1. Metodele de screening a cancerului mamar.

Rolul medicului de familie în

diagnosticul precoce al procesului canceros.

Cancer al glandei mamare – proces malign care se dezvoltă din epiteliul ductal sau lobular al
glandei mamare.
Scopul screening-ului este depistarea oricărei formaţiuni nodoze în glanda mamară sau a
devierilor de la normă în ce priveşte forma glandei mamare, arhitectonica reţelei vaselor
subcutanate, poziţia mamelonului etc.
Scopul final al screening-ului pentru procese benigne ale glandei mamare este tratamentul
optim şi profilaxia malignizării .

Particularităţile screeningului pentru depistarea patologiei glandei mamare.

Metodele tradiţionale de depistare precoce ale CGM includ:

1. Screeningul: - Clinic, - Instrumental: USG, Mamografia.
2. Autocontrolul glandelor mamare.
Medicul de familie e principala persoana în depistarea CGM, el aplică screeningul clinic şi
familiarizează femeile cu metoda autocontrolului glandelor mamare. Screeningul clinic –
este investigaţia clinică a glandelor mamare şi ganglionilor limfatici axilari. Se efectuează de
medicul de familie o dată în an; data efectuării şi rezultatul se înscriu în fişa ambulatorie a
femeii.
La depistarea oricării patologii (umbilicarea pielii, retracţia mamelonului, formaţiuni
nodoze, tumori, mărirea ganglionilor limfatici axilari) îndreaptă bolnava la consultaţia
oncologului raional. Ginecologul - efectuează investigaţia clinică a glandelor mamare la
toate femeile care s-au adresat, fiindcă patologia organelor genitale (anexită acută sau
cronica, miom uterin, polipoza endometrială, etc.) ridică riscul în CGM. Ginecologul de
asemenea, după fixarea în fişă ambulatorie a diagnosticului ginecologic, indica rezultatul
investigaţiei clinice a glandelor mamare şi ganglionilor limfatici axilari; la depistarea
patologiei în glandele mamare îndreaptă bolnava la consultaţia oncologului raional sau
municipal. La adresarea femeilor cu oarecare problemă de sănătate la Centrul Consultativ în
registratura acestuia se precizează dacă femeia a trecut investigaţia profilactică a glandelor
mamare şi la ginecolog; persoanele care în ultimul an n-au trecut aceste investigaţii se
îndreaptă in cabinetul de investigaţie profilactică, în care pe lângă frotiul de pe colul uterin
pentru testul „papanicolau”, se vor controla şi glandele mamare.

Notă: În caz de depistare a unor schimbări în glanda mamară în timpul investigaţiilor de

screening, femeia va fi îndreptată de către medicul de familie la oncologul raional sau
Institutul Oncologic pentru consultaţie şi investigaţii aprofundate.
Obligatoriu:
 Exam clinică a gl mamare a pers feminine cu vârsta  18 de ani conform recomandărilor.
 Programarea femeilor pentru investigaţii ultrasonore sau mamografie .
 Pacienta va fi obligatoriu îndreptată cu rezultatele investigaţiilor la IMSP Institutul
Oncologic
Obligatoriu:
 Toate pacientele la care a fost depistată patologia glandei mamare prin screening, se
îndreaptă la oncologul raional pentru diagnostic.
 Investigaţie complexă (clinică), USG,MG, citologică pentru confirm sau excluderea CGM
2. Metodele de screening a cancerului uterin. Rolul medicului de familie în
diagnosticul precoce al procesului canceros.

Cancerul endometrial este o maladie oncologică a ţesutlui endometrial dar care poate invada
miometrul şi seroasa, şi care, de obicei, se dezvoltă la femeile postmenopauzale, având un
pronostic relativ-vaforabil datorită semnului patognomonic – metroragia.
Profilaxia primară Nu există
Profilaxie secundară Preântâmpinarea dezvoltării triadei: obezitate, diabet zaharat, boală
hipertonică. Practicarea sportului, modului activ de viaţă, dietă alimentară (limitatea lipidelor
şi glucidelor, folosirea legumelor şi fructelor)
Recomandare: Propagarea modului sănătos de viaţă.

Depistarea precoce şi Screening-ul

Un screening general cu sonografie endovaginală şi citologie este inefectiv la femeile
asimptomatice şi fără factori de risc, iar biopsia endometrului în cadrul screeningului la
femeile cu un risc scăzut pentru cancerul endometrial este prea costisitor. Investigaţiile ţintite
cu scop de diagnostic precoce prin intermediul sonografiei endovaginale şi a biopsiei
endometrului sunt, probabil, motivate la femeile grupei cu risc înalt (obezitate, diabet
zaharat, hipertensiune, hiperplazia 10 endometrială, sindromul ovarelor polichistice. În cazul
sindromului HNPCC riscul de dezvoltare a cancerului endometrial este de 40-60%. Totodată,
în cazul acestor femei este recomandabil să fie supravegheate şi monitorizate în cadrul unor
studii clinice. Efectuarea histerectomiei cu anexectomie aparţine metodei profilaxiei
secundare a carcinomului endometrial şi este plină de sens.
3. Metodele de screening a cancerului de piele. Rolul medicului de familie în
diagnosticul precoce al procesului canceros.

Cancerul cutanat a devenit cel mai frecvent cancer la om. Carcinomul bazocelular şi
carcinomul spinocelular reprezintă carcinomul epitelial cutanat factorul de risc principal
fiind radiaţia ultravioletă, fie naturală/actinică fie artificială.
Profilaxia primară
Respectarea modului sănătos de viaţă · Protecţia de razele solare · Evitarea contactului cu
noxele din mediu · Utilizarea hainelor şi echipamentului de protecţie
Profilaxia secundară
· Excizia chirurgicală preventivă a nevilor pigmentari cu risc major de traumatism, cît şi a
celor traumaţi şi inflamaţi. · Îndreptarea pacienţilor cu patologii benigne şi stări
precanceroase la specialiştii dermatologi, chirurgi şi supravegherea în cadrul tratamentului
indicat de către aceşti specialişti
Procedurile de diagnostic în melanom malign cutanat
Anamneza
· Palpaţia şi inspecţia vizuală
· Examenul radiologic 13
· Termografia
· Ultrasonografia
· Schenografia cu P32
· Colectarea materialului pentru examen citologic
· Biopsia excizională a tumorii cu cercetarea histologică
Medicul de familie:
- Depistează cazurile noi: control periodic, anual al întregului tegument pentru a constata
apariţia eventualelor tumori cutanate - Depistează recidivele:control al pacienţilor cu
carcinoame tratate; aplică indicaţiile medicului specialist dermatolog din scrisoarea medicală
- Educarea pacienţilor pentru profilaxia carcinoamelor de piele: evitarea expunerii la soare,
la surse artificiale de UV, fotoprotecţie.
4. Metodele de screening a cancerului colorectal. Rolul medicului de familie în
diagnosticul precoce al procesului canceros.

Cancerul colonic – este definit ca o aglomerare de celule cu morfologie anormală, care apar
la nivelul intestinului gros şi cresc rapid cu formarea diferitor mase, numite tumori.
Cancerul colorectal (CCR) reprezintă 15% din toate cancerele, a treia cauză de deces prin
neoplazii în întreaga lume cu circa 400.000 de decese anual.
Profilaxia primară
Adoptarea unui anumit stil de viaţă, cu respectarea unor indicaţii, pot preveni aparitia CC.
Recomandat: - păstrarea unei greutăţi normale, - alimentaţia sănătoasa: consumul unei
varietăţi cât mai mari de alimente bogate în fibre vegetale, în special fructe, legume, peşte şi
cereale, reducerea cantităţii de grăsimi de origine animală. - utilizarea suplimentelor
alimentare cu acid folic si calciu, - reducerea cantităţii de alcool consumate, - abandonul
fumatului, - activitatea fizică dozată vârstei.
Depistarea precoce şi tratarea proceselor precanceroase permite preîntîmpinarea CC
Obligatoriu: - test de sângerare ocultă şi tuşeu rectal anual la persoanele din grupurile de risc
Pentru a evita dezvoltarea şi pentru a favoriza diagnosticul timpuriu al cancerului colonic
este suficient de efectuat următoarele investigaţii: • test de sângerare ocultă şi tuşeu rectal -
anual sau • sigmoidoscopie - o data la 5 ani sau • tranzit baritat (irigoscopie) - o data la 5 ani
sau • fibrocolonoscopie totală - o data la 5 ani. După obţinerea rezultatelor investigaţiilor
efectuate medicul trebuie să discute rezultatele şi să comunice modalitatea tratamentului.
Screening-ul
Diagnosticarea şi tratarea anumitor afecţiuni care pot duce la aparitia CCR sunt recomandate
să fie efectuate regulat după vârsta de 12-14 ani în grupul cu risc crescut, după vârsta de 40
de ani în rândul persoanelor cu risc mediu pentru CC şi după vârsta de 50 de ani în rândul
celorlalte persoane.
Obligatoriu: - test de sângerare ocultă şi tuşeu rectal anual la persoanele din grupurile de
risc.