UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE LITERE
Departamentul de Lingvistică

Studiul metaforelor în discursul despre fumat

Coordonator, Absolventă,
Prof. dr. Ariadna Paula Domnica Ștefănescu Constantin Florentina-Gabriela

București
Iunie 2018

1
Analiza pragmatică a discursului despre fumat în articole apărute între 1888-
1940

Observații generale

Articolul aparține revistei enciclopedice de cultură și literatură, Familia, înființată de

Iosif Vulcan, anul XXIV (24), nr.41, din 9 octombrie, 1888 și este atribuit I.H. Textul are un
caracter predominant naraiv. Este expusă prima încercare de a fuma a unui tânăr. Titlul este
simbolic: Prima țigară. Articolul este însoțit de o ilustrație care susține și întărește intenția
educativă a articolului.

Structura textuală și resurse discursive

În text se spune că, deși este un băiat bun, tânărul Ghiță are o slăbiciune; vrea să fumeze,
dar nu are bani. Când ii obține el își satisface această poftă, însă gustul fumului de țigară îi aduce
ceva neplăcut, se imbolnăvește, este supus efectelor nocive ale țigărilor.
Resursele conceptuale care ajută la construirea discursului moralizator sunt: „dorul să
fumeze”, „nu-și putu stăpâni pofta”. „plăti amar plăcerea aceasta”, „fumul îi făcu rău”.
Alte resurse textuale sunt „să guste și el acea plăcere”, „fumând ca un domn”, „fericit se delectă
în țigara lui”, „s-o țină elegant ca domnișorii”, cu ajutorul cărora se induce ideea că fumatul este
un obicei ce conferă eleganță, este la modă, ceea ce îl atrage pe copilul Ghiță.
În ceea ce privește realizarea referinței, se observă faptul că se preferă termenii generici.
Se remarcă aici obiceiul fumatului ca o poftă, o plăcere ce este specifică domnilor, o practică ce
dă farmec.

Observații despre argumentație

În articol, se infocă mai multe aspecte, toposul discursiv al sănătății, practica fumatului
fiind foarte nocivă, al economiei: „dar niciodată nu-și putu stempera pofta, căci n’avea parale” și
toposul discursiv psihologic, deoarece copilul se simte atras de acest obicei, pe care probabil îl
observă în jur.

2
 Considerații asupra viziunii
Articolul aparține discursului de prevenție, scopul este didactic și moralizator, de a
transmite cititorilor faptul că tutunul este foarte dăunător.

Metaforă/Sintagmă Clasificare Clasificare lexicală

gramaticală
dorul să fumeze termen genric psihologic
să guste acea plăcere sintagmă metaforică organism
nu-și putu stăpâni pofta termen generic psihologic

Familia, Prima țigară, 9 octombrie, 1888-F, 1888

3
 Observații generale

Textul aparține unei publicații bisericești de final de secol XIX, Unirea, apărută în anul 3,
nr.33, din 19 august, 1893.

Structură textuală și resurse discursive

Construcția discursului este predominant narativă, realizată prin aserțiuni și prin repetiții.
Majoritatea datelor au carceter enciclopedic, istoric: „Unii susținu că în Germania și de acolo la
noi s-au introdusu țigarea la începutulu veacului alu optsprezecelea prin oștile francese ca unu
lucru specificu francesu”, „Dar părerea aceasta din urmă nu s-a putut susține, după ce s-a dovedit
că deja în anulu 1788 esista în Hamburg fabrica de țigări”.
Se prezintă pe scurt originea țigării și a întrebuințărilor ei, dar și etimologia cuvântului, care este
latinescul cingere ( a înfășura, a lega împrejur), dar și cigolare ( a scârțâi). A doua ipoteză de
etimologie este legată de ambalajele țigărilor care „produceau tonuri nu chiar melodioase”.
În titlul articolului apar doi termeni care desemnează obiectul fumatului: țigară și țigaretă.
Conform Dicționarului limbii române (DLR), termeneul țigară este mic sul făcut dintr-o foiță de
hârtie umplută cu tutun tăiat mărunt și care aprinsă la un capăt se fumează, cu varianta regională
țigarcă.
Termenul țigaretă are două intrări, 1 mic sul făcut dintr-o foiță de hârtie umplută cu tutun tăiat
mărunt(uneori având o parte de carton) și care, aprinsă la un capăt, se fumează;
2 tub subțire de chihlimbar, de ebonită de os de lemn ( îngustat la un capăt), în care se introduce
țigara pentru a o fuma; portțigaret, țigaret, (regional) sipcă, șpiț, șpițigare, țigarău, țigăruiște,
țigărușă;
De asmenea, termenenul țigaret este definit ca tub subțire de chihlimbar, de ebonită, de os, de
lemn, cu pluralul țigarete și regional țigareturi.
Textul are un caracter predominant narativ, nu există o mare diversitate lexicală, metoforele
sunt, in general, din sfera economică, socială: „țigara a cuerit lumea”, „prietenii și adoratorii
țigării”, radacină mică aprinsă”. Acestea exprimă ideea că fumatul este un obicei extins, o
practică nocivă de care oamenii nu se pot desprinde.
Resursele conceptuale care ajuta la crearea acestei imagini sunt metaforele: „țigara a
cucerit lumea întreagă”, „prietenii și adoratorii cei nenumărați ai țigării”, sintagmele: „o modă

4
nouă” ( a purta țigra în gură), „rădăcină mică aprinsă”și au rolul de a accentua imapctul de mare
efect avut de tutun asupra lumii.

Observații despre nivelul argumentativ

Opiniile despre fumat sunt exprimate prin construcții generalizatoare precum: „Și totuși
știut este că țigara a cucerit lumea întreagă”, cu rolul de a induce cititorului această opinie, pentru
a face întreg discursul mai convingător.
Expunerea este centrată pe formularea de opinii, spre final apar cele legate de tipurile de țigări,
cele austriece sunt cunoscute ca bune, preferate, în timp ce: „țigările gătite de regia francesa a
tabacului” sunt mai rele, nu au aromă.
Se punctează că există și falsificări, țigările americane, care nu sunt învelite în material
care doar imită tabacul.
Pentru fumători, ambalajul este foate important, preferă țigări care arată bine, învelite în
papirus de aur și argint. Sunt, însă, superficiali în judecată și ușor de înșelat, dovadă stând
afirmția unui comerciant, notată în articol: „ținu că țigările cele de dece cents suntu planta cea
mai miserabilă de pe fața pământului și nu le-ar fuma pentru lumea asta. Dar dacă le înfășoru cu
staniolu și le dau prețul de 50 cents, ele plăcu de minune”

Considerații asupra viziunii

Viziunea expusă în acest articol este aceea că tabacul are o istorie controversată, iar
practica fumatului este foarte extinsă.

Metaforă/Sintagmă Clasificare Clasificare lexicală Observații

gramaticală
țigara a cucerit lumea verb metaforic domeniul social

rădăcină mică aprinsă SN domeniul social <țigara>

o modă nouă SN domeniul social
planta cea mai SN domeniul social <tutun>
mizerabilă
prietenii și adoratorii termeni generali domeniul social
țigării

Unirea, Țigară și țigaretă, anul III, n. 33, Blaj, 19 august, 1893, -U, 1893
5
 Sistematizare corpus din punct de vedere al argumentării

Nume articol Locul Anul Tip de Tipuri de Exepmple de argumente

apariție/Ziar apariției discurs argumente

(în funcție
de sens)
1.Prima țiagară Familia 1888 Discurs de -al sănătății -„Dar plăti amar plăcerea aceasta,
prevenție fumul îi făcu rău, trebui să arunce
(Oradea) țigara și sosi acasă bolnav.”

-al vârstei -„Ghiță e un băiat bun. El învăță

cismăritul și stăpânul său îl lăudă că
se poartă bine. Umblă și la școlă,
profesorul său este foarte mulțumit
de dânsul. Însă odată a pățit-o și el.
De multe ori i-a venit și lui dorul să
fumeze ca cei mari”

-economic -„dar niciodată nu-și putu stempera

pofta, căci n’avea parale”

2. Țigară și Unirea 1893 Discurs -istoric -„Unii susținu că în Germania și de

țigaretă informativ acolo la noi s-au introdusu țigarea la
(Blaj) începutulu veacului alu
optsprezecelea prin oștile francese
ca unu lucru specificu francesu.”

-economic - „ținu că țigările cele de dece cents

suntu planta cea mai miserabilă de
pe fața pământului și nu le-ar fuma
pentru lumea asta. Dar dacă le
înfășoru cu staniolu și le dau prețul
de 50 cents, ele plăcu de minune”

-social -„o modă nouă”( a purta țigra în

gură)

- “Altcum ţigările austriace suntu

cunoscute de bune, şi fumătorii le
preferescu pretutindenea.” 6
3.Tutun și fumat Bunul 1906 Discurs de -social - „Din capul locului ne raportăm la
Econom prevenție, părerile engleze, citate mai-nainte și
manipulare care nu au fost combătute niciodată”
(Orăștie)
-„Sămănăm cu oile; păcurarul
prinde una o aruncă în apă, şi
văzând celelalte, sar toate, fără să le
silească nimenea. Noi nu avem atari
muşte şi ţînţari, mai ales iarna, însă
— totuşi fumăm!”

-psihologic -„slăbiciunea oamenilor”(fumatul)

-medical -„fumatul produce necurăţenie în

gură, gât şi nas, flegmă şi bale,
întrebăm că acele deslipituri dacă nu
le au scuipat, unde s-au dus?”

-estetic -„Acum să întrebăm, frumos este

fumatul şi de cuviinţă? Răspunsul e
uşor. Priviţi la fumătorul, cum
scuipă necontenit. Scuipipirea e
greţoasă.

-economic -„Cel mai sărac fumător din comună

încă spesează baremi 3 cruceri pe zi
pentru tabac, cari fac 90 cruceri рe
lună sau 10 fl. 80 cr. pe an. Cu acei
bani putea cumpăra 2 purcei cari
ţinuţi bine, cresc şi le creşte preţul
după zicala «porcul are anii în
gură»”

7
4.Toxicitatea Biserica și 1908 Discurs de -științific -„S-au făcut experienţe de către un
tutunului Școala prevenție învăţat francez, pentru a determina
dozele de tutun, variind după
(Arad) bogăţia lor în nicotină, care sunt
toxice pentru un animal oarecare.”

-„ În urmă s-a stabilit că chiar și

tutunul denicotinizat tot e
vătămător, bine înțeles într-un grad
mai mic”

5.Fumatul la Biserica și 1909 Discurs de -social -„Partea cea mai mare a recruților
copii Școala prevenție mai debili, era slăbită de nicotina
introdusă în corpul lor din cea mai
(Arad) fragedă tinerețe”

-„Ce nu oprește legea, să oprească

educația!”.
-medical -„Dar suita cu mult mai periculoasă
a acestui venin, o formează
diferitele infecțiuni transportate cu
țigările și tutunul de odată”

6.Scumpirea Gazeta de 1923 Discurs

produselor RMS Transilvania informativ

(Brașov)

8
7.Armele Unirea 1929 Discurs de -religios -„S-a socotit deci să născocească şi
diavolului Poporului prevenție el un fel de tâmâie, care să fie mai
plăcută şi mai căutată de oameni, cu
(Blaj) care să se tămâieze oriunde, fără să
aibă trebuinţă a merge la biserică.
Astfel a născocit buruiana numită
tutun (duhan), care mai are şi o altă
poveste.”

-„tămâia dracului”(tutunul)” și
„lumânăriile Spurcăciunii
Sale”(țigările)

8. Problema Chemarea 1931 Discurs de -științific -„S-au făcut experiențe în special în

denicotinizării Tinerimii promovare, Germania pentru extragerea
Romane manipulare nicotinei chiar la cultura tunului
(Cluj) care chiar la cules să aibă o
cantitate minimală de nicotină.”

-„La fabrica Fumosan din București,

denicotinizarea tutunului și a
țigărilor se face prin mașinile
electrice construite pe baza
descoperirii epocale a celor doi
inventatori pomeniți.”

9.Scrum și fum Vieața 1939 Discurs de -economic -„ Ca nişte hornuri de fabrică ! Fum
creștină prevenție şi scrum se alege din agoniseala
bietului român”
(Cluj)

9
10. Ţigara, Vieața 1940 Discursul -religios -„In locul închinării în duh şi în
rugăciunea de creștină de prevenție adevăr, creştinii de azi se închină
dimineaţă a mai mult patimilor firii pământeşti.
fumătorului (Cluj) Spre exemplu fumătorul. Pentru el
ţigara e totul”

-„Rugăciunea de dimineaţă şi de
seară îi e ţigara. Adoarme fumând,
se scoală fumând. În loc de o carte
sfântă, pe masă îi e doar tabacherea”

-economic „Când n-are bani să-şi cumpere

tutun, e veşnic supărat. Ia chiar şi
pâinea de la gura copiilor, numai să
aibă ce fuma”

10