PRINCIPIILE ACHIZI'IILOR PUBLICE

Activitatea de achiziţii publice reprezintă concretizarea activităţii de asigurare şi gestiune

a resurselor materiale în domeniul public.
În consecinţă această activitate trebuie să respecte cerinţele legislative specifice
domeniului. Respectarea acestor cerinţe se face în contextul respectării unor principii.
Principiile sunt idei călăuzitoare în baza cărora se dezvoltă lucrurile, acestea reprezentând
începutul, sursa, cauza de acţiune şi elementul fundamental pe care se întemeiază orice teorie.
Izvorul principiilor aplicabile achiziţiilor publice îl constituie Tratatul de la Roma semnat
la data de 25 martie 1957 de către reprezentanţii Germaniei, Belgiei, Franţei Italiei, prin care se
instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei
Atomine (EURATOM).Tratatul CEE de la Roma nu include prevederi explicite referitoare la
domeniul achiziţiilor publice, ci doar constituie cadrul general şi principiile care guvernează
funcţionarea pieţei unice, caracterizată prin:
o libera circulaţie a mărfurilor
o libera circulaţie a serviciilor
o libera circulaţie a capitalurilor
o libera circulaţie a persoanelor
Domeniul achiziţiilor publice este strâns legat de libera circulaţie a mărfurilor prevăzută la art.
23 din Tratat care presupune că produsele pot fi comercializate pe întreg teritoriul Uniunii
Europene, fiind eliminate taxele vamale şi restricţiile de natură cantitativă între statele membre.
Aceasta impune o armonizare a legislaţiei fiecărui stat membru cu regulile stabilite la nivel
european, inclusiv a prevederilor referitoare la standardele tehnice şi a certificării produselor.
Cele patru libertăţi europene nu au rămas la nivel de concept ci au fost transpuse în
practică sub formă de principii.
Rolul principiilor este de a armoniza relaţiile ce intervin într-un proces pentru a putea fi găsite
sau construite soluţii care să satisfacă necesităţile apărute.
Astfel, pe parcursul procesului de achiziţie publică, la adoptarea oreicărei decizii, pentru a se
asigura unitatea, omogenitatea, echilibrul şi coerenţa trebuie avute în vedere următoarele
principii:

1. Principiul nediscriminării
2. Principiul tratamentului egal
3. Principiul recunoaşterii reciproce
4. Principiul transparenţei
5. Principiul proporţionalităţii
6. Principiul asumării răspunderii

Obs. Dacă se utilizează fonduri obţinute de la diferite organisme internaţionale aceste principii se
suplimentează cu principii impuse de aceste fonduri (ex. Fonduri de la U.E.: Principiul
naţionalităţii, Principiul ţării de origine).

1. Principiul nediscriminării
- presupune asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale pentru ca orice
operator economic, indiferent de naţionalitate să poată participa la obţinerea unui contract
 de achiziţie publică, adică orice operator economic să aibă şansa să participe la procedura
de atribuire şi să aibă şansa de a deveni contractant.

Obs. Principiul de mai sus nu se limitează numai la aspectele privind naţionalitatea

operatorilor economici.

2. Principiul tratamentului egal

- respectarea acestui principiu presupune ca oricând, pe parcursul procedurii de atribuire,
să se stabilească şi să se aplice reguli, cerinţe, criterii, identice pentru toţi operatorii
economici, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale de a deveni contractanţi.

Obs. Nu pot fi impuse reguli diferite pentru situaţii similare

Obs. Nicio A.C. nu are voie să acorde tratament preferenţial unui operator economic doar
pentru simplul motiv că este situat în aceeaşi zonă/localitate/regiune/ţară ori că este persoană
fizică sau juridică.
Respectarea principiului tratamentului egal presupune ca:
 răspunsurile la solicitările de calificări să fie transmise tuturor ofertanţilor
 procesul verbal de deschidere a ofertelor să fie transmis în copie tuturor
participanţilor la procedură
 criteriile de selecţie/calificare să fie aplicate identic tuturor participanţilor
 factorii de evaluare să permită compararea şi evaluarea ofertelor în mod obiectiv
 transmiterea tuturor ofertanţilor a proiectului de contract sau a părţilor esenţiale ale
acestuia, odată cu documentaţia de atribuire.

3. Principiul recunoaşterii reciproce

- respectarea acestui principiu înseamnă acceptarea de către toate A.C. a:
a) produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii Europene;
b) diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autorităţile competente din
alte state;
c) specificaţiilor tehnice echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.

Obs. Acest principiu reflectă de fapt, două dintre libertăţile Pieţei Unice, şi anume: libera
circulaţie a mărfurilor şi libera circulaţie a serviciilor.

4. Principiul transparenţei
- presupune aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea
procedurii de atribuire.

5. Principiul proporţionalităţii
- presupune ca prin cerinţe şi condiţiile impuse să se asigurare corelaţia între:
a) necesitatea A.C.
 b) obiectul contractului de achiziţie publică
c) cerinţele solicitate a fi îndeplinite.

Obs. Solicitarea de cerinţe minime de selecţie/calificare nejustificate în raport cu complexitatea

contractului de achiziţie publică poate conduce la afectarea principiului proporţionalităţii.

6. Principiul asumării răspunderii

- prin acest principiu se înţelege determinarea clară a sarcinilor şi responsabilităţilor
persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică, asigurându-se profesionalismul,
imparţialitatea şi independenţa deciziilor adoptate pe parcursul acesti proces.

Satisfacerea cerinţelor principiilor în procesul de achiziţie publică conduce la obţinerea

următoarelor efecte:
- deschiderea şi dezvoltarea pieţei de achiziţii publice
- instituirea unui cadru bazat pe încredere, corectitudine, imparţialitate
- eliminarea elementelor de natură subiectivă care ar putea influenţa deciziile în procesul
de achiziţie publică
- eliminarea tratamentului preferenţial acordat operatorilor economici locali
- asigurarea „vizibilităţii” regulilor, oportunităţilor, procedurilor şi a rezultatelor
- eliminarea cerinţelor restrictive
- obţinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna considerate ca fiind
insuficiente în raport cu necesităţile
- supravegherea costurilor procesului de achiziţie publică (atât costurile aferente
administraţiei cât şi costurile aferente ofertantului)
- limitarea apariţiei erorilor pe parcursul desfăşurării procesului de achiziţie publică
- reducerea fraudei şi corupţiei.

Observație - EFICIENȚA
Eficiența achizițiilor publice trebuie sa fie atinsă prin alegerea sau aplicarea acelor
proceduri şi utilizarea acelor criterii care să reflecte avantajele de natură economică ale
ofertelor.