Primele iniţiative de ocrotire a mediului au apãrut acum aproximativ 200 de ani din

necesitatea salvãrii unor specii pe cale de dispariţie. Cu timpul motivele care au impus ocrotirea
naturii s-au diversificat. Începând din 1970 au apãrut semne clare de imbolnãvire a planetei:
subţierea stratului de ozon, încãlzirea globalã, ploile acide, poluarea apelor, a aerului şi solului.
Oamenii au început sã înţeleagã necesitatea adoptãrii unui comportament responsabil fatã
de naturã. Însã responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurãtor este atât
individualã, dar mai ales colectivã: protecţia naturii angajeaza colaborare şi sprijin reciproc pe
plan local, judeţean, naţional şi mai ales internaţional
Construind fabrici şi uzine , dezvoltând oraşele şi trnsporturile, defrişând pãdurile pentru a
folosi lemnul şi a mãri suprafeţele agricole, aruncând nepãsãtori în apã şi în aer cantitãti mari de
deşeuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurãtor, aşa încât ,uneori,
şi-a pus în pericol însãşi viaţa lui. În asemenea situaţie , fiinţa umanã s-a vãzut nevoitã sã ia
atitudine pentru înlaturarea rãului pe care l-a produs şi sã treacã urgent la luarea unor mãsuri
pentru protecţia mediului înconjurãtor, pentru menţinerea în naturã a unui echilibru normal între
toţi factorii care compun mediul.

Permanent , factorii de mediu : apa, aerul, solul sunt supuşi agresiunii activitãţilor
umane.Înrãutãţirea progresivã a calitãţii acestora determinã implicaţii de ordin social cu
repercusiuni asupra calitãţii vieţii.

Formarea elevilor cu o conştiinţã şi o conduitã ecologicã devine o cerinţã deosebit de

importantã pentru orice demers educativ şcolar şi extraşcolar.Implicarea şcolarilor în activitãţîle
de cunoaştere, înţelegere a unor fapte şi fenomene din universul apropiat, în identificarea şi
rezolvarea unor probleme de poluare şi degradare a mediului, are ca rezultat formarea unor
convingeri şi deprinderi de apãrare, conservare şi dezvlotarea mediului înconjurãtor – condiţie de
viaţã civilizatã şi sãnãtoasã.

Bazate pe cooperare şi colaborare, diversitatea activitãţilor practice desfãşurate cu

elevii asigurã asimilarea multor reguli de comportament care se constituie în elemente de bazã în
formarea unei educaţii a tinerilor.Având convingerea cã formarea unui comportament ecologic la
şcolari constituie un aspect important al activitãţii instructiv- educative şi cã acesta se realizeazã,
atât în şcoalã, cât şi în afara , ei prin activitãţile extracurriculare şi printr-o strânsã colaborare cu
familia şi comunitatea localã, în cele ce urmeazã prezentãm câteva activitãţi practice desfãşurate
în acest scop cu elevii noştri.

Cercetarea mediului în mijlocul naturii cu elevii permite îmbogãţirea volumului de

cunoştinţe , lãrgirea orizontului ştiinţific , sesizarea legãturilor reciproce între fenomene , modul
cum se interfereazã şi se influenţeazã reciproc şi de asemenea permite formarea unei gândiri
sãnãtoase despre lume şi viaţã. În acest sens un lor hotãrâtor îl au cadrele didactice organizatoare
de activitãţi, fie pe itinerar, fie în orizontul local şi care trebuie sã manifeste permanent
preocuparea de formare a deprinderilor de pãstrare şi ocrotire a calitãţii mediului înconjurãtor.

Concepte referitoare la mediul înconjurãtor pot fi achiziţionate de la cea mai fragedã

vârstã şi în acelaşi timp cu noţiunile despre locurile cele mai apropiate elevului pânã la noţiuni
abstracte mai târziu . Ca arie de investigaţie se alege studiul mediului apropiat al elevului (casã,
şcoalã, drumul între casã şi şcoalã) . La aceastã vârstã este foarte important de a gãsi ocazia de
ieşire în naturã, vizionarea unor emisiuni documentare despre mediul înconjurãtor, amenajarea
spaţiilor verzi în clasã ori în afara ei. Elevii trebuie îndrumaţi sã observe şi sã ştie sã punã
întrebãri asupra unei probleme de poluare şi degradare a mediului (aruncarea gunoaielor la
întâmplare, poluarea râurilor cu substanţe toxice etc.).

Acvitãţile practice desfãşurate cu elevii sunt diverse:

- activitãţi de observare şi recoltare a unor elemente poluante ( deşeuri din plastic, sticle,
flacoane, pungi, ambalaje, cutii de conserve)
- activitãţi practice de îngrijire şi amenajare a spaţiilor verzi ( colţul naturii vii - grãdina şcolii)
- colecţionarea unor imagini cu animale şi plante din diferite medii geografice sau realizarea
acestor medii în miniaturã
- colecţionarea şi lecturarea unor texte cuprinzând curiozitãţi din lumea plantelor şi animalelor
- lecţii - excursii sau lecţii – plimbãri , când îndrumaţi si folosind metoda observaţiei directe
realizeazã o adevãratã „fotografie” a locurilor parcurse
- realizarea de compuneri şi desene, postere pe teme contribuţiei copiilor la protejarea mediului
înconjurãtor
- realizarea unor experimente ce au in vedere demonstrarea rolului elementelor : apã, aer , sol în
creşterea şi dezvoltarea plantelor, în menţinerea vieţii pe Pãmânt
- îngrijirea unor animale acasa sau la şcoalã (peşti, pisici, pãsãri etc.)
Analiza individualã a fiecãrui comportament, a fiecãrui elev, cu reliefarea elementelor de
comportament pozitive şi negative fãcute în situaţii concrete asigurã o asimilare imediatã şi clarã
de cãtre elevi , cu sintetizarea lor în reguli de comportament în locuri publice şi de protecţia
naturii. Utilizarea fişelor, testelor şi imaginilor ilustrate care vin în completarea constatãrilor şi
observaţiilor comportamentale fãcute în situaţii concrete, asigura asimilarea multor reguli de
comportament care se constituie în elemente de bazã în formarea unei educaţii a oamenilor de
mâine.

Plan de lecţie - educaţie ecologică (protecţia mediului)

Titlul lecţiei

Unde sunt zăpezile de altădată?

Aspecte specifice (Scopul Lecţiei)

Conştientizarea de către elevi a faptului că mediul înconjurător poate suferi modificări
dramatice, datorită utilizării neraţionale a resurselor

Nivelul de vârstă

10 - 14 ani

Durata lecţiei / Cerinţe privind spaţiul

50 minute

sala de clasă

Obiectivele instruirii (rezultatele pe care elevii le pot demonstra la sfârşitul lecţiei)

La sfârşitul activităţii de instruire elevii vor trebui:

 Să conştientizeze efectele de durată ale degradării mediului

 Să identifice impactul exploatării neraţionale a resurselor naturale
 Să-şi expună părerea în legătură cu importanţa păstrării echilibrului natural

Metode didactice utilizate

Metodele didactice utilizate: lectura, explicaţia, descoperirea deductivă, conversaţia, metode de utilizare a gândirii
critice (Termeni cheie daţi în avans)

Motivaţia (scurtă justificare pentru lecţie)

 Incurajarea elevilor să-şi formeze o atitudine responsabilă faţă de consumul resurselor naturale

Materiale (ce materiale trebuie pentru predarea acestei lecţii)

creioane colorate sau carioci, foi

Vocabular

Încălzire globală, modificări climatice,echilibru natural

Demers didactic

Implementarea lecţiei

Paşii lecţiei Durata Descrierea activităţii de predare-învăţare

(Dirijarea învăţării)

Moment organizatoric 5 min Se pregăteşte sala de clasă în vederea începerii lecţiei, se

ordonează materialele

Captarea atenţiei 5 min Profesorul discută cu elevii pe tema modificărilor şi a instabilităţii

climatice, toate acestea provocate de exploatarea neraţională a
Prezentarea titlului resurselor, de poluare
lecţiei şi a obiectivelor
lecţiei Se prezintă titlul şi obiectivele lecţiei

Explicarea cauzelor 15 min Se citeşte un pastel de Vasile Alecsandri: Iarna

care determină
Se extrag din text sintagme ce prezintă imaginea iernii,
Schimbările climatice observându-se schimbările, deosebirile dintre caracteristicile
iernii din poezie şi iarna din zilele noastre.
 Elevii discută această situaţie încercând să identifice cauzele
unei esemenea schimbări climatice. Un loc important îl ocupă şi
comportamentul oamenilor, gesturi ce au devenit mecanice,
inconştiente.

Identificarea unor 15 min Sunt prezentate câteva situaţii concrete pe care elevii le vor
comportamente discuta şi vor identifica comportamente dăunătoare pentru
dăunătoare pentru mediu:
mediu, în rândul
elevilor 1. Plec grăbit la şcoală şi uit să sting lumina în dormitor,
închid televizorul, dar nu-l scot din priză.
2. Pentru că am stat prea mult pe messenger, sunt în criză
de timp, nu voi ajunge la şcoală înainte de a se suna,
aşa că voi chema un taxi.
3. În pauză, după ora de desen, merg la baie şi-mi spăl
paharul pe care l-am folosit la pictat. Pentru că Dana,
colega mea, mă strigă, ies repede, uitând robinetul
deschis. Oricum, venea femeia de serviciu în urma
mea.
4. Urmează ora de limba română. Doamna profesoară ne
propune un test la literatură. Avem de caracterizat un
personaj dintr-o operă citită de noi. Am foarte multe idei,
dar nu le pot organiza! Rup foiaie după foaie şi o arunc
la coş.
Concluzii 5 min Pe grupe de lucru elevii, identifică cel puţin o modalitate de
reducere a consumului de energie, apă, hârtie, carburanţi.
Fiecare grupă va realiza câte un slogan referitor la cele
discutate: Stinge lumina! O picătură de apă poate valora enorm!
Mersul pe jos e sănătos! Hâtia reciclată – pădurea salvată! Etc.

Evaluarea (să vedem dacă lecţia a fost învăţată)-(3 minute)

Întrebări din lecţie, discuţii, concluzii

Tema pentru acasă (2 minute)

Fiecare elev va citi ultima factură de întreţinere achitată de părinţi şi va stabili cât la sută din bugetul familiei este
folosit în acst scop. În plus,timp de o săptâmână, vor observa în familie, pe stradă, la şcoală comportamente
dăunătoare pentru mediu, încercând totodată să ofere şi soluţii.