţinând seama de legile difuziei, apa
din interiorul produsului se va deplasa spre exterior până se va ajunge la un echilibru,
care va fi stabilit în funcţie de caracteristicile aerului, din camera unde urmează a se
depozita produsul uscat.

1.3. METODE DE USCARE

a. După modelul transmiterii căldurii către produse, uscarea se realizează: prin

conducţie, prin convecţie şi prin radiaţie.
- prin conducţie, cînd produsul vine în contact direct cu suprafaţa caldă a uscătorului,
care trebuie încălzită mereu la temperaturi mari. În acest caz, produsele se pot
supraîncălzi neuniform, degradându-se;
- prin convecţie în aer cald sau gaze de adere, produse1e fiind aşezate pe rastele,
cărucioarele mobile, tăvi, etc., circulînd fie şi produsul şi aerul, fie numai aerul de
uscare. Se poate folosi aer cu
temperatură mare şi umiditate (absolută) mică, permiţând razelor să pătrundă în produs;
- prin radiaţie cînd produsele sunt supuse acţiunii razelor calorice emise de radianţi
calorici (corpuri ceramice sau metalice încălzite, lămpi electrice cu raze infraroşii). În
acest caz, produsele se usucă, în straturi de grosime mică, permiţând razelor să pătrundă
în produs.

Coal
a
Proiect de an la OUIA 5
Mod. Coal Nr Document Semnat Data
a Дата 8
 b. După presiunea la care are loc, uscarea se poate realiza fie la presiunea atmosferică, fie în vid
(prin uscare la temperatura mediului înconjurător, fie că produsul este îngheţat, apa îndepărtându-se
prin sublimare).

1.4. CLASIFICAREA MATERIALELOR UMEDE DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ.

1.4.1. MODUL DE LEGARE A APEI.

Clasificarea materialelor umede din industria alimentară, după Lâkov, este prezentată în tabelul 1.2:
Tabelul 1.2. - Clasificarea materialelor umede din industria alimentară
După forma de prezentare
Forma de prezentare (exemple,
metode de uscare Proprietăţi
Tipul de material
recomandate)
Lapte, sînge, sucuri: Proprietăţile coloizior
Soluţii coloidale
- uscare prin pulverizare
Geluri, sisteme coloidale Prezintă o structură spaţială
coerente Au aspect solid
Au mare afinitate pentru
Corpuri gelatinoase Geluri elastice: lichide
- geltina Absorb lichidele apropiate ca
- corpuri coloidale - aluatul de făină polaritate umflîndu-se;
prin uscare se contractă fără
pierderea proprietăţilor elastice
- corpuri capilar-poroase Geluri casante, nespecifice Prin uscare işi modifică puţin
industriei alimentare dimensiunile, dar devin
freabile; absorb orice lichid
care le udă
Majoritatea materiei prime şi Au o structură capilar-poroasă,
Corpuri coloidale capilar-
produselor alimentare: legume, cu perţi elastici ai porilor
poroase
fructe, boabe de ceriale
După geometria golurilor (pori, capilare)
Tipul de material Proprietăţi
Materiale compacte Nu prezintă goluri, pori sau capilare
Coloizi sau geluri elastice Au structură coloidală sau de gel elastic, fără goluri
Prezintă goluri:
- macroscopice: corpurile poroase la care presiunea de vapori a
apei în pori este practic egală cu cea de la suprafaţa liberă
- capilare:
- cu φ>10-7m → au proprietăţi asemănătoare cu cele cu
Materiale poroase
goluri macroscopice
- cu φ=10-9…10-7m → la care presiunea de vapori a apei
este mai mică decît cea de la suprafaţa liberă
- microscopice: φ<10-9m → în care apar forţe moleculare,
legături chimice etc.

În tabelul 1.3. se prezintă sintetic modul de legare a apei în materialele umede.

Coal
a
Proiect de an la OUIA 6
Mod. Coal Nr Document Semnat Data
a Дата 8
 Tabelul 1.3. - Modul de legare a apei în materialele umede
Modul de legare Mecanizmul de legare (reţinere a umidităţii)
Reprezintă apă compoziţională, puternic legată ionic (energia de
Apa legată chimic legătură 10-4-10-5kj/kmol); se elimină numai la temperaturi înalte
de obicei nu prin uscare
Apa legată fizico-chimic:
- adsorbtiv Prin interacţiunea intermoleculară a apei cu materialul.
Apa reţinută prin forţe moleculare (van der Waals), chimice,
adsorbţia este spontană, exotermă, însoţită uneori de absorbţie,
urmată de fenomene osmotice cu efect termic nul.
- osmotic Provoacă umflarea materialului, fără apariţia vreunui effect termic
- structural Apa aflată în interiorul celulelor, pentru materialele cu structură
celulară.
Observaţie: apa legată osmotic şi structural este de cîteva ori mai multă decît apa legată
Adsorbitiv
Apa reţinută mecanic: Apa reţinută în interiorul şi pe suprafaţa porilor şi a capilarilor,
datorită contactului direct sau prin adsorbţia şi condensarea
vaprilor de apă din aerul umed; este reţinută prin forţe de adeziune
peste filmul de molecule legate adsorbitiv sau prin forţe asociate
tensiunii superficiale, în cazul materialelor granulare.
- apa legată molecular Apă reţinută numai în punctele de contact al granulelor.
- apa legată funicular Cantităţi mai mari de apă care se reunesc formînd punţi şi inele de
lichid.
- apa legată de saturaţie Apa reţinută cînd lichidul umple complet toţi porii, predominînd
faza lichidă.

1.5. CINETICA OPERAŢIEI DE USCARE

Cinetica uscării stabileşte legătura dintre variaţia umidităţii materialului în timpul

uscării şi numeroşii parametri ai procesului (proprietăţile şi structura materialului,
dimensiunile lui, condiţiile hidrodinamice ale agentului de uscare etc.).
Viteza de uscare este una din mărimile importante în cinetica uscării. Se defineşte
ca fiind cantitateatea de umiditate îndepărtată pe unitatea de suprafaţă în unitatea de timp.
Sub formă diferenţială, viteza de uscare poate fi exprimată prin relaţia:
dW
U (1.3)
A  dt
Încercările pentru stabilirea unor ecuaţii teoretice pe baza cărora să se calculeze
viteza de uscare în funcţie de proprietăţile iniţiale şi finale ale produsului supus uscării,
de condiţiile de realizare a operaţiei au condus la ecuaţii complicate şi greu de aplicat. De
aceea pentru determinarea vitezei de uscare se recurge la datele experimentale obţinute în
condiţii de laborator şi transpuse la condiţiile industriale.

Coal
a
Proiect de an la OUIA 7
Mod. Coal Nr Document Semnat Data
a Дата 8
 1.6. FACTORII CARE INFLUIENŢIAZĂ USCAREA
Factorii de care depinde uscarea şi, deci viteza de uscare se pot grupa în trei categorii:
-factori referitori la materialul supus uscării;
-factori referitori la agentul de uscare;
-factori referitori la operaţia de uscare.
Dintre factorii referitori la agentul de uscare mai importanţi sînt:
-parametrii agentului de uscare: temperatură, viteză şi umiditate relativă;
-natura agentului de uscare;
-caracterul şi condiţiile de contact între material şi agentul de uscare.
Cu cît temperatura şi viteza agentului de uscare sînt mai mari şi cu cît umiditatea
relativă este mai mică, cu atît viteza de uscare este mai mare. În cazul în care condiţiile
de contactare a particulelor de materiale cu agentul de uscare sînt foarte bune, viteza de
uscare creşte în comparaţie cu viteza de uscare în strat fix.
Dintre factorii referitori la operaţia de uscare mai importanţi sînt:
-uniformitatea uscării;
-tipul de uscător;
Uniformitatea uscării are o importanţa mare, atît datorită calităţii materialului uscat
cît și duratei procesului de uscare.
Multitudinea factorilor care influenţeaza viteza de uscare determină recurgerea la
date experimentale pentru calculul și construcţia uscătoarelor.

Coal
a
Proiect de an la OUIA 8
Mod. Coal Nr Document Semnat Data
a Дата 8
 2. PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE AL INSTALAŢIEI
Uscătorul cu benzi rulante este destinat pentru uscarea fructelor şi legumelor, aici
materialul este purtat continuu, în strat subţire.Instalația este formată din benzi
transportatoare; pîlnie de încălzire, cu dozator; tambure pentru antrenarea benzilor; role
pentru susţinerea benzilor; table pentru dirijarea curentului de aer; încălzitor şi
transportator elicoidal. Pe astfel de tip de uscător materialul înaintează în contracurent cu
aerul preîncălzit. Circulaţia în contracurent se adoptă pentru materialele sensibile la
căldură în stare uscată, cînd se cere uscarea înaintată a materialului şi cînd conţinutul
iniţial de umezeală al agentului de uscare este relativ mare.
În uscătoarele cu mai multe benzi transportatoare, materialul este uscat mai
uniform din cauza amestecărilor prin căderile de la capetele benzilor. Viteza benzilor este
de 0,3-0.5 m/min, iar viteza aerului de 2-3 m/s.
Uscătorul prezintă o cameră de uscare închisă, termoizolată, în interiorul căreia
sunt amplasate, una sub cealalata 4 benzi rulante. Din toate părţile carcasei există uşi
termoizolate, care asigură accesul la benzi în timpul verificării, curăţirii şi reparării.
Fiecare bandă rulantă este unită cu următoarea pentru a permite trecerea produsului de pe
o bandă pe alta.
Pentru încărcarea produsului, în camera de uscare este prevăzut un transportator,
pe care este instalat un repartizor. Ambele sunt puse în funcţiune de la staţia de
transmisie automată.
Pentru amestecarea produsului, în scopul uscării uniforme şi prevenirea lipirii, la
începutul benzii superioare este instalat un mestecator-nivelator. Pentru curăţirea benzilor
de produsul lipit, în partea inferioară a primelor 2 benzi sînt instalate perii.
Suprafaţa tamburilor se curăţă de produsul lipit cu ajutorul rozătoarelor, instalate
pe tamburii de întindere a primelor 3 benzi. Pentru mişcarea benzilor se folosesc 2 staţii:
una pune în mişcare 1 şi a 3-a bandă, iar cealaltă – a 2-a şi a 4-a. Plus la aceasta, staţiile
pun în mişcare mestecatorul, nivelatorul şi periile.
Între tamburii benzilor sînt instalate calorifere. Pentru comoditate, în setarea la
regimul tehnologic potrivit, la fiecare etaj al caloriferului este instalat manometru.
Vaporii aflaţi sub presiune sunt transmişi prin supapa de reducţie în collector şi mai
departe în fiecare etaj al caloriferului. Benzile de jos sunt apărate de nimerirea
produsului. La fiecare bandă sunt instalate termometre de rezistenţă, care servesc ca
traductoare de temperatură. Pentru deservirea comodă a uscătorului este prevăzută o
scară care pote fi uşor mişcată de-a lungul camerei de uscare.
Produsul supus uscării este încărcat în buncărul de încărcare, se repartizează de-a
lungul buncărului de alimentare, unde este instalată o clapetă care reglează înălţimea
stratului de produs pe banda înclinată. Mai departe produsul nimereşte pe banda de sus a
uscătorului, mai departe pe a 2-a ş.a.m.d., trecînd de-a lungul tuturor benzilor pînă la
ieşirea produsului uscat din uscător. Sub fiecare bandă este instalat calorifer. Aerul
proaspăt se acumulează în cameră prin deschizătura dintre corpul uscătorului, podea şi
stîlpii fundamentului şi trece prin produs de jos în sus.

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Proiect de an la OUIA
Изм. Лист
Efectuat № докум. Подпись Дата Litera Coala Coli
Balandiuc M.
Controlat Dodon Adelina Principiul de Лист
9 Листов
19
funcționare al
UTM FTMIA gr. TAP-152
Aprobat.
instalaţiei
 3. CALCULUL USCĂTORULUI CU 4 BENZI
Date iniţiale:
 Performanța aparatului : Gin = 3700 kg/24ore;
 umiditatea iniţială a materialului: Win =83%;
 umiditatea finală a materialului: Wf =8%;
 temperatura agentului termic pe I bandă: 800C;
 temperatura agentului termic pe a II-a bandă: 800C;
 temperatura agentului termic pe a III-a bandă: 720C;
 temperatura agentului termic pe a IV-a bandă: 720C;
 cantitatea de apă evaporată pe I bandă: W1 = 35% = 0,35;
 cantitatea de apă evaporată pe a II-a bandă: W2 = 35% = 0,35;
 cantitatea de apă evaporată pe a III-a bandă: W3 =25 % = 0,25;
 cantitatea de apă evaporată pe a IV-a bandă: W4 =3% =0,03;
 durata de uscare: 5 ore;
 capacitatea termică specific a strugurilor: c= 838 J/kg*K;
 umeditatea relativă a aerului :  o= 70%
 temperatura aerului folosit, după fiecare bandă:t=150C;
 temperetura agentului termic la ieşire din uscător: t2= 450C.

3.1 Calculul bilanţului material

După productivitatea dată de uscare de 3700kg/24ore= 154,16kg/h şi durata procesului de uscare

de 5 ore determinăm numărul de cicluri posibile: 24:5=4,8 cicluri.
Cantitatea de cartofi uscaţi timp de un ciclu va fi: 3700:4,8=770,83 kg, iar productivitatea orară
va fi: 7333,33:8=916,66 kg/h.

Cantitatea de apă eliminată în procesul de uscare timp de o oră se determină din relaţia:

Win  W fin 83  8
W  Gin .  154,16   680,11 kg
100  W f 100  83 h

Coal
a
Proiect de an la OUIA 10
Mod. Coal Nr Document Semnat Data
a Дата
 Cantitatea de cartofi uscaţi ce se vor obţine în urma uscării se determină din relaţia:

G f  Gin  W  154,16  680,11  834,27 kg  13,90kg / min

h

Calculăm cantitatea de apă evaporată de pe fiecare bandă:

 De pe I-a bandă: W1 =680,11*0,35=238,03 kg/h=0,066 kg/s;

 De pe a II-a bandă: W2 =680,11*035=238,03 kg/h=0,066 kg/s;
 De pe a III-a bandă: W3 =680,11*0,25=170,02kg/h=0,047 kg/s;
 De pe a IV-a bandă: W4 =680,11*0,03=20,40 kg/h=0,005 kg/s.

3.2Calculul bilanţului termic

Pentru a putea efectua calculul bilanţului termic este necesar de a prezenta pe diagrama I-x
procesul de uscare.
Uscătorul se proiectează în perioada caldă a anului t0 = 15 şi φ0 = 70%. Din diagrama I-x rezultă
că conţinutul de umezeală a aerului la intrare în uscător este: x1= 10*10-3 =0,01 kg/kg aer uscat.
Conform datelor din problemă:

 conţinutul de umezeală a aerului la ieşire din uscător de pe a IV-a bandă este:

x2IV  0,020kg / kg a. us.
 conţinutul de umezeală a aerului la ieşire din uscător de pe a III-a bandă este:
x2III  0,028kg / kg a. us.
 conţinutul de umezeală a aerului la ieşire din uscător de pe a II-a bandă este:
x2II  0,043kg / kg a. us.
 conţinutul de umezeală a aerului la ieşire din uscător de pe I-a bandă este:
x2I  0,058kg / kg a. us.

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Proiect de an la OUIA
Изм. Лист
Efectuat № докум. Подпись Дата Litera Coala Coli
Balandiuc M.
Controlat Dodon Adelina Calculul bilanţului Лист
11 Листов
19

material UTM FTMIA gr. TAP-152

Aprobat.
 Entalpia aerului la intrare în uscător:
I0=31,42 kg/kg a.us.

 Entalpia aerului la ieşire din uscător de pe a IV-a bandă:

I 2IV  92,18kJ / kg a. us.
 Entalpia aerului la ieşire din uscător de pe a III-a bandă:
I 2III  117,32kJ / kg a. us.
 Entalpia aerului la ieşire din uscător de pe a II-a bandă:
I 2II  155,03kJ / kg a. us.
 Entalpia aerului la ieşire din uscător de pe I-a bandă:
I 2I  192,74kJ / kg a. us.

Calculăm consumul specific de căldură de pe fiecare bandă:

 Pe I-a bandă:
I 2I  I 2II 192,74  155,03
q1    2514 kJ apă evap.
x2I  x2II 0,058  0,043 kg

 Pe a II-a bandă:
I 2II  I 2III 155,03  117,32
q2    2514 kJ apă evap.
x2II  x2III 0,043  0,028 kg

 Pe a III-a bandă:
I 2III  I 2IV 117,32  92,18
q3    3142,5 kJ apă evap.
x2III  x2IV 0,028  0,020 kg

 Pe a IV-a bandă:
I 2IV  I 0 92,18  31,42
q 4  IV   4673,84 kJ apă evap.
x2  x0 0,020  0,007 kg

Calculăm consumul de căldură în calorifer, în kW, apă evaporată:

 De pe I-a bandă: Q1=W1*q1=0,066*2514=165,92 kW;
 De pe a II-a bandă: Q2=W2*q2=0,066*2514=165,92 kW;
 De pe a III-a bandă: Q3=W3*q3=0,047*3142,5=147,69 kW;
 De pe a IV-a bandă: Q4=W4*q4=0,005*4673,84=23,36 kW.

Coal
a
Proiect de an la OUIA 12
Mod. Coal Nr Document Semnat Data
a Дата
 Consumul de căldură pentru încălzirea materialului umed de la temperatura lui iniţială t1I=20 0C pînă
la temperatura termometrului umed tum=430C, ce se determină din diagrama I-x, se determină cu relaţia:
Qînc= Win*c*(tum-t1I)= 154,16/3600*3,58*(43-20)= 3,519 k W;
c =0,838*0,18+4,19*0,82= 3,58kJ/kgK.
Considerăm că încălzirea produsului are loc pe prima bandă şi atunci consumul de căldură
transmis de calorifer pe I bandă, luînd în consideraţie pirderile în mediul înconjurător , va fi:
Q1I= (Q1+ Qînc)*1,1= (165,92+3,519)*1,1=186,38kW;
Corespunzător căldura transmisă de 1 calorifer şi la restul benzi va fi:
Q2I= Q2*1,1= 165,92*1,1= 182,51 kW;
Q3I= Q3*1,1= 1497,6*1,1= 162,45 kW;
Q4I= Q4*1,1= 23,36*1,1= 25,69 kW;

Suprafaţa caloriferului se determină din relaţia:

QI
F , m2
k * tmed
Unde: k- coeficientul total de transfer de căldură, W/m2K;
k = 8,8*1,16*W0,48= 8,8*1,16*0,50,48= 7,24 W/m2K;
tmed - diferenţa medie de temperatură, 0C;

t1  t2
tmed 
t t
ln 1 um
t2  tum
Unde: t1- temperatura aerului după calorifer, 0C;
t2- temperatura aerului deasupra benzii, 0C;
tum- temperatura termometrului umed, 0C.

Temperatura medie se determină pentru fiecare bandă:

 Pentru I-a bandă:
54,1  19,1
t med
I
  33,6 0C;
54,1
ln
19,1
 Pentru a II-a bandă:
54,1  19,1
t med
I
  33,6 0C;
54,1
ln
19,1

Coal
a
Proiect de an la OUIA 13
Mod. Coal Nr Document Semnat Data
a Дата
  Pentru a III-a bandă:

54,1  27,1
t med
III
  40,6 0C;
2

 Pentru a IV-a bandă:

54,1  27,1
t med
III
  40,6 0C;
2
Determinăm suprafaţa caloriferului sub fiecare bandă:
 Pentru I-a bandă:
QI 186,38 *10 3
FI    766,16m 2 ;
k * t med 7,24 * 33,6
 Pentru a II-a bandă:
QI 182,51 *10 3
FII    750,25m 2 ;
k * t med 7,24 * 33,6
 Pentru a III-a bandă:
QI 162,45 *10 3
FIII    552,65m 2 ;
k * t med 7,24 * 40,6
 Pentru a IV-a bandă:
QI 25,69 *10 3
FIV    87,39m 2 .
k * t med 7,24 * 40,6
Calculăm consumul aburului încălzit:
QI
D , kg / s
I abr  c
Unde: QI-consumul de căldură,kW;

Iabur-entalpia aburului încălzit corespunzător presiunii,(2776 kJ/kg);

c-capacitatea termică specifică,(4,19 kg/(kg*K));
θ-tempereatura condensatului,(169,60C);

Coal
a
Proiect de an la OUIA 14
Mod. Coal Nr Document Semnat Data
a Дата
  Pentru I-a bandă:
QII 186,38
DI    0,090kg / s ;
I abur  c 2776  4,19 *169,6

 Pentru a II-a bandă:

QIII 182,51
DII    0,088kg / s ;
I abur  c 2776  4,19 *169,6
 Pentru a III-a bandă:
QIIII 162,45
DIII    0,078kg / s ;
I abur  c 2776  4,19 *169,6

 Pentru a IV-a bandă:

QIVI 25,69
DIV    0,012kg / s.
I abur  c 2776  4,19 *169,6

Calculăm consumul specific de aer uscat:

1 1
l   26,31kg / kg ;
x I
fin  xiniţ 0,058  0,020
IV

Calculăm debitul de aer uscat în uscător:

L=l*W=26,31*680,11=17893,69kg/h;
Volumul consumului de aer umed introdus în uscător:
Raer * t 287(273  15)
V  L *Vaer.um.  L  17893,69  15267,94m 3 / h.
P  Psat. 9,81*10  0,72 *1707
4

Presiunea aburului saturat Psat este la t=150C este 1707Pa, iar la t=450C este 9584Pa.
Consumul aerului umed (450C, φ = 0,90) înlăturat din uscător:

Raer * t 287(273  45)

V  L *Vaer.um.  L  17893,69  18251,98m 3 / h. Unde:
P  Psat. 9,81*10  0,90 * 9584
4

Raer-constanta gazoasă pentru aer,287J/(kg*K);

t -temperatura aerului proaspat,K;
P-presiunea totală a amestecului de vapori,Pa;
ϕPsat.-umuditatea relativă şi presiunea saturată a aerului umed,Pa;
Vaer.umed-volumul specific de aer umed, care revine la 1 kg aer uscat la P=1 atm.

Coal
a
Proiect de an la OUIA 15
Mod. Coal Nr Document Semnat Data
a Дата
 4. NORME DE PROTECȚIE A MUNCII
Condiţiile de muncă sînt determinate de caracterul procesului de muncă şi
factorii mediului extern, ce-l înconjoară pe lucrător în sfera de producţie.
În timpul activităţii de muncă a omului are loc interacţiunea mediului de
producţie şi a organismului. Omul transformă, acomodează mediul de producţie la
necesităţile sale, iar mediul de producţie acţionează într-un mod sau altul asupra
lucrătorilor.
De studierea factorilor de producţie ai mediului extern (condiţiilor
meteorologice, zgomotului, vibraţiei, poluării cu gaze, iluminării etc.), ce
acţionează asupra sănătății omului, se ocupă igiena de producţie; care, în
corespundere cu STAS 12.0.003-74 al S.S.S.M. "Factori de producţie periculoşi şi
nocivi".
Acţiunea mediului de producţie asupra organismului omului este condiţionată
defactori fizici, chimici şi biologici.
Factorii fizici includ umiditate a relativă şi temperatura aerului ambiant,
circulaţia și presiunea barometrică a aerului, radiaţia radioactivă şi termică,
zgomotul şi vibraţia etc.
Printre factorii chimici se numără impurificarea aerului cu gaze otrăvitoare şi
praf toxic, mirosurile neplăcute, acizii şi alcaliile agresive.
Factorii biologici: microorganismele patogene, unele specii de fungi, virusurile,
toxinele etc.
Acţiunea factorilor enumeraţi asupra omului este condiţionată de caracterul
activităţii de muncă, alimentaţie, condiţiile de menaj.
Condiţiile meteorologice ale încăperilor de producţie includ temperatura, umiditatea
relativă, viteza de circulaţie şi presiunea aerului. Aceşti factori determină microclima
încăperilor de producţie. Asupra microclimei încăperii acţionează nu numai factorii
atmosferici externi, dar şi surplusurile de căldură şi umiditate, eliminate de utilajul ce
funcţionează, de materialele încălzite, de lucrătorii ce muncesc.
De condiţiile meteorologice depind într-o mare măsură starea sănătății şi capacitatea
de muncă ale omului. În condiţiile optime omul elimină acea cantitate de căldură, care e
produsă de organismul lui. Devierile mari ale parametrilor microclimei duc la
schimbarea bruscă a balanţei termice a organismului și dereglarea funcţiilor lui
fiziologice: reglarea termică, metabolismul, activitatea sistemelor cardiovascular şi
nervos. Tulburarea reglării termice este însoţită de supraîncălzirea sau suprarăcirea
orgamsmului.
Pentru asigurarea condițiilor favorabile de muncă, sînt stabilite valorile normate de
tmperatură, umiditate relativă și viteză de circulație a aerului în zona de muncă a
încăperilor de producție. Temperatura aerului în încăpere trebuie să oscileze între 18-24
o
C, umiditatea relativă să fie în limitele de 60-40%, iar viteza de circulație a aerului 0,2-
0,5m/s.

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Proiect de an la OUIA
Изм. Лист
Efectuat № докум. Подпись Дата Litera Coala Coli
Balandiuc M.
Лист Листов
Controlat Dodon Adelina Norme de 16 19

protecție a muncii UTM FTMIA gr. TAP-152

Aprobat.
 Indiferent de tipul și de funcționarea instalațiilor pe care lucrătorul le deservește, el
trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de securitate.
Lucrătorul trebuie să cunoască bine construcția instalației, tehnica ei de funcționare
și să efectuieze îngrijirea și reparația tehnică necesară. Înainte de pornirea instalației
montate sau reparate este necesar de controlat dacă nu au rămas pe instalație sau în
mecanismele ei obiecte străine: instrumente, buloane, piulițe, ș. a.
Instalația poate fi pornită doar în cazul convingerii funcționării normale. Se
interzice pornirea și oprirea instalației de către persoanele care nu au permisiunea să facă
acest lucru. Înaintea pornirii instalației, lucrătorul dă un semnal sonor, după care toți cei
ce o deservesc trebuie să fie atenți.
La început instalația lucrează un timp oarecare în gol, după care în ea se introduce
materia primă. În timpul funcționării instalației se interzice curățarea, repararea sau
reglarea nodurilor.
Instalația și locul de muncă trebuie să fie bine iluminate. În apropierea locului de
muncă nu trebuie să se afle persoane străine.
Se interzice îmbrăcarea și dezbăcarea hainelor în apropierea instalației care
funcționează, precum și purtarea îmbrăcămintei descheiete, deoarece îmbrăcămintea
poate fi prinsă de mecanismele în mișcare, se recomandă purtarea combinizoanelor.
Femeile trebuie să-și acopere capul cu un colțișor sau o basma.
La fiecare instalație împreună cu instrucția de deservire trebuie să fie anexate și
regulile tehnicii de securitate.
Adresarea cu instalațiile electrice necesită de la personalul ce le deservește o
atenție specială, de aceea cunoașterea tehnicii de securitate este obligatorie pentru oricare
care are lagătură cu electricitatea.
Trecînd prin corpul omului, curentul electric produce arsuri și contracția
mușchilor. În timpul contracției îndelungate a mușchilor se întrerupe respirația și poate
avea loc stop cardiac. Cu cît intensitatea curentului electric care trece prin copul omului
este mai mare, cu atît mai mult crește riscul pentru viața lui. Practica arată că intensitatea
curentului mai mare de 0,5A este deja periculoasă pentru sănătatea omului, iar curenul
electric cu intensitatea de 1A și mai mult este mortală.
Nu trebuie de crezut că pentru om este periculoasă numai tensiunea înaltă. Datele
statistice vorbesc despre faptul că peste 80% din situații excepționale survin la rețelele cu
un voltaj mic. Normele și regulele electrotehnice prevăd măsuri speciale de ocrotire în
timpul lucrului cu tensiune de 40V.
Măsurile de protecție se împart în: generale (izolare, legătura cu pămîntul, placate
de avertizare, îngrădire) și speciale (individuale).
Toate obiectele care conduc curentul electric (partea interioară a cablurilor, mînerele
de lemn la întrerupătoare și altele), de care se poate folosi omul, trebuie să fie acoperite
cu u strat izolator fiabil. Cablurile neizolate (descoperite) se folosesc doar în locurile
inaccesibile, unde ele nu vin în contct întîmplător cu omul (linia aeriană).
Toate capetele metalice, izolate de părțile conducătoare de curent electric în condiții
obișnuite, trebuie să fie unite cu pămîntul, pentru cazul defectării izolației.

Coal
a
Proiect de an la OUIA 17
Mod. Coal Nr Document Semnat Data
a Дата
 Pentru aceasta țevele metalice sau unghiurile cu lungimea de 2-3m se bat în pămînt și
cu ajutorul unei bare care face legătură cu pămîntul se unesc între ele. Capătul barei iese
la suprafață și la el cu un cablu dezgolit aproximativ
16-25mm2 se unesc carcasele instalațiilor și mașinilor electrice, transformatoarelor,
cutiile reostatelor ș. a. În cazul defectării izolației partea dispozitvului care are legătură
cu pămîntul poate fi unită cu cea conducătoare de curent electric. Cu toate acestea între
partea care are legătură cu pămîntul și pămînt nu va fi tensiune periculoasă pentru om.
Persoanele, care în conformitate cu locul de muncă intră în contact cu elemente
individuale conducătoare de curent electric, pentru protejarea de leziunile care pot fi
provocate de curentul electric sînt obligate să aibă obiecte (instrumente) individuale de
protecție: mănuși de cauciuc, caloși sau cizmulițe de cauciuc, covorașe de caucuic,
ochelari de protecție. Mînerele metelice ale mînerilor instrumentelor de lucru (cleștilor,
șurubelnițelor ș. a.) trebuie să fie acoperite cu cauciuc.
Este necesar de îndeplinit următoarele tehnici de securitate de bază:
1. Nu se admite contactul sau atingerea elementelor dispozitivelor electrice aflate sub
presiune.
2. Nu se permite să se controleze cu degetele tensiunea între cleme.
3. Toate reparațiie la dispozitivele electrice trebuie să se efectuieze numai după
deconectarea lor.
4. Deconectînd dispozitivul pentru efectuarea ucrărilor de reparație, trebuie de atîrnat
un placat: ”Nu conectați”.
5. Nu se permite trecerea de îngrădire.
6. Nu se admite să se producă nici o lucrare de către persoanele aflate în stare de
ebrietate.
Dacă o persoana a afost electrocutată este necesar ca persoana dată cît mai curîd să fie
eleiberată de contactul cu elementul concucător de curent electric; pentru aceasta este
nscesar de deconectat dispozitivul, sau, dacă aceasta din oarecare motive nu este posibil,
de întrerupt circuitul, folosind pentru aceasta orice obiect uscat neconductor de curent
electric. Cu toate acestea trebuie de luat în considerație posibilitatea căderii victimii de la
înălțime și să se ia măsurile necesare. În cel mai rău caz se poate de tăiat cablu cu un
topor cu coadă de lemn uscată. Oricum acest lucru trebuie să se facă cu mare atenție.
Eliberînd victima de acțiunea curentului electric, trebuie urgent de chemat medicul,
în același timp acordînd victimii primul ajutor (victimii i se descheie îmbrăcămintea
strînsă pe corp, i se dă să miroase amoniac, se face frecție și în caz de necesitate se face
respirație artificială și masaj cardiac).

Coal
a
Proiect de an la OUIA 18
Mod. Coal Nr Document Semnat Data
a Дата
 BIBLIOGRAFIE

1. Băcăoanu A., Operații și utilaje în industria chimică și alimentară. – Editura Tehnică: Iași, 1997.
2. Iliescu L., Gheorghescu N., Șveț V., Procese și utilaje în industria alimentară. – Editura
Didactică și Pedagogică: București 1968.
3. Bibire L., Operații și aparate: industria alimentară. – Editura Tehnica: Info Chișinău, 2004.
4. Rășenescu L., Operații și utilaje în industria alimentară, Vol. II. – Editura Tehnică: București
1972.
5. Vavilin A., Protecția muncii la întreprinderile de alimentație publică. – Editura Lumina:
Chișinău, 1990.
6. Атаназевич В.И., Гришин М. А., Семенов Ю. Г., Справочник устоновки для сушки
пищевых продуктов. – Москва: Агропромиздат, 1989.
7. Стахеев И. В., Основы пройектирования процессов и аппаратов пищенвых производств.
Минск, 1975.
8. Bratu Em. A., Operaţii şi utilaje în industria chimică – Editura Tehnică: Bucureşti, 1981.

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Proiect de an la OUIA
Изм. Лист
Efectuat № докум. Подпись Дата Litera Coala Coli
Balandiuc M.
Лист Листов
Controlat Dodon Adelina
Bibliografie 19 19

UTM FTA gr. TAP-152

Aprobat.