1. Tuberculoză - problemă medico socială. Căile de depistare.

Grupele de
risc.
această maladie rămîne o problemă medicală şi socială de importanţă vitală. În lume, în
fiecare secundă, o per este infectată, în fiecare 4 secunde se imbolnăveşte de tuberculoză, iar
fiecare 10 secunde un bolnav cu tuberculoză decedează. Dacă nu se tratează, un bolnav de
tuberculoză pulmonară infectează anual 10-15 persoane. De notat că 80% din victimele
tuberculozei sînt persoane tinere (15-49 ani), active din punct de vedere socio-economic.
Strategiile OMS in controlul tuberculozei: Program Național de control al TB pentru anii 2016-2020
reprezinta un complex de masuri medicale şi administrative, orientate spre crearea şi funcţionarea
a unui program de diagnosticare şi tratament al tuberculozei, care este accesibil pentru toata
populaţia.
Depistarea TB se va realiza prin 2 metode:
METODA PASIVĂ (PRIN ADRESARE)- prevede identif pers simptomatice în momentul adresării
la lucrătorul medical.. pacienţii care prezintă simptome sugestibile pentru tuberculoză și vor fi
obligatoriu direcţionaţi către medicul FP territorial
Pasii depistarii pasive : (1.DATE OBIECTIVE SI DATE SUBIECTIVE)- 2.colectarea sputei (2 zile
consecutiv cu gene-xpert; 1 in cab medicului a 2-a a 2 zi dimineata intrun container steril) apoi
3.efectuarea radiografiei toracice
A) acuzele :s-m intoxicatie (astenie,fatigabilitate;inapetenţă,anorexie,pierdere
ponderală,subfebriltate,transpirații nocturne, tusea cu o durată de cel puţin 3 săptămâni;
expectoratii neinsemnate;toracalgii; dispnee; hemoptizie (hemoragie pulmonară)
B) Istoricul bolii (Debutul bolii; Măștile tuberculozei: Pseudogripal; Pseudobronsic
Pseudopneumonic;Laringiana(în TB disiminată);Pleuritică;Hemoptoica; Neuro-vegetativa;
Atralgica’;Diareica
c) ANAMNEZA (APRECIEREA FACTORILOR DE RISC DE IMBOLNAVIRE): epidemiologici;
medico-biologici; socio-economici.
D) efectuarea exam paraclinic: (Starea generala ; Date percutorii, palpatorii şi stetoacustice în
dependența de forma tuberculozei; Reacţii paraspecifice (preponderent la copii)-eritem nodos pe
gambe,cherato-conjuctivita flictenuloasa etc) Adenopatie periferică
METODA ACTIVĂ (PROFILACTIC) reprezinta Diferite masuri pentru asanarea focarului de
tuberculoza. Focar= reprezintă anturajul bolnavului de tuberculoză şi persoanele din contact la
domiciliu şi/sau la locul de muncă.
În dependenţă de riscul epidemiologic focarele se împart în 3 grupe.
1.grupa 1 (deosebit de nefavorabile) Bolnavii cu forme distructive de TB,eliminatori permanenţi de
MBT, locuitori permanenţi ai apartamentelor comunale sau cămine. În familia bolnavului sunt copii,
adolescenţi, gravide. Familia locuieşte în condiţii precare, bolnavul şi persoanele din preajma sa
nu respectă regulile de conduită igienică. Pacient HIV pozitiv cu tuberculoză evolutivă. Bolnav cu
tuberculoză cu rezistenţă la medicamente. Bolnavul cu stat microbiologic necunoscut la care
diagnosticul de TB a fost stabilit postmortem
2. grupa 2 (relativ nefavorabil) Bolnavul elimină MBT scund, procesul TB este stabil. În familia
pacientului sunt persoane adulte, lipsesc factorii agravanţi. Pacientul este un eliminator de bacili
convenţional, însă în familia sa sunt copii şi există factori agravanţi.
3.grupa 3 (potential periculoase) Pacientul este eliminator de bacili convenţional. În familia
bolnavului sunt numai persoane adulte.Pacientul şi persoanele din jur îndeplinesc toate măsurile
sanitaro-igienice necesare pentru profilaxia TB.
LA adulti profilactic efectuam radiografia Ct iar la copii 0-18 ani testul tuberculinic MANTOUX
2UN (i/d) Daca e pozitiv facem radiografia de ansamblu si profil a cutiei toracice; la necesitate CT
mediastinului.
Indicatii testului Mantoux: copii din contact cu boln TB cu semne clinice sugestive TB cu infectie
HIV. El poate fi : NEGATIV- prezenta unui punct in locul inocularii tuberculinei; hiperemie si papula
< 4 mm la nevaccinati si <9 mm la vaccinati
POZITIV- papula 5mm nevaccinati si 10 mm la vaccinati
Hiperergic-diam papulei 17 mm copii; 21 mm maturi; reactia veziculonectrotica;
limfangita/adenopatie regionala. VIRAJ TUBERCULINIC=IDR Mantoux pozitiva aparuta pentru
prima data in urma primo-infectiei tuberculoase.
 2 Controlul infecţiei tuberculoase la nivelul de Asistenţă medicală
primară.
Obligatiunile medicului de familie:
1.Depistarea pasiva a pers suspecte de TB din rândul „simptomaticilor” şi direcţionarea
lor către serviciul ftiziopn
2.Îndeplinirea anchetelor epidimiologice și asanarea focarelor de TB
3.Examinarea activă a pers din grup cu risc sporit de îmbolnăvire de TB și contingentelor
periclitate
4.Administrarea tr antituberculos în faza de continuare (sau în faza intensivă) sub
observare direct(DOT), cu respectarea strictă a indicaţiilor ftiziopn și monitorizarea trat.
5.Supravegherea tratamentului, depistarea efectelor adverse şi raportarea acestora către
secţia "Autorizare medicamente, evaluare clinică şi farmacovigilenţă"
6.Asigurarea suportului social pentru pacienţii cu tuberculoză
7.Profilaxia specifică(vaccinărea şi revaccinării BCG,chimioprofilaxia)
8.Educaţia sanitară a bolnavilor de tuberculoză şi a familiilor acestora, cât şi a întregii
populaţii din teritoriu, implicând în aceste acţiuni comunitatea şi autorităţile publice locale.
9.Colaborarea cu reţeaua lucrătorilor sociali pentru a acoperire cu servicii păturile
vulnerabile a populaţiei, inclusiv implicarea lor în depistarea tuberculozei.
10.Implic membrilor societăţii (membrii familiei, vecini) în scopul asigurării aderenţei la
tratament.
11. Depist şi raportarea medicului ftiziopn coordonator teritorial al PNCT a cazurilor de
întrerupere a trat şi consilierea pacientului în vederea reîntoarcerii imediate în tratament.

Depistarea TB la nivelul AMP se va realiza prin 2 metode:

METODA PASIVĂ (PRIN ADRESARE)- prevede identificarea persoanelor simptomatice în
momentul adresării la lucrătorul medical.. pacienţii care prezintă simptome sugestibile pentru
tuberculoză și vor fi obligatoriu direcţionaţi către medicul FP territorial
Pasii depistarii pasive : (1.DATE OBIECTIVE SI DATE SUBIECTIVE)- 2.colectarea sputei (2 zile consecutiv cu
gene-xpert; 1 in cab medicului a 2-a a 2 zi dimineata intrun container steril) apoi 3.efectuarea radiografiei
toracice

A) acuzele :s-m intoxicatie (astenie,fatigabilitate;inapetenţă,anorexie,pierdere

ponderală,subfebriltate,transpirații nocturne, tusea cu o durată de cel puţin 3 săptămâni;
expectoratii neinsemnate; toracalgii; dispnee; hemoptizie (hemoragie pulmonară)
B) Istoricul bolii (Debutul bolii; Măștile tuberculozei: Pseudogripal; Pseudobronsic
Pseudopneumonic;Laringiana(în TB disiminată);Pleuritică;Hemoptoica; Neuro-vegetativa;
Atralgica’;Diareica

c) ANAMNEZA (APRECIEREA FACTORILOR DE RISC DE IMBOLNAVIRE): epidemiologici; medico-biologici;

socio-economici. D) efectuarea exam paraclinic: (Starea generala ; Date percutorii, palpatorii şi
stetoacustice în dependența de forma tuberculozei; Reacţii paraspecifice (preponderent la copii)-eritem
nodos pe gambe,cherato-conjuctivita flictenuloasa etc) Adenopatie periferică

METODA ACTIVĂ (PROFILACTIC) reprezinta Diferite masuri pentru asanarea focarului de

tuberculoza. Focar= reprezintă anturajul bolnavului de tuberculoză şi persoanele din contact la
domiciliu şi/sau la locul de muncă.
 3. Tuberculoza primară la copii şi adolescenţi. Formele clinice. Măştile
tuberculozei. Diagnostic diferenţial. Tactica medicului de familie.
Tb primara=totalitatea manifest biologice,imunologice,morfo,fuctionale si clinice determ de
primul contact al org uman cu infectia tuberculoasa. 90% pers ramin in stadiul de infectie tb
latenta numai 10% vor face tb in urmatorii 10 ani.
Se int preponderent la copii si adolescenti; are loc conversia probei tuberculinice cu aparitia
virajului tuberculinic; prezente reactii paraspecifice=eritem nodos; cerato-conjuctivita;
sdr.poliarticular; pina la 3 ani se poate finaliza cu deces.
Dg se efectueaza prin examinarea a 2 categorii de copii: din focar; copil simptomatic
Dg poate fi stabilit prin : situatia epidemiologica; manif.clinice; IDR la PPD; modif
radiologice; teste paraclinice.
Complex tuberculos primar= forma a Tb primare la copii cu substr morfologic inflamatia
tesutului pulmonar, limfangita si inflam gangl limfatici intratoracici (limfadenita)/adenopatie
Clinic: debut acut sub forma de pneumonie, bronsita, gripa. Sdr de intoxicatie: slab
generala, astenie, cefalee, dereglari de crestere, copii devin bolnaviciosi, miocardite toxico-
alergice. Sdr bronho-pulmonar: tusea initial seaca,sputa in cantitati mici; durerea, dispnee,
hemoptizie
Obiectiv: subdezvoltare fizica; paliditate; eritem nodos pe gambe (noduli durerosi pe fata
anterioara a gambelor); cheratoconjunctivita (lacrimare si fotofobie); marirea gangl limfatici
pina la gr 3 inclusiv
Forme clinice:1.primo-infectia oculta cea mai benigna. Dg se bazeaza pe supr virajului
tuberculinic prin simpla constatare a pozitivitatii testului la copil nevaccinat cu BCG
2. Primoinfectie manifesta simpla, necomplicata (radiografie sancrul de inoculare;
adenopatie a gangl hilari sau mediastinali unilateral)
3. Primoinfectia cu complicatii benigne (epituberculoze insotite de pleurizii
serofibrinoase si fistula gangliobronsica)
4. Primoinfectia cu complicatii grave (meningo-encefalita Tbc si bronhopn miliare)
Analiza singelui: anemie hipocroma; leucocitoza moderata;aneozinofilie;limfocitopenie
Microscopia sputei la BAAR- pozitiva in 10-15%
Proba MANTOUX este hiperergica cu un viraj tuberculinic
Radiologic avem 4 stadii: st pneumonic=opacitate omogena in seg anterioare a plaminului
cu implicarea hilului, componentele complexului primar nu se evidentiaza
Stadiul de resorbtie: simptomul bipolar (afectul primar si adenopatia unite printro banda
opaca-limfangita)
Stadiul de organizare:afectul primar si adenopatia se incapsuleaza, dispare limfangita
Stadiul de petrificare: Formarea nodulului Gohn si petrificarea in hil
Evolutia acestor stadii dureaza in jurul la un an iar petrificarea in hil aproximativ 3-4 ani
Complicatiile: extinderea procesului inflamator; formarea atelectaziei cu compresia
gangliobronsica; formarea cavernei primare; caverne gangliobronsice.

Diagnosticul diferrential se face cu pneumoniile nespecifice unde: debutul va fi acut vs lent;

temp inalta vs subfebrila sau febrila seara; tusea pronuntata cu expectoratii seropurulente;
starea generala grava; herpes labial; auscultativ-raluri multiple localizate bazal vs in
tuberculoza (in segmentele anterioare 3,4,5,8) trat are o dinamica pozitiva pe cind in TBC
negativa
4. Tuberculoza secundară la adulţi. Formele clinice. Diagnostic diferenţial.
Tactica medicului de familie.

Tbc pulmonara diseminata este o compl a tbc primare la copii si adolesc, substratul
morfologic a careia sunt leziunile nodulare cu d=2 mm (forma miliara) si diferite marimi
(formele subacuta si cronica); situate simetric pe toate ariile pulmonare; cu rasp infectiei
pe caile hematogene; limfogene si bronhogene.
Conditia obligatorie a patogeniei: scaderea rezistentei organismului

Clinica: depinde de forma tbc diseminate

1. Forma acutisima: la pers tinere cu o imunitate grav compromisa (stare sociala precara;
boschetari; etilisti; detinuti). Debut acut cu febra pina la 40 grade, sdr pronuntat de
intoxicatie, tuse, dispnee cu o evolutie rapida cu afectarea mai multor organe (ficat;
splina; anexe). Pronostic nesatisfacator si rezulta in deces
2. TB miliara acuta – debut acut cu febra pina la 39 grade, si are citeva forme: tifoida,
meningeana si pulmonara.
---Tifoida-seamana cu tifosul insa are debut acut; modificari neinsemnate SNC, PIELE
umeda,palida, respiratie aspra,crepitatii, anemie, leucocitoza,radiologic la a 7-14 zi
leziuni nodulare de marimea boabelor de mei (2mm-milium) uniforme de aceeasi
marime situate pe toate ariile pulmonare.
---Meningeala-t inalta; cefalee; voma;redoarea cefei; simptomul Kerning slab pozitiv.
In lichidul cefalorahidian presiunea creste nesemnificativ (70 picaturi –norma 60
picaturi), se major continutul de proteine-20-25 in cm patrat norma pina la 10 celule
---Pulmonara-predomina simpt pulmonare tusea, dispneea. La percutie-timpanita,
respiratie aspra, crepitatii. Radiologic un desen pulmonar accentuat apoi apar noduli
pulmonari punctiformi, la inceput mici apoi pe toata aria pulmonara bilateral

An singelui: anemie; leucocitoza moderata cu dev spre stinga, lipsa euzinofilelor,

limfocitopenie, monocitoza, vsh accelerat in per de acutizare.
BAAR in sputa pozitiv
Probele tuberculinice pozitive normoergive
Particularitatile morfologice ale TB diseminate cronice in manifestarile radiologice (dupa
Strucov):
--afect partile superioare si medii ale plaminilor
--lez.nodulare de dif.marimi si intensitati sunt situate simetric,cortical
--predomina caracterul productiv al procesului
--in lobii superiori se dezv o pneumoscleroza interstitiala
--subclavicular bilateral se formeaza caverne stantate
--in partile inf se atesta o hipertransparenta (emfizem compensator)
--cordul este in forma de picatura (cord pulmonar)
--apar localizari ale tb extrarespiratorii in diferite organe.

Diagn diferential :cancerul metastatic; bronsiolitele; alveolitele; bolile profesionale

(silicoza; antrocoza); bolile tesului conjunctiv; stazele pulmonare in patologia cardiaca.
5. Formele clinice pulmonare distructive (cavitară, fibro - cavitară), semnificaţia
epidemiologică. Diagnostic diferenţial. Tactica medicului de familie.
Tb pulmonara fibro-cavitara repr o forma clinica a TB secundare, substratul careia e o
cavitate cu peretii duri si fibroza masiva in tesutul invecinat, cu diseminare bronhogena in
reg inferioare si deplasarea mediastinului spre plaminul lezat.
Se intilneste deobicei la maturi si adolescenti. Ea provine din formele incipiente a tb:
Infiltrativa-50-60%; nodulara-25%; diseminata-10-15%
Cauzele cronicizarii cavernei: esec terapeutic; refuzul interv.chirurg; utilizarea abuziva a
alcoolului; detentia; prezenta unor boli asociate
Caverna este mereu drenata de 1 sau 2 bronhii. Poate avea aspect de „caverna balonata”-
implicarea peretelui bronhiei de drenaj sau „caverna umpluta”-stagnarea si acumularea
secretiei bronhice in interiorul cavernei. Daca dupa 2 ani de trat caverna ramine activa si
bacilifera atunci procesul se considera fibro-cavitar.
Dupa dimensiuni sunt caverne tuberculoase: mici (pina la 2 cm); mijlocii pina la 4 cm si
mari pina la 6 cm si gigante
Variantele clinice de evolutie:
1. Limitata- pe fon de trat se stabilizeaza procesul si acutizarea lipseste mai m ani
2. Evolutiva- alternarea acutizarilor(cind apar noi caverne si remisiilor pe perioade
diferite de timp)
3. Tb fibrocavitara complicata : evolutie progresiva cu dezv insuf. Cardio-pulmonare.
Are loc o astenie marcata; inapetenta; perdere ponderala; dureri toracice; hemoptizii;
dispnee; tahicardie compensatorie; tuse cu expect muco-purulente considerabile
Inspectia generala: „habitus ftizicus’ casexie cu atrofie musculara; deformarea cutiei
toracice; retractia spatiilor intercostale; micsorarea amplitudinii respiratorii a hemitoracelui.
La palpatie: atrofia muschilor centurii scapulare; deplasarea traheei in directia plam.lezat
La percutie: submatitate; caverne gigante-sonoritate timpanica
La auscultatie: la niv cavernei pe fundalul resp tubare se aud raluri uscate si umede.
Tabloul radiologic: ingustarea spatiilor intercostale; prezenta cavernelor deformante
cu dimensiuni mari; pe alocuri emfizem pulmonar; opacitati bronholobulare in reg
inferioare; deformarea hilului si retractia lui sup; deplasarea mediastinului in directia
lezata
Testele tuberculinice: negative in per de acutizare; pozitive in per de remisie
An gen singe: cresc leucocitele; se mics limfocitele si eozinofilele; accelerarea VSH; anemie
An generala a urinei: proteinurie; cilindri granulosi si serosi. Valorile ventilatiei pulmonare
sunt scazute.
Analiza sputei la Baar : chimiorezistenta
Diagnosticul diferential: abces pulmonar; cancer pulmonar; pneumosclerozele;
actinomicozele; chistul hidatic evacuat; echinococ
6. Principiile de bază ale tratamentului contemporan în tuberculoză. Tratamentul
strict supravegheat.Monitorizarea tratatamentului. Conlucrarea ftiziologului cu
medicii de familie.
Pina in 1943-remedii sanatoriale (repaus la pat; alimentatie consistenta si aeratie
permanenta).1943-introdusa chimioterapia streptomicina; in anii 50-izoniazida; in anii
70-rifampicina apoi preparate de linia a 3-a.
Principiile tratamentului: 1.începerea tratamentului rapid după depistare;
2.tratament strict supravegheat la ambele faze ale tratamentului
3.tratamentul complex cu 4-5 preparate conform categoriei DOTS
4.la apariţia fenomenelor adverse sau a polirezistenţei –individualizarea tratamentului
5.respectarea duratei tratamentului de 6-8 luni
6.asigurarea complianței bolnavului la tratament(direct cu bolnavul,cu persoana de
contact,cu lucrătorul social,cu administraţia publică locală)
7.tratamentul bolilor asociate,acordarea ajutorului material
Regimul bolnavului de TB:
I-regim de pat pentru formele grave de TB și complicații-hemoragie pulmonară,pneumotorax spontan.
II-regim limitat pentru formele evolutive de TB cu stări satisfăcătoare ale organizmului.
III-regim general pentru perioade de stabilizare a procesului.
Dieta bolnavului de TB –masa N 11 (regim dietetic consistent)-diversă,bogată în proteine și vitamine.
Clasificarea preparatelor anti TB med de linia 1 (HRZES)
1. GR 1 prep peror linia 1 Izoniazida H; Pirazinamida Z ; Etambutol E; Rifampicina R
2. GRUPA 2 injectabile Kynamicina; Amicacina; Streptomycina S
3. Grupa 3 Fluorchinolone Levofloxacina; Moxyfloxacina
4. Grupa 4 prep peror linia 2 : etionamida; protionamida; PAS(acid paraminosalicilic)
5. Preparate noi: imipenem; izoniazida(16-20mg/kg/corp/zi
INH inhibă sinteza acizilor micolici a peretelui cellular; PZA inhibă sinteza catenelor scurte
a acizilor graşi; RMP inhibă transcripţia ARN
Reacțiile adverse a preparatelor de linia I se împart în : alergice, toxice și mixte. ele pot fi
: minore și majore.
Izoniazida: Afecţiuni hepatice (transaminazele cresc de 2-5 ori) Spazmarea vaselor
coronariene,intracraniene,periferice(tahicardie,cefalee,parestezii) Erupţii cutanate
Ginecomastia(la bărbați) Neuropatie periferică
Rifampicina: Afecţiuni hepatice (ihter,transaminazele cresc de 2-5 ori, urina e/e întunecată)
Anemia hemolitică Trombocitopenie Bloc hepato-renal(vomă,ihter,anurie)
Pirazinamida: Atralgii; Tulburări digestive (greaţă,vomă,pirozis,) Hiperuricemie(guta)
Etambutol: Neurită optică ; scade acuitatea vizuală; scade câmpul visual
Streptomicina (contraindicat gravidelor): Dereglari ale apar vestibular(grețuri,instabilit mersului).
Neurotoxicitate (afect.nervul acustic prin scăderea auzului) Nefrotoxicitate Erupţii cutanate Şoc anafilactic
Preparatele de linia a 2-a (Tioamide Aminoglicoside Fluorochinolone Cicloserina PAS):
(scumpe, greu accesibile, mai puţin eficace greu de tolerat, indicate în special pentru
tratamentul cazurilor de MDR TB)

Tratamentul se adm zilnic (in doze mici in faza initiala, intensiva sau de consolidare) sau
intermitent (3 ori pe saptamina) in faza de continuare
Tratamentul are 2 faze: intensiva si de continuare
Faza intensiva: este prima fază de tratament durează 2-3 luni adm 4-5 preparate antitb în
funcţie de regimul de tratament indicat bolnavului. Tratamentul în condiţii de staţionar,
uneori poate fi efectuat în condiţii de ambulator. Scop: Nimicirea rapidă a M.tuberculosis
Prevenirea apariţiei rezistenţei Bolnavul devine necontagios
Faza de continuare: este a doua fază de trat durează 4-5 luni Se reduce administrarea la 2-3
preparate antiTB în comparație cu prima fază. Tratamentul în condiţii de ambulator,
indiferent de categoria bolnavului. Scop: De a acţiona asupra formelor persistente ale
M.tuberculosis Sanarea focarului în organul afectat

Monitorizarea tratamentului: 1.bacteriologica 2.a ridicarii medicamentelor 3.radiologica

4.evolutia clinica a pacientului
Microscopica (ex.caz nou cu microscopie pozita: examenul sputei facem la sfârşitul lunii a 2-
a (sfârşitul luni a 3-a ,dacă frotiul a fost pozitiv la sfârşitul lunii a 2-a) începutul luni a 5-a
sfârşitul tratamentului (începutul luni a 6-a)

Evaluarea tratamentului:
Vindecat Bolnavul, cu cel puţin 2 examene de spută microscopie negative dintre care: unul la 5 luni şi
următorul la încheierea tratamentului standardizat
Incheiat: Bolnavul, care : a efectuat întreaga cură de tratament standardizat, dar care NU a fost
examinat microscopic direct la sfârşitul tratamentului
Eşec terapeutic Bolnavul, care la examenul direct al sputei rămâne sau devine din nou pozitiv la 5 luni
de tratament sau mai târziu; sau devine BAAR pozitiv după 2 luni tratament
Tratament intrerupt: Bolnavul, care a întrerupt administrarea tuberculostaticelor pentru cel puţin 2 luni
consecutive din durata tratamentului
Transfer: in alt raion sau nu se poate stabili rezultatul final al tratamentului
Rezistenta la preparate antiTB:
Rezistența primară se constată la bolnavii cu TB cazuri noi ,care *în trecut nu au primit în mod sigur un
tratament antituberculos *sau l-au primit nu mai mult de 1 lună.
Rezistența secundară(achiziționată) apare în procesul tratamentului antiTB, *de obicei în rezultatul
devierilor de la schemele de tratament și *al greșelilor în utilizarea preparatelor; *întreruperi în tratament
etc. Rezistența secundară se apreciază după o lună de tratament antiTB la bolnavii cazuri noi sau la bolnavii
care au primit tratament anterior(recidive,reactivări).
Tipuri de rezistenta :
1.Monorezistența este definită ca rezistență la un singur preparat antiTB.
2.Polirezistența este definită ca rezistență la 2 sau mai multe preparate antiTB (excluzând
combinația INH+RNP).
3.Multirezistența –MDR este un tip specific de rezistență la INH+RNP,cu sau fără
rezistență la alte preparate antiTB.

Tipuri de rezistenta:
1.XDR-TB este definită cel puțin la rifampicină și izoniazidă din cadrul preparatelor
antiTB de linia I (și care are definiția de MDR- TB) și adițional rezistență la oricare
preparat din seria fluorchinolone și cel puțin unul din trei preparate injectabile din linia II,
utilizate țn tratamentul TB(capreomicină,kanamicină,sau amicacină).
2.TDR-TB este definită ca rezistență la toate preparatele antiTB de linia I și adițional
rezistență la toate preparatele antiTB de linia II. Aceasta este TB incurabilă a sec. 21.

Regim standardizat, recomandat de OMS:(MDR-TB) Faza intensivă în staţionar - 6

luni Cm, Eth, Z, Lfx, Cs,(PAS) Faza continuare – 18 luni: Eth, Z, Lfx, Cs,(PAS) DOT
 7. Profilaxia nespecifică şi specifica a tuberculozei.
Scop: stoparea transmiterii infecţiei tuberculoase printre membrii colectivităţii si ridicarea
rezistenţei macroorganismului

Obiective: profilaxia specifică (imunizarea BCG, chimioprofilaxia) ; depisrarea cazurilor şi

asanarea focarelor (profilaxia sanitară) ; controlul infecţiei TB profilaxia sociala

Profilaxia TB se realiza pe cîteva căi, care nu se exclud, ci sunt complementare: profilaxia

nespecifică (sanitară şi socială), profilaxia specifică (vaccinarea şi profilaxia
medicamentoasă)

Imunizarea BCG previne eficient dezvoltarea formelor avansate de TB la copii (meningita TB

și TB miliară), însă nu previne infectarea/dezvoltarea TB BCG este al II vaccin care se
introduce copilului nou- născut la a 2-5 zi de viaţă în maternitate; suspenzie de bacili de tip
bovin, atenuaţi prin treceri succesive pe medii de cultură special

Pina la virsta de 2 luni copii se vaccineaza fara testarea tuberculinica apoi numai cu testarea
tuberculinica negative

Locul: treimea superioara a bratului sting-muschiul deltoid; intradermal; 0,05 ml

Reacţiile locale normale :: aspectul cojii de portocală în locul introducerii vaccinului 1. la o

lună se formează o papulă 2. la 3 luni – o pustulă cu crustă, care cade 3. la 1 an - cicatrice
cu dimensiuni 4-8 mm  Supravegherea dinamicii procesului post vaccinal se efectuează la
1, 3, 6 si 12 luni din ziua vaccinării (revaccinării) cu înregistrarea rezultatelor în fişa de
ambulator a copilului

Contraidicatiile vaccinarii: anafilaxia; stari imunodeficitare; paralizia infantile cerebrala.

Cauzele dezvoltarii complicatiilor : reactogenitatea mărită a vaccinului; imunitatea

scăzută a copilului; încălcarea tehnicii de introducere a vaccinului

Complicatiile imunizarii: I categorie: leziuni cutanate locale: Limfadenita, Abces rece, Ulcer
cutanat II categorie: infecţia BCG persistentă şi diseminată fără sfârşit letal: Lupus
eritematos, Osteita, Uveita III categorie: infecţia BCG diseminată afectarea generalizată cu
sfârşit letal IV categorie: sindromul post-BCG: Eritem nodos, Erupţii cutanate, Cicatricea
cheloidă

Chimioprofilaxia Chimioprofilaxia primară

are ca scop prevenirea infectării cu MBT in focarul de tuberculoză şi se efectuează copiilor
neinfectaţi
(IDR Mantoux 2UT negativă)
 Chimioprofilaxia secundară
se indică copiilor infectaţi (IDR Mantoux 2UT pozitivă) previne îmbolnăvirea de
tuberculoză
(Chimioterapie preventivă)

Indicatii: copiilor sub 18 ani din focare de TB; Persoane HIV infectate

Contraindicatii: TB activă; Reacţii adverse grave la H; Antecedente de profilaxie corectă;

Boală hepatică cronică gravă/semne clinice de hepatită activă

Metodica: Se administrează Izoniazida (H) în doză - 10 mg/kg, zilnic o priză în zi

 dacă testul tuberculinic rămîne/devine negativ după 3 luni (cînd se repetă),

chimioprofilaxia se întrerupe

 dacă testul tuberculinic rămîne pozitiv după 3 luni (cînd se repetă) chimioprofilaxia
se prelungeşte încă pentru 3 luni

Profilaxia nespecifica: Depistarea precoce ; Promovarea alimentaţiei raţionale şi a modului

sănătos de viață, ameliorarea condițiilor de trai și de muncă ; Consilierea privind:
reducerea consumului abuziv de alcool, consumului de tutun și droguri ; Tratamentul
maladiilor cronice concomitente ;Supravegherea persoanelor cu risc sporit de imbolnavire
TB şi examinarea lor ; Supravegherea persoanelor cu sechele posttuberculoase ;
Supravegherea, la necesitate, profilaxia medicamentoasă copiilor contacţi cu bolnavul de TB