Nadia Comăneci

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Nadia Comăneci

2010-ben

Date personale

Născută 12 noiembrie 1961 (56 de ani)[1]

Onești, România

Căsătorită cu Bart Conner[*] (27 aprilie 1996)

Cetățenie România

Ocupație gimnastă artistică[*]

Activitate

Premii Ordinul Olimpic[*]

BBC Overseas Sports Personality of the
Year[*] (1976)
100 Women[*] (2017)

Prezență online

Twitter
Internet Movie Database

Modifică date / text

Laureat olimpic
 Nadia la bârnă, în 1977

medalii olimpice

{{{1}}}

Aur Montreal 1976 individual compus

Aur Montreal 1976 paralele inegale

Aur Montreal 1976 bârnă

Argint Montreal 1976 echipe

Bronz Montreal 1976 sol

Aur Moscova 1980 bârnă

Aur Moscova 1980 sol

Argint Moscova 1980 echipe

Argint Moscova 1980 individual compus

Nadia Elena Comăneci (n. 12 noiembrie 1961,[1] Onești, România) este o gimnastă română, prima
gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Este câștigătoare a
cinci medalii olimpice de aur. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului
XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima
gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut. Este primul sportiv român inclus în
memorialul International Gymnastics Hall of Fame.

Cuprins
[ascunde]

 1Viața
 2După retragerea din sportul de performanță
 3Vezi și
 4Note
 5Legături externe
o 5.1Interviuri

Viața[modificare | modificare sursă]

Nadia s-a născut la Onești, fiică a lui Gheorghe și Ștefania-Alexandrina Comăneci[2]; a fost botezată
după „Nadejda” („Speranță”), eroină a unui film. Unele surse susțin că s-ar fi născut ca „Anna
Kemenes”.[3][4][5] Această variantă a fost dezmințită în noiembrie 2016 atât de Nadia cât și de mama
sa Ștefania.
A concurat pentru prima dată la nivel național în România, în 1970, ca membră a echipei orașului
său. Curând, a început antrenamentele cu Béla Károlyi și soția acestuia, Márta Károlyi, care au
emigrat mai târziu în Statele Unite, devenind antrenori ai multor gimnaste americane. La vârsta de
13 ani, primul succes major al lui Comăneci a fost câștigarea a trei medalii de aur și una de argint la
Campionatele Europene din 1975, de la Skien, Norvegia. În același an, agenția de știri Associated
Press a numit-o "Atleta Anului".
La 14 ani, Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal, Québec.
Nu numai că a devenit prima gimnastă care a obținut scorul perfect de zece la olimpiadă (de șapte
ori), dar a și câștigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint
(echipă compus) și bronz (sol). Acasă, succesul său i-a adus distincția de „Erou al Muncii
Socialiste”, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu.[6]
Comăneci și-a apărat titlul european în 1977, dar echipa României a ieșit din competiție în finale, în
semn de protest contra arbitrajului. La Campionatele Mondiale din 1978 a concurat o Nadia
Comăneci cu greutate peste medie și ieșită din formă. Căderea la paralele a trimis-o pe locul 4, însă
a câștigat titlul de campioană mondială la bârnă.
În 1979, Comăneci, din nou la greutate normală, a câștigat cel de-al treilea titlu european la
individual compus (devenind primul sportiv din istoria gimnasticii care a reușit această performanță).
La Campionatele Mondiale din decembrie, ea a câștigat concursul preliminar, dar a fost spitalizată
înainte de a participa la concursul pe echipe, din cauza unei infecții, în urma unei tăieturi la
încheietura mâinii, cauzată de o cataramă din metal. În ciuda recomandărilor doctorilor, ea a părăsit
spitalul și a concurat la bârnă, unde a obținut nota 9,95. Performanța sa a conferit României prima
medalie de aur în concursul pe echipe.
A participat și la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova, clasându-se a doua după Elena
Davîdova la individual compus, când a fost nevoită să aștepte pentru notă până ce Davîdova și-a
încheiat exercițiul. Nadia și-a păstrat titlul la bârnă, dar a câștigat și o nouă medalie de aur, la sol, și
una de argint, împreună cu echipa.

După retragerea din sportul de performanță[modificare | modificare

sursă]
Nadia Comăneci împreună cu Condoleezza Rice

Nadia Comăneci la Iași pe 22 septembrie 2011

Nadia Comăneci a fost una din cele mai bune gimnaste din lume. Ea s-a retras din activitatea
competițională după Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova. Între 1984 și 1989 a fost membră
a Federației Române de Gimnastică și a ajutat la antrenarea gimnaștilor juniori români. În noaptea
de 27/28 noiembrie 1989 a trecut ilegal granița româno-maghiară[7], în cele din urmă solicitând azil
politic guvernului Statelor Unite. Acest gest dramatic a avut un efect major asupra opiniei publice,
chiar asupra familiei conducătoare a României. Nadia și-a petrecut următorii ani promovând linii
vestimentare pentru gimnastică, lenjerie Jockey, echipament de aerobic și rochii de mireasă.
În 1994, s-a logodit cu gimnastul american Bart Connerși s-a întors în România pentru prima dată de
la plecare. Comăneci și Conner s-au căsătorit în România în luna aprilie a anului 1996.
În 1999, Comăneci a devenit primul sportiv invitat să vorbească la Națiunile Unite, pentru a lansa
Anul 2000, Anul Internațional al Voluntariatului. Nadia este în prezent ocupată cu gimnastică și
muncă de caritate în întreaga lume. Ea și soțul său sunt proprietarii Academiei de Gimnastică Bart
Conner Gymnastics Academy, Perfect 10 Production Company și ai câtorva magazine de
echipamente sportive, precum și editori ai Magazinului de Gimnastică Internațională.
Nadia Comăneci este vicepreședinte al Consiliului Director al Special Olympics, Președinte Onorific
al Federației Române de Gimnastică, Președinte Onorific al Comitetului Olimpic Român,
Ambasadorul Sporturilor Românești, Vicepreședinte în Consiliul Director al Asociației Distrofiei
Musculare, și membră a Fundației Federației Internaționale de Gimnastică. A fost distinsă de două
ori cu Ordinul Olimpic, acordat de CIO.
În decembrie 2003, i s-a publicat prima sa carte, Scrisori către o tânără
gimnastă (în engleză: Letters to a Young Gymnast). Nadia a creat o clinică de caritate
în București pentru a ajuta copiii orfani din România.

Nadia Comaneci
Pe scurt

Stiri

Presa Locala

Comentarii

Poze / Video

Biografie

Despre Nadia Comaneci

Nadia Elena Comaneci este o fosta gimnasta, prima din lume care a luat o nota de 10. In total, Nadia are 5 medalii
olimpice de aur si este multipla campioana mondiala si europeana.

Legenda in acest sport, Nadia a obtinut la Jocurile Olimpice din 1976 trei medalii de aur, una de argint si una de
bronz.

Nascuta pe 12 noiembrie 1961, la Onesti, in judetul Bacau, Nadia s-a casatorit in aprilie 1996, cu un fost gimnast
american, Bart Conner, si are un baietel de 2 ani, Paul Dylan.

Nadia s-a retras din gimnastica in 1984, iar in 1989 a fugit in Statele Unite, unde locuieste si acum, in Norman,
Oklahoma.

In prezent, Nadia Comaneci este implicata in mai multe proiecte caritabile legate in principal de ajutorarea copiilor din
zonele defavorizate ale Terrei.
Sumar
1.Copilaria

2.Minunea de la Montreal

3.Rezultate sportive

4.Final de cariera – fuga in SUA

5.Premii si distinctii

6.Nadia, despre sport

7.Personalitate mondiala

8.Actiuni umanitare

9.Alte activitati

Copilaria

Nadia s-a nascut la 12 noiembrie 1961, in Onesti, in familia lui Gheorghe si Stefania-Alexandria Comaneci. A fost
botezata dupa "Nadejda" ("Speranta"), eroina a unui film. Are un frate mai mic, pe care il cheama Adrian.

A inceput gimnastica la varsta de 6 ani in orasul natal, unde a fost descoperita de antrenorul Bela Karoly, de care se
leaga cele mai mari succese obtinute de viitoarea stea a gimnasticii mondiale.

Gimnasta cu deosebite calitati pentru acest sport, s-a facut remarcata inca din primii ani ai carierei. La 10 ani
cucereste toate cele cinci medalii de aur ale Cupei Romaniei, categoria copii, pentru ca exact in ziua cand implinea
11 ani sa castige primul sau titlu de campioana absoluta a tarii.

In 1975, la numai 13 ani, participa la Turneul Campioanelor de la Londra unde, pe podiumul de la Empire Pool,
cucereste trofeul competitiei. In acelasi an, la Campionatele Europene de la Skien (Norvegia), obtine 4 medalii de aur
si una de argint, devenind cea mai tanara campioana continentala din istorie la individual compus.

In acelasi an, agentia de stiri Associated Press a numit-o "Atleta Anului in Romania".

Minunea de la Montreal

Punctul culminant al carierei, care i-a adus celebritatea, a fost obtinerea, in 1976, la Montreal, a titlului de campioana
olimpica absoluta la Jocurile Olimpice. Micuta romanca, supranumita la acel moment "zana de la Montreal", a primit
de cinci ori nota 10 si a castigat trei medalii de aur la individual compus, barna si paralele, una de argint, cu echipa si
bronz la sol.

Acasa, succesul sau i-a adus distinctia comunista de "Erou al Muncii Socialiste", fiind cea mai tanara romanca
distinsa cu acest titlu.

Rezultate sportive

- 1972 - Campionatul national de juniori al Romaniei: 1 pe echipe, 1 la individual compus

- 1973 - Internationalele Romaniei: 1 la individual compus, 1 la paralele inegale, 1 la sol, 1 la barna, 1 la sarituri

- 1973 - ROM vs ITA: 1 pe echipe, 1 la individual compus

- 1975 - Champions All: 1 la individual compus

- 1975 - Compionatul european: 1 la individual compus, 1 la sarituri, 1 la paralele inegale, 1 la barna, 2nd sol
- 1975 - Competitia preolimpica: 1 la individual compus, 1 la paralele inegale, 2 la sarituri, 2 la sol, 3rd barna

- 1976 - ROM vs CAN: 1 pe echipe

- 1976 - ROM vs USA: 1 pe echipe, 1 la individual compus

- 1976 - Cupa Americii: 1 la individual compus

- 1976 – Jocurile Olimpice de la Montreal: 2 la pe echipe, 1 la individual compus, 1 la barna, 1 la paralele inegale,
3 la sol, 4 la sarituri

- 1976 - Cupa Chunichi: 1 la individual compus, 1 la paralele inegale, 1 la barna, 1 la sarituri, 1 la sol

- 1976 - Campionatele balcanice: 1 la individual compus, 1 la paralele inegale, 1 la barna, 1 la sarituri, 1 la sol

- 1977 - Internationalele Romaniei: 1 la individual compus

- 1977 - Campionatul european: 1 la individual compus, 1 la paralele inegale, 2 la sarituri

- 1978 - Campionatele mondiale: 2 pe echipe, 1 la barna, 5 la individual compus

- 1979 - Champions All: 1 la individual compus

- 1979 - Compionatul european: 1 la individual compus, 1 la sarituri, 1 la sol, 3rd barna

- 1979 - Cupa mondiala: 4 la individual compus, 1 la sarituri, 1 la sol, 2 la barna

- 1979 - Campionatele mondiale: 1 pe echipe

- 1980 - Internationalele Romaniei: 1 la individual compus

- 1980 – Jocurile Olimpice de la Moscova: 2 la pe echipe, 2 la individual compus, 1 la barna, 1 la sol, 5 la sarituri

- 1981 - Universiada: 1 pe echipe, 1 la individual compus

Final de cariera – fuga in SUA

Nadia si-a incheiat cariera sportiva in 1984, ocazie cu care i-a fost decernat Ordinul Olimpic "Colanul de argint"
pentru evolutiile sale stralucitoare care au uimit si incantat milioane de iubitori ai sportului, transformandu-o intr-un
simbol al gimnasticii mondiale.

Dupa ce s-a retras din viata competitionala, Nadia a fost membra a Federatiei Romane de Gimnastica si a ajutat la
antrenarea gimnastilor juniori romani.

Isi aminteste ca dictatorul i-a interzis sa paraseasca tara si a obligat-o sa munceasca, pe un salariu mic, la Federatia
de Gimnastica.

Desi era campioana olimpica si prima castigatoare a notei 10 din istoria gimnasticii, viata ei in Romania s-a schimbat
foarte putin.

Era tinuta sub supraveghere de garzile lui Ceausescu, chiar si atunci cand isi spala hainele sau mergea la
cumparaturi.

Fosta gimnasta povesteste ca viata ii era prinsa intr-o capcana. Era atat de speriata incat a amenintat ca-si va pune
capat zilelor.

Cand antrenorii Bela si Maria Karoly au parasit tara, in 1981, autoritatile au devenit si mai suspicioase. I s-a interzis
sa mai paraseasca vreodata Romania.

"Cand m-am intors la Bucuresti, mi s-a spus ca nu mi se va mai permite niciodata sa calatoresc in afara
Romaniei", povesteste Nadia. "Am fost foarte suparata. Faptul ca nu fugisem ar fi trebuit sa le dovedeasca
autoritatilor ca sunt demna de incredere".
In noiembrie 1989, a decis pana la urma sa fuga din Romania comunista.

Nadia a povestit cum s-a alaturat unui grup de romani care a trecut, pe ascuns, granita catre Ungaria, in toiul noptii.
Ore in sir a mers prin zapada, insa nimic nu i se parea mai greu ca ultimii anii petrecuti in Romania. In final, a ajuns in
Austria, unde a fost primita ca o campioana.

De acolo, Nadia Comaneci a zburat in Statele Unite ale Americii.

Premii si distinctii

In 1996, cu prilejul aniversarii a 90 de ani de existenta de catre Federatia Romana de Gimnastica, este numita
presedinte de onoare.

In 1998, in cadrul unei ceremonii desfasurata la Washington, a fost recompensata cu premiul "Flo Hyman" pentru
merite deosebite in sport.

La Viena, in 1999, a fost declarata sportiva secolului XX.

Tot in 1999, Comaneci a devenit primul sportiv invitat sa vorbeasca la Natiunile Unite, pentru a lansa Anul 2000,
Anul International al Voluntariatului.

In anul 2000 i s-a conferit Ordinul National "Steaua Romaniei", iar in martie 2002 a fost aleasa presedinte de
onoare al Comitetului Olimpic Roman.

In prezent, Nadia Comaneci este vicepresedinte al Consiliului Director al Special Olympics, Presedinte Onorific al
Federatiei Romane de Gimnastica, Presedinte Onorific al Comitetului Olimpic Roman, Ambasadorul Sporturilor
Romanesti, Vice-Presedinte in Consiliul Director al Asociatiei Distrofiei Musculare, si membra a Fundatiei Federatiei
Internationale de Gimnastica. A fost distinsa de doua ori cu Ordinul Olimpic, acordat de CIO.

Nadia, despre sport

Fosta mare gimnasta Nadia Comaneci a declarat intr-un interviu ca este bucuroasa ca a ales sa practice sportul care
a consacrat-o si infirma prejudecata comuna conform careia gimnastele isi sacrifica intreaga copilarie pentru a face
performanta.

"Oamenii mi-au spus ca paream trista atunci cand participam la concursuri, dar eu niciodata nu m-am plans. In
general, lumea afirma multe lucruri referitoare la viata pe care o duc gimnastele. Se spune ca fetele muncesc prea
mult si ca indura lucruri mult prea grele pentru varsta lor. Eu niciodata nu m-am plans de asemenea lucruri, doar cei
din jurul meu o faceau", a spus campioana olimpica de la Montreal.

Nadia Comaneci a mai spus ca este fericita ca a ales sa practice sportul care a facut-o cunoscuta in intreaga lume:
"Viata pe care o am in prezent este rezultatul a ceea ce am facut in copilarie. Cand privesc in trecut, pot zice
ca sunt fericita ca mama mea m-a dus la gimnastica. Nu m-am apucat de acest sport pentru a dobandi
celebritatea, pur si simplu asa a fost sa fie".

Fosta sportiva considera ca gimnastele din Romania au avut mereu performante, deoarece s-au antrenat mai mult
decat rivalele lor din alte tari. "Oamenii ma intrebau mereu care este secretul nostru. Noi, romancele, ne antrenam de
doua ori mai mult decat toate celelalte. In prezent, competitia a devenit mai puternica pentru ca toate gimnastele au
cam acelasi mod de antrenament", a mai spus prima gimnasta din lume care a primit nota 10.

Personalitate mondiala

In SUA si nu numai, Nadia este considerate o celebritate. In 2006, la botezul lui Paul Dylan, fiul Nadiei Comaneci si al
lui Bart Conner, au fost prezente mai multe vedete.
Nume mari precum Placido Domingo, Angela Gheorghiu si partenerul sau, Robert Alagna, George Clooney sau
Arnold Schwarzenegger au raspuns la invitatia romancei. Acestora li s-au alaturat si cateva personalitati din
Romania, precum Gheorghe Hagi si sotia, Octavian Belu si Mariana Bitang, Viorel Paunescu.

Actiuni umanitare

Nadia a participat la foarte multe actiuni cu scop umanitar. Astfel, ea a promovat, intre altele, campania internationala
de lupta impotriva cancerului la san si a sprijinit apoi o competitie de mare anvergura, "Special Olympics", raspandita
in lumea larga si rezervata persoanelor cu handicap.

Nadia Comaneci conduce si Academia "Laureus World Sport", unde sunt adunate fonduri impresionante pentru
ajutorarea copiilor din zonele defavorizate ale Terrei.

Este membra a "FIG Foundation", o prestigioasa fundatie ce are ca scop sprijinirea fostelor gimnaste care raman cu
sechele dupa terminarea carierei.

A infiintat in Romania Fundatia Nadia Comaneci, o organizatie apolitica, nonguvernamentala si nonprofit, infiintata
la initiativa gimnaste.

Urmand modelul Nadiei, fundatia care ii poarta numele isi propune sa incurajeze, sa sprijine si sa promoveze
performanta in sport si nu numai, militand pentru o viata de nota zece pentru toate varstele si in toate domeniile de
activitate.

Fundatia Nadia Comaneci este coordonata de Nadia, in calitate de membru fondator si presedinte, si de domnul
Virgil Munteanu, in calitate de vicepresedinte si director general.

Nadia a creat si o clinica de caritate in Bucuresti pentru a ajuta copii orfani din Romania.

Alte activitati

Nadia si sotul sau sunt propietarii Academiei de Gimnastica Bart Conner Gymnastics Academy, Perfect 10
Production Company si ai catorva magazine de echipamente sportive, precum si editori ai Magazinului de Gimnastica
Internationala.

In decembrie 2003, i s-a publicat prima sa carte, Scrisori catre o tanara gimnasta (in engleza: Letters To A Young
Gymnast)