Cuprins

I. Introducere

II. Continutul si evolutia politicii bugetare a UE

III. Bugetul Uniunii Europene

IV. Bugetul UE pentru 2017

V. Bugetul UE pentru 2018

VI. Politica fiscala in uniunea europeana

VII. Sistemul bugetar al Republicii Moldova

VIII. Concluzie
 1. Introducere
Prin intermediul bugetului Uniunii Europene, se coordonează anual activităţile care se
derulează între statele membre, orientările politicii comunitare şi priorităţile acestora. Bugetele
anuale sunt părţi ale ciclului bugetar de şapte ani, denumite şi „perspective fi nanciare”.
Principiile fundamentale care guvernează bugetul Uniunii Europene sunt: principiul unităţii,
principiul universalităţii, principiul anualităţii, principiul echilibrului, specifi carea cheltuielilor
şi fi nanţarea prin resurse proprii. Politica fi scală acţionează în două planuri: asupra creşterii
economice, în situaţia în care economiile sunt în faza de încălzire accentuată, în sensul încetinirii
acesteia şi prin politica fi scală, care ia măsuri de accelerare în cazul economiilor afl ate în fază
de recesiune. Efectele negative nu pot fi înlăturate decât prin armonizarea politicilor fi scale.
Deşi actualul buget este diminuat comparativ cu cel anterior, acesta este mult mai fl exibil decât
bugetul precedent.

Politica bugetara reprezinta una din cele mai importante pârghii de functionare a
sistemului unic european, dar în ciuda acestui fapt, spre deosebire de celelelalte politici, în nici
unul din tratatele fundamentale - Roma sau Maastricht - nu se prevedea definirea sau
reglementarea sa explicita. Astfel nici unul din cele doua tratate nu acorda politicii bugetare un
caracter comunitar pronuntat si, desi bugetul comunitar a crescut destul de mult, el nu reprezinta
decât 2,4% din totalul bugetelor statelor membre.

Baza legala a bugetului comunitar este constituita din:

- art. 272 (203) din Tratatul de la Roma (1.1 art. 272 (203)

- art. 177 din Tratatul EURATOM

- art. 78 din Tratatul CECO

- Intelegerea interinstitutionala din 6 mai 1999 care prevedea o îmbunatatire a

procedurii si disciplinei bugetare si acoperea perioada 2000 - 2006. Aceasta
intelegere a fost precedata de cea încheiata în octombrie 1993 si cuprindea perioada
1993 - 1998, care a avut rolul de a evita reeditarea unor crize bugetare ca cea din
1980. Un astfel de acord între institutiile europene îmbunatateste procedura de
adoptare anuala a bugetului si asigura o tinere 454f53e sub control a cheltuielilor. În
acest cadru, institutiile comunitare stabilesc prioritatile bugetului, si perspectiva
financiara care indica suma maxima autorizata a cheltuielilor pentru perioada în
cauza. (1.2 art. 78 din Tratatul CECO)

În situatia Uniunii Europene, pierderea capacitatii politicilor monetare nationale de a fi

utilizate ca instrument de stabilizare macroeconomica face din politica fiscala singurul
instrument macroeconomic aflat la dispozitia statelor membre si acesta ramâne, formal un
prerogativ al statelor membre. (2.2. pag.1)

2
 2. Continutul si evolutia politicii bugetare a UE
- Daca solidaritatea la inceputurile CEE viza doar domeniul agriculturii ulterior nevoia unor
finantari pentru state mai slab dezvoltate a dus la extinderea solidaritatii si la domeniul bugetar;

- in 1965 au fuzionat bugetele CECO si EURATOM, iar din 197o se instaureaza regimul
resurselor bugetare proprii;

- Bugetul UE se deosebeste fundamental de bugetele nationale, deoarece institutiile publice

(armata, justitia, educatia etc.) sunt finantate de bugetele nationale, iar cheltuielile cu institutiile
comunitare sunt relativ mici;

1.1 Principiile, regulile si procedurile bugetare;

a. principiul unitatii presupune existenta unui singur document in care se regaseste ansamblul
incasarilor si platilor pe un an;

b. principiul anualitatii prin care se permite Comisiei Europene sa controleze executia

bugetara; anumite actiuni ale UE se intind pe mai multi ani (bugete plurianuale prin credite de
angajament);

c. principiul universalitatii care se bazeaza pe regula nonafectarii (nu pot exista cheltuieli
selectate) si regula noncontradictiei (nu pot exista reduceri ale incasarilor);

d. principiul echilibrului (intre venituri si cheltuieli);

e. principiul specializarii care inseamna ca puterea bugetara este impartita intre Parlament si
Comisia Europeana (care asigura executia bugetara)

- structura bugetului cuprinde: sectiuni, titluri, capitole, articole si pozitii, cea mai
importanta componenta fiind capitolul (intre care sunt permise viramente, la indicatia autoritatii
decidente) (2.2 pag 2)

1.2. Resursele bugetare si noul sistem de venituri bugetare in UE;

- pana in 1970 bugetul a fost conceput exclusiv pe baza contributiilor directe ale statelor
membre, iar dupa aceasta data bugetul s-a alimentat, mai ales, din resurse proprii:
a. taxe vamale asupra importurilor (prin TVC);

b. cca. 0,5% din TVA incasat de fiecare stat membru;

c. cca. 1,7% din PIB al statelor membre, (din care se alcatuieste cca. 30% din bugetul UE);

- principali contribuabili sunt: Germania 30%, Franta 18% si Anglia 13%;

- cheltuielile din bugetul UE sunt structurate pe urmatoarele sase sectiuni:

I. Parlamentul European
II. Consiliul European;

3
III. Comisia Europeana;
IV. Curtea Europeana de Justitie;
V. Curtea de Conturi;
VI. Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor (2.1 pag 1)
- pentru sectiunile I, II, IV, V si VI cheltuielile sunt doar plati de functionare, iar pentru
sectiunea III sunt atat plati de functionare, cat si credite operationale pentru finantarea fondurilor
structurale, a programelor pentru educatie, cultura, dezvoltare de cercetare si dezvoltare
tehnologica, politica externa si de securitate comuna;

- Fondurile structurale absorb 33-35% si sunt utilizate pentru reducerea decalajelor social-
economice si pentru sprijinul agriculturii (FEOGA), care consuma alte 45% din cadrul bugetului
UE;

Principalele fonduri structurale sunt:

- 1964 FEOGA, 1958 FSE (Fondul Social European),;

- 1975 FEDER (Fondul de Dezvoltare Regionala) si altele;

- Trebuie remarcat faptul ca aceste Fonduri vin in completarea masurilor nationale si nu le

suplineste (sunt nerambursabile);

1.3 Obiectivele politicii fiscale europene

Coerenţa politicii fiscal bugetare condiţionează, în mare măsură, realizarea obiectivelor generale
ale dezvoltării economice pe termen mediu şi lung, precum şi îndeplinirea criteriilor
deconvergenţă stabilite prin Tratatul de la Mastricht, asumate şi de ţara noastră la aderarea
laUniunea Europeană.

Totodată, Strategia de la Lisabona trebuie tratată cu prioritate, pentru a respecta termenul stabilit
cu privire la transformarea Uniunii Europene în cea mai competitivă şi dinamicăeconomie bazată
pe cunoaştere. (2.4 pag.1)

În domeniul fiscal, organismul cu rol de iniţiere şi urmărire a modului de aplicare a legislaţiei

fiscal-bugetare este Comisia Europeană, înfiinţată prin Tratatul de la Maastricht, semnat în anul
1992 şi intrat în vigoare în 1993. Obiectivul principal al Tratatului Comunităţii
EconomiceEuropene este crearea pieţei comune care să se bazeze pe concurenţă loială cu
caracteristicisimilare unei pieţe naţionale.

Impozitele şi taxele reprezintă fundamentul întregii activităţi fiscale, ele fiind instituite prin
acte normative cu caracter fiscal( legi sau ordonanţe, hotărâri de guvern aprobate prin
legi),acestea nu lipsesc şi nu pot lipsi ca elemente de bază în prezentarea noţiunilor care se referă
ladomeniul fiscal.

Scopul realizării pieţei comune şi a uniunii monetare a antrenat schimbări în ceea ce priveşte
fiscalitatea. Înlăturarea restricţiilor privind mobilitatea capitalului a generat teama că baza
impozabilă la nivel naţional se poate reduce prin migraţia acesteia între statele membre,datorită

4
concurenţei fiscale dintre ele, ceea ce va afecta gradul de ocupare şi capacitatea de aasigura
protecţia socială. De aici s-au conturat principalele obiective ale politicii fiscale:

Cel mai important obiectiv pe termen lung constă în înlăturarea diferenţelor în ceea ce
priveşte metodele şi cotele de aplicare al impozitelor indirecte. Vizate sunt accizele si TVA-ul.

Evitarea efectelor negative ale concurenţei între statele membre, în special evitareatransferului
bazei fiscale prin fenomenul de migraţie a firmelor aflate în căutarea regimului fiscal cel mai
favorabil(2.4 pag.1)

Deşi au acceptat obiectivele politicii fiscale ale Uniunii Economice, totuşi, guvernele statelor
membre au fost reticente în ceea ce priveşte paşii principali spre armonizare fiscală, iar Pactul
deCreştere şi Stabilitate prevede că deciziile cu privire la aceasta trebuie adoptate cu unanimitate
înConsiliul Europei.

Ca şi xemplu: gradul general al fiscalităţii şi al impozitării venitului persoanelor fizice, ca

procent în PIB: cele mai mari cote de impozitare a venitului persoanelor fizice se înregistrează în
Suedia 56,4%, Belgia 53,7% şi Olanda 52% şi cele mai mici în Bulgaria 10,0%, Republica Cehă
şi Lituania 15,0%.Ponderea în PIB a încasărilor fiscale este extrem de inegală la nivelul UE, (de
la 28% în România până la 48,2% în Danemarca), însă tinde să fie mai mare în statele membre
mai vechi. (2.1 pag 1)

Impozitele indirecte, formate în principal din TVA şi accize, variază între 11% din PIB în
Spania, şi peste 19% în Danemarca, media UE fiind de 13,8%. Contribuţiile sociale variază de
la1,7% din PIB în Danemarca, la peste 19% în Franţa, media UE fiind de 15,1%.

1.4 Reglementările politicii fiscale europene

Principalele reglementări ale Uniunii Europene se referă la:

-Eliminarea taxelor vamale între ţările membre şi a oricăror altor măsuri cu efect similar

-Asigurarea liberei concurenţe în cadrul pieţei comune

-Deficitul bugetar să nu depăşească valoarea de 3% din PIB

.In calitate de consumatori europeni, UE ne asigură următoarele drepturi prin reglementările

prezente:

1. dreptul de a cumpăra ce vrei, unde vrei:dacă vrei săcumperi un produs sau un serviciudin
alt stat
2. dreptul de a returna un produs dacă nu funcţionează:dacă un produs nu este conform cu
contractul dintre tine si vânzător, poţi să îl duci înapoi şi să ceri să fie reparat sau înlocuit.
3. dreptul de a beneficia de standarde înalte de siguranţă pentru produse alimentare şi bunuri
de larg consum: deşi nici o prevere legislative nu poate garanta zero risc, sau 100%
sigurantă,ţările UE au unele dintre cele mai înalte standarde de siguranţă din lume.
4. dreptul de a fi informat asupra conţinutului produselor alimentare: reglementările UE cu
privire la etichetare garantează că primeşti toate informaţiile de care ai nevoie.(2.2 pag 5)
5
 3. Bugetul Uniunii Europene
Bugetul anual stabilește toate cheltuielile și veniturile Uniunii Europene pe timp de un an. Acesta
asigură finanțarea programelor și a acțiunilor UE în toate domeniile de politică ale UE, precum
agricultura, cercetarea, politica regională și altele. (2.2 pag1)

Bugetul anual garantează totodată faptul că UE primește veniturile necesare pentru finanțarea
cheltuielilor sale. Bugetul anual al UE - cheltuieli și venituri - trebuie să fie în echilibru.

Cheltuielile

Cheltuielile din cadrul bugetului anual al UE se împart în angajamente și plăți.

Angajamentele (termenul complet este „credite de angajament”) acoperă costul total al

obligațiilor legale care pot fi semnate în cursul unui anumit exercițiu financiar. Obligațiile legale
pot fi contracte, acorduri de grant și decizii.

Plățile (termenul complet este „credite de plată”) acoperă cheltuielile datorate în anul curent,
care decurg din obligațiile legale asumate în cursul anului curent și/sau al anilor anteriori.

Valoarea angajamentelor și cea a plăților diferă de obicei pentru proiectele multianuale, cum ar fi
construirea unui pod. În acest caz, creditele de angajament s-ar stabili pe un an, iar creditele de
plată ar fi împărțite în sume mai mici care ar urma să fie plătite în cursul mai multor ani.

Sumele angajate, dar care nu au fost încă plătite beneficiarilor se numesc „angajamente restante”
sau „RAL” - un acronim pentru termenul „reste à liquider (rest de lichidat)” din limba franceză.

Partea de cheltuieli a bugetului anual al UE trebuie să se mențină în limitele cheltuielilor

(„plafoanelor”) stabilite în cadrul financiar multianual. De obicei, UE își stabilește bugetul anual
la un nivel mai redus decât plafoanele de cheltuieli stabilite în Regulamentul privind CFM,
pentru a putea face față, dacă este necesar, cheltuielilor neprevăzute.

Veniturile

Bugetul anual indică și sursele de venit. În prezent, acestea sunt:

1. resursele proprii tradiționale, care sunt în principal taxe vamale și cotizații pentru zahăr
2. resursa proprie bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA)
3. resursa proprie bazată pe venitul național brut (VNB), care acoperă cheltuielile care nu
sunt finanțate de celelalte tipuri de venituri
4. alte surse de venituri, precum taxele aplicate remunerațiilor personalului UE,
contribuțiile la anumite programe din partea țărilor din afara UE și amenzile

Veniturile din resursele proprii trebuie să se mențină în limita („plafonul”) care s-a stabilit pe
baza normelor privind resursele proprii. (2.2 pag 1)

Rolul Consiliului

Consiliul UE:
6
 1. adoptă bugetul anual al UE împreună cu Parlamentul European, în conformitate cu o
procedură legislativă specială, pe baza unei propuneri a Comisiei
2. poate modifica bugetul anual adoptat, împreună cu Parlamentul European, pe baza unei
propuneri a Comisiei
3. face o recomandare Parlamentului European privind acordarea descărcării de gestiune
pentru Comisie cu privire la execuția bugetului anual al UE.

Cum este adoptat bugetul UE?

Bugetul anual al UE este hotărât de Consiliu și Parlamentul European. Proiectul de buget este
propus de Comisie.

1. Consiliul și Parlamentul European au puteri de decizie egale.

Mai întâi, Consiliul își adoptă poziția privind proiectul de buget anual al UE. Parlamentul
European poate adopta apoi amendamente la poziția Consiliului. Dacă pozițiile lor sunt
divergente, se convoacă un comitet de conciliere pentru a se ajunge la un compromis în termen
de 3 săptămâni.

2. După obținerea unui acord, Consiliul și Parlamentul European au la dispoziție 14 zile pentru a-
l aproba în mod formal.

3. Dacă Consiliul și Parlamentul European nu ajung la un acord, Comisia trebuie să prezinte un

nou proiect de buget anual.
4. Dacă totuși bugetul anual nu se adoptă până la începutul anului la care se referă, se aplică
sistemul doisprezecimilor provizorii. Această înseamnă că numai o sumă echivalentă cu cel mult
o doisprezecime din creditele incluse în bugetul pentru anul anterior sau în proiectul de buget
propus de Comisie, și anume cea mai mică dintre acestea, poate fi cheltuită în fiecare lună pentru
oricare capitol din buget.
Procedura adoptării bugetului este prevăzută la articolul 314 din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene. (2.2. pag 1)

Cum este rectificat bugetul UE?

Consiliul poate rectifica, împreună cu Parlamentul European, bugetul anual adoptat. Pentru
aceasta, Comisia propune un proiect de buget rectificativ, care este adoptat conform aceleiași
proceduri aplicate bugetului anual.

Motivele rectificării bugetului

Bugetul anual poate fi rectificat, de exemplu dacă sunt necesare mijloace suplimentare pentru a
satisface nevoi neprevăzute, cum ar fi pentru a face față consecințelor unei catastrofe naturale
dintr-un stat membru.

Cum este executat bugetul UE?

7
Bugetul UE este executat în principal de Comisia Europeană și de statele membre ale UE.

Statele membre execută circa trei sferturi din bugetul UE.

Statele membre, în cooperare cu Comisia, au obligația de a asigura utilizarea creditelor în

conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. Toți actorii implicați în execuția bugetului
UE trebuie să respecte o serie întreagă de norme stabilite de legiuitorul UE.

Cum este controlată execuția bugetului UE?

Prin procedura anuală de descărcare de gestiune se analizează modul în care Comisia Europeană
execută bugetul anual al UE.

La recomandarea Consiliului UE, Parlamentul European acordă Comisiei descărcarea de

gestiune privind execuția bugetului anual. În acest scop, Consiliul examinează:

1. conturile UE pentru un anumit exercițiu financiar, situația financiară și raportul de evaluare

privind finanțele UE pe baza rezultatelor înregistrate - toate prezentate de Comisie.

2. raportul anual și declarația de asigurare a Curții de Conturi Europene - auditorul extern

independent al UE. (2.2 pag 2)

Ce se întâmplă după ce bugetul a fost cheltuit?

• Comisia informează Parlamentul European și Consiliul UE cu privire la modul în care a

fost cheltuit bugetul.

• Curtea Europeană de Conturi verifică, la rândul său, cheltuielile.

• În cazul în care fondurile au fost cheltuite în conformitate cu normele, Parlamentul

European își dă aprobarea.

Cum se cheltuiesc banii?

Cea mai mare parte a bugetului UE sprijină creșterea și crearea de locuri de muncă. O altă
parte importantă este destinată agriculturii și dezvoltării rural

Principalele categorii de cheltuieli (cifrele pe 2015)

46 % din buget este alocat creșterii inteligente și favorabile incluziunii, după cum urmează:
• 34 % pentru sprijinirea regiunilor subdezvoltate din UE și a categoriilor dezavantajate ale
societății
• 12 % pentru creșterea competitivității întreprinderilor europene.
41 % din buget finanțează producerea de alimente sigure, în cantități suficiente, agricultura
inovatoare și utilizarea eficientă și sustenabilă a terenurilor și pădurilor. (2.3 pag 1)
Cum este repartizat bugetul UE pe capitole bugetare? (cifrele pe 2015)

În UE

8
Exemple de programe și bugetul lor în 2015:

• Orizont 2020- program pentru cercetare și inovare (10 miliarde EUR)

• Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (1,4 miliarde EUR)

• COSME- program pentru întreprinderi mici (0,3 miliarde EUR)

• Mecanismul „Conectarea Europei” - rețele digitale, de transport și energie (3,4 miliarde

EUR)

• Erasmus+ - educație, formare, tineret și sport (1,6 miliarde EUR)

• Life - program pentru mediu (0,4 miliarde EUR)

Figura nr 1 (2.3 pag 5)

Bugetul UE pe 2015, după rubricile cadrului financiar

În afara UE

În calitate de actor mondial important, UE are unele obligații pe plan extern:

• promovarea dezvoltării economice și sociale

• menținerea păcii

• ajutorarea victimelor dezastrelor și conflictelor.

Țările din afara UE care primesc ajutor de la bugetul UE se împart în 3 grupuri principale:
• țările din zonele aflate în curs de dezvoltare cu care unele state membre au legături
istorice puternice, în special țările din Africa, Pacific și Caraibe
9
• țările vecine - din Europa de Est, nordul Africii și Orientul Mijlociu
• țările care se pregătesc să adere la UE (candidate sau potențial candidateExemple de
programe derulate în 2015:
• Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (2,4 miliarde EUR)
• Instrumentul european de vecinătate (2 miliarde EUR)
• Instrumentul de asistență pentru preaderare (1,6 miliarde EUR)

Cine beneficiază de finanțare de la bugetul UE?

Aproximativ 94 % din buget finanțează activități derulate pe teren, în statele membre și în afara
acestora. 508 milioane de europeni beneficiază, într-un fel sau altul, de bugetul UE. Aceasta
ajută milioane de studenți, mii de cercetători, numeroase orașe, regiuni și ONG-uri.

Cât reprezintă costurile de funcționare?

Aproximativ 6 % din buget. Această cifră include costurile de funcționare aferente tuturor
instituțiilor (în principal Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE), deci și
costurile necesare pentru serviciile de traducere și interpretare, care permit ca informațiile să fie
disponibile în toate limbile oficiale ale UE.

Ca parte a unui pachet de reforme, cea mai mare instituție, Comisia, a decis să prelungească
programul de lucru și să facă reduceri treptate de personal (1 % pe an). La final, numărul
angajaților va fi redus cu 5 %. (2.3 pag 1)

10
 4. BUGETUL UE PENTRU 2017

La 28 noiembrie, Consiliul și-a dat acordul final pentru bugetul UE pentru exercițiul 2017,
aprobând acordul obținut cu Parlamentul European la 17 noiembrie. Bugetul UE pentru 2017 a
fost adoptat la 1 decembrie 2016, dată la care Parlamentul European și-a confirmat acordul.(2.5
pag 6)

Bugetul UE pentru 2017 stabilește nivelul total al angajamentelor la 157,86 miliarde EUR, iar
pe cel al plăților la 134,49 miliarde EUR.

157,86
miliarde EUR pentru angajamente
134,49
miliarde EUR pentru plăți

Bugetul UE pentru 2017 lasă o marjă de manevră în cuantum de 1,1 miliarde EUR pentru a putea
reacționa în cazul unor nevoi neprevăzute. Plățile sunt stabilite la un nivel cu 1,6 % sub cel
stabilit în cadrul bugetului UE pentru 2016, în urma unei alinieri la necesitățile reale.

Abordarea crizei migrației și a refugiaților

Un cuantum de aproape 6 miliarde EUR în angajamente, adică cu aproximativ 11,3 % mai

mult decât în 2016, va fi disponibil pentru a aborda presiunea migrației și pentru a permite
cetățenilor europeni să trăiască în condiții de mai mare siguranță. Fondurile vor fi utilizate
pentru:

 a ajuta statele membre să relocheze refugiați

 crearea de centre de primire
 integrarea persoanelor care au dreptul de a rămâne și returnarea celor care nu au acest
drept
 îmbunătățirea protecției frontierelor
 intensificarea activităților de prevenire a criminalității și de combatere a terorismului
 protejarea infrastructurilor importante

Cercetare și dezvoltare

21,3 miliarde EUR în angajamente s-au mobilizat pentru stimularea creșterii

economice și crearea de noi locuri de muncă - o creștere cu aproximativ 12 % față de 2016.
Această parte a bugetului acoperă instrumente precum Erasmus+, care crește cu 19 % până la
2,1 miliarde EUR și Fondul european pentru investiții strategice, care crește cu 25 % până la
2,7 miliarde EUR.

11
 Mai mulți bani pentru tineri

Pe lângă creșterea semnificativă pentru Erasmus+, bugetul UE pentru 2017 acoperă, de

asemenea, o serie de alte măsuri, în special în beneficiul tinerilor. Printre acestea se numără
inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” pentru care este disponibil un cuantum suplimentar
de 500 milioane EUR pentru a-i ajuta pe tineri să își găsească un loc de muncă. Bugetul UE
pentru 2017 permite, de asemenea, Comisiei să lanseze o inițiativă pentru a-i ajuta pe tineri să
călătorească și să descopere alte țări europene. (2.5 pag7 )

Agricultură

Bugetul UE pentru 2017 include, de asemenea, pachetul de asistență în cuantum de 500

milioane EUR anunțat în luna iulie pentru a sprijini fermierii din sectorul laptelui și alți
crescători de animale.

Un rezumat al bugetului UE pentru 2017:

Credite pe rubrici miliarde EUR

angajamente plăți

1. Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii: 74,899 56,522

a) Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de 21,312 19,321

muncă
53,587 37,201
b) Coeziune economică, socială și teritorială

2. Creștere durabilă 58,584 54,914

3. Securitate și cetățenie 4,284 3,787

4. Europa globală 10,162 9,483

5. Cheltuieli administrative (pentru toate instituțiile UE) 9,395 9,395

Instrumente speciale: 534 390

Total credite 157,858 134,490

Figura nr 2

12
 5. Bugetul UE pentru 2018
La 30 noiembrie 2017, bugetul UE pentru 2018 a fost adoptat, după ce Consiliul și
Parlamentul European au aprobat, separat, acordul la care se ajunsese la 18 noiembrie.

Bugetul UE pentru 2018 este fixat la 160,1 miliarde EUR în angajamente. Aceasta reprezintă
o creștere cu 0,2% în raport cu bugetul UE pe 2017, așa cum a fost acesta modificat în ultimele
luni.(2.6 pag 1)

La 18 noiembrie, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord privind bugetul

UE pentru 2018. Cu angajamente în valoare de 160,1 miliarde EUR și plăți în valoare de
144,7 miliarde EUR, bugetul reflectă în mod clar prioritățile politice ale UE.

Poziția Consiliului pentru 2018 este un cuantum de 158,9 miliarde EUR în angajamente
și 144,4 miliarde EUR în plăți, reprezentând o creștere de 0,6% și, respectiv, de 7,4% în
comparație cu bugetul UE pentru 2017. Plățile cresc în mod semnificativ, deoarece se așteaptă ca
punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020 să atingă ritmul normal după
perioada inițială de pornire.

La 21 februarie 2017, Consiliul Afaceri Economice și Financiare a stabilit prioritățile sale

pentru bugetul UE pentru 2018, solicitând un buget realist care să asigure echilibrul adecvat între
consolidarea fiscală și investițiile noi generatoare de creștere și de locuri de muncă.

Miniștrii au solicitat ca bugetul pentru 2018 să asigure resurse adecvate pentru a continua
sprijinirea priorităților tradiționale și a celor în curs de evoluție în cadrul Uniunii, și anume
sprijinirea redresării economice, abordarea provocărilor umanitare și în materie de securitate și
onorarea angajamentelor asumate. (2.6 pag 1)

Bugetul anual al Uniunii Europene se ridică la 145 de miliarde de euro (conform cifrelor
din 2015). Deși este o sumă importantă, ea nu reprezintă decât 1% din veniturile generate anual
de economiile UE.

Bugetul este supus limitelor prevăzute de cadrul financiar multianual Acesta stabilește
sumele anuale maxime pe care UE le poate cheltui în diferite domenii de politică, într-o anumită
perioadă (de obicei, 7 ani).

Bugetul UE este folosit în domenii în care punerea în comun a resurselor reprezintă o soluție mai
bună pentru Europa. Este vorba, printre altele, despre:
 îmbunătățirea legăturilor energetice, de transport și de comunicații între țările UE
 protecția mediului la nivel european
 creșterea competitivității economiei europene pe plan mondial
 sprijinirea oamenilor de știință și a cercetătorilor pentru a le permite să își unească forțele
la nivel transfrontalier.

13
 6. Politica fiscală în uniunea europeană
UE nu are un rol direct în colectarea impozitelor sau în stabilirea cotelor de impozitare.
Valoarea impozitului pe care îl plătiți se stabilește la nivelul statelor membre, nu la nivel
european.(2.7 pag 1)

Rolul UE este să monitorizeze normele naționale în materie de impozitare, pentru a se asigura

că sunt în concordanță cu anumite obiective ale politicilor europene, precum:

 promovarea creșterii economice și a creării de locuri de muncă

 asigurarea liberei circulații a bunurilor, serviciilor și capitalurilor pe teritoriul UE (pe

piața unică)

 garantarea faptului că întreprinderile dintr-o țară nu dispun de un avantaj neloial față de

concurenții din alt stat

 combaterea discriminării consumatorilor, a lucrătorilor sau a întreprinderilor din alte țări

ale UE.

În plus, deciziile UE în domeniul impozitării trebuie să fie aprobate în mod unanim de

guvernele statelor membre. Astfel se garantează că sunt luate în considerare interesele
fiecărei țări din UE.

TVA și accize

În cazul anumitor impozite, cum ar fi TVA-ul sau accizele la petrol, tutun și alcool, cele 28 de
state membre trebuie să accepte să își alinieze normele și cotele minime, pentru a evita
denaturarea concurenței pe teritoriul UE.(2.7 pag 1)

Impozitul pe profit și impozitul pe venit

În cazul altor taxe, cum ar fi impozitul pe profit și impozitul pe venit, principalul rol al UE
este să garanteze respectarea principiilor nediscriminării și liberei circulații pe piața unică. Este
nevoie tot mai mult de o abordare coordonată la nivelul UE pentru a ajuta statele membre să
respecte aceste principii și să facă față provocărilor comune, cum ar fi combaterea evaziunii
fiscale.

Veniturile din impozite

UE nu se pronunță nici cu privire la modul în care statele membre decid

să cheltuiască veniturile obținute din impozitare. Însă, având în vedere creșterea
interdependenței dintre economiile UE, țările care cheltuiesc prea mult și acumulează datorii
prea mari ar putea periclita creșterea economică în țările vecine și ar putea chiar submina
stabilitatea zonei euro.

Pentru a minimiza acest risc, țările UE încearcă să își coordoneze îndeaproape politicile
economice, parțial pe baza recomandărilor Comisiei. O parte din aceste recomandări se referă la
politicile fiscale naționale, urmărind să le facă mai echitabile, mai eficiente și mai favorabile
creșterii.

14
Înlăturarea barierelor fiscale

Impozitarea întreprinderilor și a persoanelor fizice intră în responsabilitatea statelor membre.

Totuși, în conformitate cu normele europene, acestea nu ar trebui să pună bariere în calea
mobilității în Europa. Persoanele care se stabilesc în altă țară din UE sau societățile care
investesc la nivel transfrontalier pot fi nevoite să plătească impozite în cel puțin două țări sau se
pot confrunta cu proceduri administrative complicate.

Impozitarea standardizată a bunurilor și serviciilor

Pe piața europeană unică, bunurile și serviciile pot fi comercializate liber, în afara granițelor
naționale. Pentru a le ușura viața întreprinderilor și pentru a evita denaturarea concurenței dintre
ele, țările UE au convenit să își alinieze normele în materie de impozitare a bunurilor și

Comisia lucrează în prezent la reforma sistemului de TVA al UE, astfel încât colectarea de
venituri la bugetele naționale să se realizeze într-un mod mai simplu, mai eficient și mai puțin
vulnerabil la fraudă.

O impozitare corectă la nivel transfrontalier

Evaziunea și frauda fiscală

În ultimii ani, s-au înregistrat progrese semnificative. UE are acum un plan de acțiune și a
elaborat sau este pe cale să elaboreze mai multe inițiative - de exemplu, norme privind schimbul
de informații între țările UE și un mecanism de reacție rapidă pentru combaterea fraudei în
materie de TVA. (2.7 pag 2)

UE acordă o atenție specială și impozitării echitabile a întreprinderilor. Lacunele

existente la nivelul sistemelor fiscale le permit întreprinderilor să se implice în „planificarea
fiscală agresivă”, pentru a plăti impozite cât mai mici. Coordonarea strânsă și schimbul de
informații între administrațiile fiscale își propun să împiedice acest lucru.

Guvernele statelor membre trebuie să se asigure, de asemenea, că regimurile fiscale aplicate

întreprinderilor sunt deschise și corecte și concepute în așa fel încât să nu atragă în mod
incorect firmele, în detrimentul altor țări din UE, sau să erodeze baza de impozitare a acestora
din urmă. În acest scop, ele au semnat un prin care se angajează să nu apeleze la astfel de
practici.

Taxa pe tranzacțiile financiare

Unsprezece țări ale UE sunt în curs de elaborare a unui sistem comun de taxare a
tranzacțiilor financiare, ca modalitate de a garanta că sectorul financiar contribuie în mod
echitabil la costurile recesiunii pe care, în mare parte, a și provocat-o (și în urma căreia a primit
sume substanțiale sub formă de ajutor de stat).

Aceste planuri sunt concepute pentru a genera venituri semnificative, în ciuda marii mobilități
internaționale a tranzacțiilor financiare. (2.7 pag 4)

15
 7. Sistemul bugetar al Republicii Moldova
Sistemul bugetar al Republicii Moldova - cuprinde ansamblul relațiilor și al formelor
organizatorice prin care se asigură formarea, repartizarea și utilizarea fondurilor bugetare.
Problema esențială a structurării oricărui sistem bugetar derivă din ierarhizarea dreptului de
decizie asupra folosirii resurselor bugetare, care impune instituirea unui anumit sistem de
venituri cuvenite fiecărei verigi, precum și modalități specifice de încasare a veniturilor și de
alocare pe destinații a resurselor bugetare.

Sistemul bugetar al RM este de tip unitar, în conformitate cu legea nr 847 din 24.05.1996 .......se
menţionează că bugetul public național cuprinde:

- Bugetul de stat

- Bugetul asigurărilor sociale de stat

- Bugetele unităților administrativ teritoriale

- Fondurile asigurărilor obligatorii de asistnță medicală

Structura Sistemului Bugetar în RM

BPN Fondurile asigurărilor

Bugetul de
obligatorii de asistnță
stat
medicală

Bugetul asigurărilor Bugetele unităţilor

sociale de stat administrativ teritoriale

Bugetul municipiului Cişinău, şi

Buget raional Bugetele unităţilor municipiului Bălți
administrativ teritoriale

cu statut
Bugetul raional - BUAT cu statut special, special
central, (Gagauzia)
municipal, orășenesc, comună și sat.
Bugetul municipiului Chişinău și Bălți - municipal, orășenesc,comună, sat.

Politica bugetar-fiscală în Moldova se află permanent în centrul atenţiei opiniei publice, fapt
determinat de importanţa acesteia ca parte componentă a politicii economice şi de criticile la
adresa ei din partea diferitelor organe ale puterii, organizaţii obşteşti şi internaţionale, mişcări
politice, mijloace de informare în masă. Or, anume în politica bugetar-fiscală, ca în nici o altă
politică, se reflectă în modul cel mai pregnant interesele diferitelor grupuri sociale.

16
 Politica bugetar-fiscală a Moldovei este parte integrantă a securităţii economice şi politicii
financiare a statului. În 1991-1996 Moldova a trecut printr-o recesiune economică acută. În 1997
s-a produs o schimbare radicală în dezvoltarea economică a Moldovei care a adus o creştere
economică modestă în producţia industrială a ţării şi a marcat începutul unei perioade de
redresare economică generală.

Criza financiară din Rusia din 1998 a afectat economia Moldovei în mod dramatic blocînd
exporturile moldoveneşti de produse industriale şi agricole. Acest fapt a avut un impact negativ
asupra indicatorilor macroeconomici şi bugetari ai Moldovei. Cu toate acestea, în 1998 a apărut
o tendinţă pozitivă a unor rate de venituri mai înalte decît cele de cheltuieli. Deşi datorită acestei
tendinţe pozitive deficitul bugetar a scăzut în mod semnificativ în 1998, datoria de stat şi cea
externă nu au fost reduse.

Din 1992 Moldova a contractat sume enorme de credite externe de la diverse organisme
internaţionale pentru a acoperi deficitul bugetar şi a deservi datoria externă. Acumularea
datoriilor a dus în 2001 la incapacitate de plată tehnică ceea ce a determinat guvernul de atunci
să reeşaloneze datoria publică externă. Datoria internă publică a crescut şi ea, administrarea ei
fiind în prezent parte integrantă a politicii bugetar-fiscale a statului.

17
 CONCLUZIE
Ca o concluzie asupra lucrarii date se poate de afirmat ca Bugetul Uniunii Europene este
actul care autorizeaza în fiecare an finantarea ansamblului activitatilor si interventiilor
comunitare. În functie de acesta pot fi observate în fiecare an prioritatile si orientarile politice
comunitare. Evolutia sa de-a lungul timpului reflecta transformarile succesive ale constructiei
europene.

Banii contribuabililor sunt folositi în Uniunea Europeana pentru a finanta activitati pe care
toate statele membre si toate parlamentele le-au aprobat prin Tratate. O suma foarte mica –
aproximativ 1 % din bogatia nationala a Uniunii, care echivaleaza cu aproximativ 235 euro pe
cap de locuitor – ajunge in bugetul anual al Uniunii Europene si e cheltuita în principal pentru
cetatenii si comunitatile acesteia.

Conform bugetului adoptat, politica de coeziune are alocată o sumă de 325 miliarde pentru
regiunile Uniunii Europene. Criza economică şi presiunea asupra bugetelor naţionale au fost
principalele cauze care au generat scăderea bugetului comparativ cu cel anterior. În negocierile
cu Comisia Europeană, Parlamentul European a insistat ca fi ecare euro să fi e folosit în modul
cel mai efi cient.

În acest sens, 94% din bugetul Uniunii Europene va fi reinvestit în benefi ciul companiilor şi
cetăţenilor la nivelul statelor membre, 7% din bugetul Uniunii Europene a fost alocat cercetării şi
inovării, comparativ cu 5% din bugetul european precedent alocat pentru aceste domenii. De
asemenea, este de menţionat şi faptul că 4 milioane de tineri vor putea studia în străinătate prin
intermediul programului Erasmus. Deşi actualul buget este diminuat comparativ cu cel anterior,
se poate spune că acesta este mult mai fl exibil decât bugetul precedent. Merite deosebite pentru
fl exibilitatea bugetului revin Parlamentului European care s-a opus reducerilor în domeniile
ocupării forţei de muncă, cercetării şi inovării

18
 BIBLIOGRAFIE

I. Acte legislative și normative

1.1 http://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-
fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF
1.2 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A12012E%2FTXT
1.3 https://europa.eu/european-
union/sites/europaeu/files/docs/body/consolidated_version_of_the_treaty_establishing_th
e_european_atomic_energy_community_ro.pdf

I. Manuale, monografii și lucrări didactice

II. Site-ografia
2.1 http://www.scritub.com/stiinta/stiinte-politice/POLITICA-BUGETARA-SI-
BUGETUL-U75456.php
2.2 https://ru.scribd.com/document/143372789/Politica-Fiscala-a-Uniunii-
Europene-Prezent-Si-Perspective
2.3 http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-annual-budget/
2.4 https://europa.eu/european-union/topics/budget_ro
2.5 http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-annual-budget/2017/
2.6 http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-annual-budget/2018/
2.7 https://europa.eu/european-union/topics/taxation_ro
2.8 https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/finante/politica-bugetar-fiscala-a-
republicii-moldova-308020.html

19