Situl Natura 2000 ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi

Crişului Negru

FIŞA DE PREZENTARE SI STRATEGIA

DE COSERVARE A HABITATULUI
1530* - Mlaştini şi stepe sărăturate panonice

Responsabil studiu:
Oliver MERCE

Noiembrie, 2011
 CUPRINS

1. Denumirea ştiinţifică..................................................................................................................3
2. Imagine a habitatului..................................................................................................................3
3. Descrierea habitatului……………………………………………………………...………….3
4. Distribuţia geografică, descriere (la nivel naţional şi în situl Natura 2000
ROSPA 0015 Cîmpia Crişului Alb şi Crişului Negru)....................................................................5
5. Harta de distribuţie a habitatului la nivel naţional.....................................................................5
6. Harta de distribuţie a habitatului la nivelul sitului.....................................................................6
7. Statutul habitatului conform directivelor şi convenţiilor internaţionale şi naţionale
(Directiva Habitate, IUCN, Conventia de la Berna, CITES, OUG 57)...........................................6
8. Menţionarea celorlalte arii naturale protejate în care habitatul beneficiază de
măsuri de protecţie în Romania (număr de arii şi suprafaţa în cadrul acestora)..............................6
9. Statutul şi evoluţia potenţială a habitatului, ameninţări existente la adresa
statutului de conservare....................................................................................................................7
10. Măsuri de management propuse................................................................................................9
11. Plan de monitorizare a habitatului (perioada de monitorizare, frecvenţa observaţiilor,
metodologia de lucru propusă, bibliografie pentru metodologia propusă)..............................10
12. Bibliografie..............................................................................................................................13

2
1. Denumirea ştiinţifică Natura 2000

1530* - Mlaştini şi stepe sărăturate panonice (Pannonic salt-steppes and salt-marshes) [5]

Corespondenţe:
NATURA 2000: 1530*Pannonic salt steppes and salt marshes
EMERALD: 15.A Continental salt steppes and salt marshes
CORINE: –
PAL.HAB: 15.A114 East Pannonic Petrosimonia-Artemisia salt steppes
EUNIS: E6.2212 Western Pontic Artemisia-Festuca steppes [2]

2. Imagine a habitatului

Fig. 1 – Aspecte ale habitatului 1530* în Situl Natura 2000 ROSPA 0015 Cîmpia Crişului Alb şi
Crişului Negru

3. Descrierea habitatului

Habitatul cuprinde pajişti situate pe soluri mai puţin salinizate (solonciacuri, soloneţuri, solodii şi
lăcovişti salinizate), care formează sărături continentale, în toate regiunile ţării [4]. Aceste
formaţiuni vegetale sunt puternic influenţate de climatul panonic, cu veri aride, în care temperaturile
ridicate determină un nivel înalt al evapotranspiraţiei. Prezenţa sărurilor, în proporţii variate, în
întreg bazinul Carpatic nu este chiar recentă, fiind dovedită cel puţin de la ultimele glaciaţiuni;
concentraţia cea mai mare de soluri sărăturate se regăseşte în Ungaria, de unde radiază către ţările
învecinate (Austria, sudul Slovaciei, România şi Bulgaria). Speciile care se pot instala pe solurile
halomorfe sunt halofite tolerante sau chiar obligatorii, care depind nemijlocit de un anumit procent al
sărurilor din sol [5].

Staţiuni: Altitudini: 200–400 m [2], 2-350 m [4]. Clima: temperaturi anuale: 9-11,5 o C [4], 10–
P P

9,5 0 C [2]; precipitaţii: 400-650 mm/an [4], 600–700 mm/an [2]. Relief: pante uşor înclinate, cu
P P

expoziţii sudice [2], pe alocuri în micile excavaţii ale solului (crovuri, etc.) [4]. Substrat: depozite
loessoide, luto-argiloase, marne salifere, soluri de tip halomorf, arareori calcare (Histria) sau nisipuri
maritime sărăturate, cu săruri sulfatice şi arareori carbonaţi [4]; roci salifere, loess în Moldova şi
Muntenia. Soluri: lăcovişti, soloneţuri slab sărăturate, umede primăvara, aride vara [2]. Pe timpul
verii, adesea, odată cu scăderea umidităţii, în straturile superficiale ale solului, apar crăpături adănci
(dale de tip “cătare”) [4].

3
Structura: Fitocenoze halofile în componenţa cărora participă speciile moderat până la slab halofile,
cum sunt: Festuca pseudovina, Peucedanum officinale, Artemisia santonicum ssp. patens, Achillea
setacea, Limonium gmelini, Ranunculus pedatus, Lotus angustissimus, Trifolium striatum,
Bupleurum tenuissimum, care realizează stratul superior al vegetaţiei.

Plantele scunde sunt numeroase şi întocmesc stratul inferior, dintre acestea menţionăm: Trifolium
angulatum, Plantago schwerzenbergiana, Rorippa kerneri, Trifolium fragiferum, Hordeum hystrix,
Taraxacum bessarabicum.

Valoare conservativă: moderată.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Festuca pseudovina, Artemisia santonicum, Achillea

setacea, Limonium gmelini. Specii caracteristice: Festuca pseudovina, Artemisia santonicum ssp.
patens, Peucedanum officinale. Alte specii importante: Ranunculus pedatus, Lotus angustissimus,
Trifolium angulatum, T. striatum, Carex stenophylla, Camphorosma annua, Myosurus minumus,
Lotus tenuis, Bupleurum tenuissimum, Aster tripolium, Trifolium fragiferum, Juncus gerardi,
Hordeum hystrix [2].

Specii caracteristice şi dominante: Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Frankenia

pulverulenta, Limonium gmelinii, Lotus glaber (L. tenuis), Suaeda maritima, Salicornia europaea,
Plantago maritima, Spergularia maritima, Artemisia santonica, Petrosimonia triandra,
Camphorosma annua, Carex distans, Taraxacum bessarabicum, Aster tripolium, Puccinellia distans
ssp. distans, P. d. ssp. limosa, Festuca pseudovina, Petrosimonia oppositifolia, Salsola soda, Carex
divisa, Juncus littoralis, Juncus gerardii, Argusia sibirica, Plantago schwarzenbergiana, Aster
oleifolius, Crypsis aculeata, Lepidium crassifolium, Bassia sedoides, Cyperus pannonicus, Nitraria
schoberi, Dianthus guttatus, Pholiurus pannonicus, Halimione verrucifera, Halimione pedunculata,
Leuzea altaica, Peucedanum latifolium, Scorzonera austriaca var. mucronata, Iris halophila, Aster
linosyris, Polypogon monspeliensis.

Asociaţii/alianţe de vegetaţie: Halocnemetum strobilacei (Keller 1925) Ţopa 1939; Aeluropo-

Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975; Limonio-Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu
1992; Caricetum divisae Slavnic 1948; Taraxaco bessarabici-Caricetum distantis Sanda et Popescu
1978; Camphorosmetum annuae (Rapaics 1916) Soo 1933; Artemisio-Petrosimonietum triandrae
Soo 1927; Limonio gmelini-Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn. Staticeto-Artemisietum
monogynae (santonicum) Ţopa 1939 incl. subass. asteretosum oleifolii Ştefan et al. 2007); Nitrario-
Artemisietum maritimae Mititelu et al. (1979) 1980; Zingerietum (Agrostetum) pisidicae Buia et al.
1959; Trifolio fragifero-Cynodontetum Br.-Bl. et Balas 1958; Ranunculetum sardoi (Oberd. 1957)
Pass. 1964; Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelb. 1943; Agropyretum
elongati Şerbănescu (1959) 1965; Halimionetum (Obionetum) verruciferae (Keller 1923) Ţopa
1939; Lepidio crassifolio-Puccinellietum limosae (Rapaics 1927) Soo 1957; Puccinellietum limosae
Rapaics ex Soo 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927; Iridetum halofilae (Prodan 1939 n.n.)
Şerbănescu 1965; Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943;
Triglochineto palustris-Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979; Hordeetum hystricis (Soo
1933) Wendelb. 1943; Peucedano-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968; Artemisio
santonici - Festucetum pseudovinae (Magyar 1920) Soo (1933) 1945; Achilleo-Festucetum
pseudovinae Soo (1933) corr. Borhidi 1996; Peucedano-Asteretum (punctati) sedifoliae (Rapaics
1927) Pop 1968; Puccinellio-Salicornietum Popescu et al. 1987; Aeluropo-Salicornietum Krausch
1965; Aeluropo-Puccinellietum gigantei Ştefan et al. 2000; Limonio bellidifolii-Puccinellietum
convolutae Ştefan et al. 2001 (incl. subass. parapholietosum incurvae Ştefan et al. 2001).

4
Coduri corespondenţă pentru habitatele din România: R1502-1510, R1512-1514, R1516-1517,
R1519-1526, R1529-1532 [4].

4. Distribuţia geografică, descriere (la nivel naţional şi în situl Natura 2000 ROSPA 0015
Cîmpia Crişului Alb şi Crişului Negru)

Răspândire generală la nivel naţional: se întâlneşte în majoritatea regiunilor ţării (Transilvania,

Crişana, Banat, Muntenia, Moldova, Dobrogea), acolo unde se întrunesc condiţiile staţionale:
Câmpia Ierului (Jud. Bihor şi Jud. Satu Mare); Cefa (Jud. Bihor); Solurile sărăturate Socodor (Jud.
Arad); Jud. Brăila: Balta Albă, Amara, Jirlău, Lacul Sărat Câineni; Jud. Dolj: Ciuperceni-Desa;
Coridorul Jiului; Jud. Giurgiu: Comana; Delta Dunării; Jud. Bistriţa-Năsăud: La Sărătura; Jud.
Buzău: Lunca Buzăului, Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Păclele Mici; Jud. Tulcea: Munţii
Măcinului; Jud. Iaşi: Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti-Iaşi, Sărăturile din Valea Ilenei, Sărăturile
Jijia Inferioară-Prut, Valea lui David; Jud. Cluj: Sărăturile-Ocna Veche, Valea Florilor; Jud. Brăila şi
Buzău: Valea Călmăşuiului; Jud. Constanţa: Histria.

În cadrul sitului ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, habitatul 1530* a fost întâlnit
pe solurile sărăturate de la Socodor, precum şi pe păşunile încadrate în sit din jurul localităţilor
Sânmartin, Pilu, Vărşand, Şiclău, Grăniceri. Habitatul 1530* nu ocupă integral pajiştile respective, el
are o distribuţie caracteristică, mozaicată, cu răspândire pe 25-45% din întreaga suprafaţă a pajiştilor
în care a fost semnalat (Fig. 3).

5. Harta de distribuţie a habitatului la nivel naţional

Fig. 2 – Harta de distribuţie a habitatului la nivel naţional

5
6. Harta de distribuţie a habitatului la nivelul sitului

Fig. 3 – Harta de distribuţie a habitatului la nivelul Situl Natura 2000 ROSPA 0015 Cîmpia Crişului
Alb şi Crişului Negru

7. Statutul habitatului conform directivelor şi convenţiilor internaţionale şi naţionale

Directiva Habitate :
ANEXA 1 - Tipuri de habitate naturale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea
zonelor speciale de conservare
1 HABITATE COSTIERE ŞI DE SĂRĂTURI; 15 Stepe continentale pe substrate bogate în săruri şi
gips; 1530* Mlaştini şi stepe sărăturate panonice.

OUG 57 / 2007:
Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare:
1530* Mlaştini şi stepe sărăturate panonice

8. Menţionarea celorlalte arii naturale protejate în care habitatul beneficiază de măsuri de

protecţie în Romania (număr de arii şi suprafaţa în cadrul acestora)

Pe seama precizărilor Ordinului 1964 din 13 decembrie 2007 - Anexa nr. 6, la nivel naţional au fost
identificate 21 de SCI-uri în cuprinsul cărora s-a semnalat prezenţa habitatului 1530* Mlaştini şi
stepe sărăturate panonice. Rezultatele sunt prezentate mai jos, după cum urmează (tabel nr. 1):

6
 Prezenţa şi suprafaţa habitatului 1530* la nivel naţional
tabel nr. 1
Nr. Suprafaţa totală Suprafaţa 1530*
Denumire SCI
crt. SCI (ha) (ha)
1 Balta Albă - Amara - Jirlău - Lacul Sărat Câineni 6 411 2 564,4
2 Câmpia Ierului 21 785 10 892,5
3 Cefa 5 413 1 082,6
4 Ciuperceni - Desa 40 853 2 042,65
5 Comana 25 236 1 266,3
6 Coridorul Jiului 71 394 2 141,82
7 Delta Dunării 450542 4 505,42
8 La Sărătura 22 17,6
9 Lacul Ştiucilor - Sic - Puini - Valea Legiilor 1 784 178,4
10 Lunca Buzăului 3 991 79,82
11 Mlaştina Satchinez 2 315 115,75
12 Munţii Măcinului 18 546 18,546
13 Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti 232 6,96
14 Sărăturile din valea Ilenei 159 79,5
15 Sărăturile Jijia Inferioară - Prut 10 976 5 488
16 Sărăturile Ocna Veche 140 14
17 Solurile sărăturate Socodor 102 81,6
18 Valea Călmăţuiului 17 363 15 626,7
19 Valea Florilor 190 9,5
20 Valea lui David 223 2,23
21 Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici 96 14,4

9. Statutul şi evoluţia potenţială a habitatului, ameninţări existente la adresa statutului de

conservare

Deşi speciile care intră în compoziţia habitatului 1530* nu au o valoare furajeră ridicată, iar
producţia fitocenozelor acestui habitat este relativ redusă, ameninţarea majoră a fost şi rămâne
exploatarea agricolă a solurilor pe care habitatul se instalează. Aceasta se realizează fie prin luarea
efectivă în exploatare a terenului, fie prin suprapăşunat sau subpăşunat, prin tasarea terenului sau
colateral, prin eutrofizarea apelor din sol în urma aplicării a diferite substanţe sau managementul
defectuos al resurselor de apă (în special drenaje, regularizări şi îndiguiri) [5]. Pe de altă parte acest
habitat se află într-un climax pedologic, tocmai datorită echilibrului dintre existenţa speciilor halofile
şi compoziţia/concentraţia sărurilor din sol [4]. Deşi la prima vedere acest habitat pare monoton,
datorită structurii sale mozaicate, local poate susţine grupări vegetale şi animale cu un grad ridicat de
biodiversitate [5].

În urma analizării statutului de conservare, habitatul 1530* a fost apreciat ca fiind într-o stare
0T

de conservare nefavorabilă total neadecvată. Speciile care intră în compoziţia habitatului au

putut fi identificate, dar se află într-o stare deficitară a creşterii, dezvoltării şi vitalităţii lor, iar
închegarea fitocenozelor este slabă. Factorul limitativ esenţial care condiţioneză instalarea şi
0T

menţinerea acestui habitat este creşterea sau scăderea salinităţii din sol. Pe lângă aceasta, menţinerea
acestui habitat nu necesită măsuri deosebite, active sau costisitoare de management, aceste pajişti se
pot menţine în paralel cu păstrarea specificului activităţilor umane, dar aceste activităţi trebuie să fie
judicios stabilite, atât calitativ, cât şi cantitativ [5].

Pe parcursul acestui studiu au fost identificaşi anumiţi factori de stres şi situaţii limitative care pot
afecta habitatul 1530* şi care sunt prezentate în tabelul de mai jos:

7
Factori de stres şi situaţii limitative cu potenţial negativ asupra habitatului 1530* - Mlaştini şi stepe
sărăturate panonice
tabel nr. 2
Nr. Factorul de stres/ Nivel de Suprafaţa Intensitatea
crt. sitaţia limitativă incidenţă din influenţei negative
habitat
afectată
A. Activităşi antropice directe şi indirecte care afectează starea de conservare a habitatului
A1. Legislaţie, regimul proprietăţii, informare insuficientă
Lipsa unor prevederi speciale de gospodărire a
1 habitatelor ierboase (pajişti) referitoare la conservarea Ridicat Mare Mare
acestora din situri Natura 2000
2 Lipsa unui plan de management specific Natura 2000 Ridicat Mare Mare
Insuficienta informare a proprietarilor, a
3 administratorilor şi a publicului larg cu privire la Mediu Mare Mare
obiectivele şi importanţa Reţelei Natura 2000.
A2. Limite, vecinătăţi
4 Proximitatea faţă de aşezările umane Ridicat Mare Mare
5 Lipsa materializării siturilor în teren Ridicat Mare Mare
A3. Management deficitar, nerespectarea reglementărilor în vigoare
6 Gospodărirea inadecvată a pădurilor şi/sau păşunilor din Mare Mare Mare
vecinătatea habitatului

Pătrunderea unor specii sinantrope Mare Mare Mare

7
Cosirea Mediu Mica Mare
8
A4. Construcţii şi alte amenajări
Lucrări de construcţie / modernizare / reabilitare a unor Redus Mica Mare
9
drumuri (poduri) sau linii ferate
10 Linii electrice de înaltă tensiune Redus Mica Medie
A5. Exploatarea resurselor biotice şi abiotice
Extracţia materialelor de construcţie din vecinatatea Redus Redusă Mică
11
habitatului
12 Turismul necontrolat Mediu Mică Mică
A6. Agricultură, creşterea animalelor
13 Păşunatul şi trecerea animalelor domestice prin habitat Ridicat Mare Mare
14 Cultivarea terenurilor din zonele limitrofe. Ridicat Mare Mare
Folosirea pesticidelor, fertilizanţilor şi amendamentelor Ridicat Mare Mare
15 pe terenurile agricole din vecinătatea habitatului.

Arderea vegetaţiei de pe terenurile din vecinătatea Ridicat Mare Mare

16
habitatului prioritar
17 Depozitarea reziduurilor menajere şi industriale Ridicat Mică Mare
B. Influenţe naturale biotice care afectează starea de conservare a habitatului
18 Invazia unor specii sinantrope (ruderale) Ridicat Mare Mare
Vătămări provocate de entomofaună, agenţi fitopatogeni Redus Mică Mică
19
şi vînat.
C. Influenţe naturale abiotice care afectează starea de conservare a habitatului
20 Inundaţiile de lungă durată. Ridicat Mică Mare
21 Viiturile Redus Mică Mare

Forma disproporţionată (mozaicată) a habitatului şi Redus Mică Mică

22
localizarea.
Depunerile mari de zăpadă Potenţial / Mică Mică
23
Redus
24 Incendii naturale. Ridicat Mare Mare

8
10. Măsuri de management propuse

Având în vedere dispunerea particulară, mozaicată a acestui habitat, în zone care uneori nu au mai
mult de 10 m 2 , datorită condiţionării stricte faţă de regimul de săruri din sol, şi fiind înconjurat de
P P

pajişti productive, care se află sub influenţa exploatării agricole, în special prin păşunat, se nasc
probleme relativ dificile în ceea ce priveşte gospodărirea durabilă a acestui habitat, care, în contextul
dat, este mai dificilă. Pe lângă acestea echilibrul ecologic în care trebuie menţinuţi parametri abiotici
(în special regimul hidric din sol, ce condiţionează şi conţinutul în săruri) şi biotici este relativ fragil,
mai ales în cazul existenţei unei asemenea presiuni antropice. Deşi, în lipsa unei exploatări intensive
a terenurilor, habitatul nu ar necesita măsuri deosebite de management, în contextul real din teren
asemenea măsuri se impun stringent.

Astfel, pentru atingerea şi menţinerea unui statut de conservare favorabil, cel mai important lucru
constă în elaborarea şi implementarea unui set de măsuri care să contracareze efectele negative ale
lipsei momentane de management din zona respectivă, şi anume:
 Este necesar a se menţine actuala dinamică şi actualele caracteristici ale factorilor abiotici,
fără măsuri de ameliorare sau substituire a vegetaţiei;
 Trebuie reduse la maximum (eliminate) toate cauzele datorate exploatării agricole
industriale (luarea în exploatare agricolă a terenurilor, suprapăşunatul, lucrările de drenaj, canalele şi
îndiguirile, administrarea de fertilizanţi, amendamente, pesticide, eliminarea eutrofizării,
ruderalizării şi a speciilor de plante sinantrope);
 Revenirea la o exploatare tradiţională, durabilă, extensivă a pajiştilor în interiorul cărora se
regăseşte habitatul; păşunatul trebuie atent monitorizat, pentru a nu depăşi încărcarea cu animale a
terenului;
 Evitarea cositului pe suprafeţe mari şi neadaptat la fenologia speciilor edificatoare sau
dominante;
 Evitarea unor activităţi care influenţează negativ caracteristicile habitatului prin tasarea
solului (ex.: vânătoarea)
 Păstrarea suprafeţelor actuale;
 Menţinerea bogăţiei specifice actuale, mai ales a unor specii importante (edificatoare,
dominante) şi caracteristice pentru acest habitat (Plantago schwarzenbergiana, Plantago maritima,
Artemisia santonicum, Limonium gmelini, Camphorosma annua, Myosurus minumus, Festuca
pseudovina, Achillea setacea, Ranunculus pedatus, Lotus angustissimus, Trifolium angulatum, T.
striatum, Carex stenophylla, Lotus tenuis, Bupleurum tenuissimum, Aster tripolium, Trifolium
fragiferum, Juncus gerardi, Hordeum hystrix, Puccinellia distans);
 Menţinerea structurii vegetaţiei: înălţimea stratului ierbos la 30 –90 cm; acoperirea (%) la
minim 50 %;
 Evitarea instalării unor specii indicatori ai degradării habitatului: Conyza canadensis,
Xanthium italicum, Xanthium spinosum, Cirsium vulgare; aceste specii trebuie să fie absente sau
rare;
 Evitarea instalării unor plante invazive (ex.: Phragmites australis, Elaeagnus angustifolia,
Amorpha fruticosa);
 Restablirea regimului hidric natural pe suprafaţa habitatului (reabiliatrea hidrologică);
 Elaborarea unui plan de management al sitului;
 Informarea proprietarilor, a administratorilor şi a publicului larg cu privire la obiectivele şi
importanţa Reţelei Natura 2000, precum şi asupra particularităţilor şi fragilităţii acestui habitat;
 Materializarea limitelor sitului pe teren;

9
11. Plan de monitorizare a habitatului (perioada de monitorizare, frecvenţa observaţiilor,
metodologia de lucru propusă, bibliografie pentru metodologia propusă)

Pentru a evalua modul în care măsurile de management propuse contribuie la asigurarea unei stări de
conservare favorabile este stringentă stabilirea unui plan de monitorizare, cu câţiva parametri care să
poată fi relativ simplu urmăriţi. Pentru habitatul 1530* aceştia ar fi următorii [5]:
- Monitorizarea păşunatului – calibrarea şi recalibrarea numărului de animale (mărimii
turmelor) şi a numărului de zile în care acestea să pască diferite sectoare ale sitului, în vederea
elaborării unor indici reali ai capacităţii de suport a pajiştilor din sit în care se regăseşte habitatul
1530*;
- Monitorizarea cositului şi impunerea unor restricţii (legate de mărimea, poziţia şi perioada în
care este permisă cosirea anumitor suprafeţe);
- Monitorizarea florei şi a faunei, pentru a vedea impactul regimului de păşunat sau/şi a
diferitelor măsuri de management;
- Monitorizarea, prin tehnici adecvate, a unor specii-ţintă de păsări, care sunt dependente sub
diferite aspecte de habitatul 1530*.

Pe de altă parte, datorită fragilităţii factorilor abiotici şi a caracteristicilor parametrilor populaţionali,

sunt necesare anumite măsuri restrictive, care să aducă habitatul 1530* spre o stare de conservare
favorabilă. Unele dintre aceste măsuri se aplică deja în managementul durabil al acestui habitat în
alte situri Natura 2000 (în Ungaria) şi par să funcţioneze foarte bine. Aceste măsuri ar fi:
- Interzicerea strictă a ierbicidelor;
- Interzicerea irigaţiilor sau a drenajelor;
- Evitarea folosirii echipamentelor agricole mecanizate în perioada de reproducere (01 mai –
01 iulie);
- Cositul şi recoltarea fânului trebuie efectuate centrifug, din mijlocul pajiştilor către margini;
- În cazul identificării vreunui cuib, trebuie anunţate instituţiile/persoanele competente;
- Utilizarea unor mijloace de alarmare a animalelor sălbatice pe perioada unor lucrări (ex.
cositul) de amploare [5]:

Datorită faptului că în structura habitatului 1530* multe specii sunt anuale, că presiunea
antropozoogenă este intensă şi se manifestă după o dinamică raportată la fiecare sezon de vegetaie în
parte, pentru acest habitat, cel puţin până când se constată o amelioare/înbunătăţire a stării de
conservare actuale, considerăm că este necesară o monitorizare anuală, cel puţin la nivelul unor
suprafeţe-etalon, randomizat distribuite pe întreaga întindee a habitatului. Pot apare cazuri
excepţionale (calamităţi naturale, precum incendiile, inundaţiile, păşunatul total neadecvat, etc.) care
să producă perturbaţii puternice şi bruşte ale habitatului, caz în care evaluarea statutului de
conservare se va face imediat după evenimentul respectiv şi ori de câte ori va fi nevoie. Suprafaţa
habitatului este necesar a fi evaluată la nivel de habitat privit ca arie continuă cu o periodicitate de o
dată la 5 ani.

La monitorizarea stării de conservare a habitatului se vor avea în vedere următorii parametri:

Dinamica suprafeţei habitatului

Va fi luată ca valoare de referinţă suprafaţa totală în care habitatul 1530* se regăseşte pe întreg
cuprinsul sitului la momentul evaluării iniţiale a statutului de conservare (anul 2011). Se vor urmări
păstrarea suprafeţelor ocupate de habitat (este stringent necesar evitarea reducerii acestor suprafeţe
cu mai mult de 2%) şi evoluţia acestora prin compararea unor imagini aeriene sau cartografieri noi
cu cele folosite la momentul evaluării iniţiale a statutului de conservare. În situaţia în care pragul de
10
2% de reducere a suprafeţei ar putea fi depăşit, se vor lua măsuri pentru revenirea cel puţin la
suprafaţa ocupată iniţial (pe acelaşi amplasament, dat fiind că este dificilă, aproape imposibilă
identificarea unui amplasament nou).

Compoziţia floristică a habitatului

Se va urmări proporţia cu care speciile edificatoare, dominante şi caracteristice pentru acest habitat
(Plantago schwarzenbergiana, Plantago maritima, Artemisia santonicum, Limonium gmelini,
Camphorosma annua, Myosurus minumus, Festuca pseudovina, Achillea setacea, Ranunculus
pedatus, Lotus angustissimus, Trifolium angulatum, T. striatum, Carex stenophylla, Lotus tenuis,
Bupleurum tenuissimum, Aster tripolium, Trifolium fragiferum, Juncus gerardi, Hordeum hystrix,
Puccinellia distans) participă în compoziţia habitatului, estimîndu-se în teren gradul de acoperire al
cenozelor instalate, care nu trebuie să scadă sub 50%, pentru a avea un statut de conservare
favorabil. Suprafeţele din habitat, actualmente cu statut de conservare nefavorabil total neadecvat în
momentul evaluării îşi vor putea schimba statutul de conservare în unul favorabil dacă se vor aplica
şi monitoriza măsurile de mnagement propuse.

Prezenţa speciilor alohtone (sinantrope (ruderale) și invazive)

Habitatul va avea un statut de conservare favorabil dacă proporţia speciilor alohtone (enumerate mai
sus) va fi redusă până la maximum (la dispariţie). Parametrul va fi monitorizat folosind ca metode
estimarea în teren a prezenţei fiecărei asemenea specii din suprafaţa habitatului, monitorizarea
urmată de eliminarea activă şi imediată a acestora.

Dinamica factorilor abiotici esenţiali pentru existenţa habitatului (salinitatea şi regimul hidric)

Habitatul va putea avea un statut de conservare favorabil, sau îl va putea îmbunătăţi pe cel
nefavorabil, în raport de directă proporţionalitate cu păstrarea dinamicii regimului de salinitate a
solului şi a regimului hidric la parametrii la care acestea se manifestă în prezent. Pentru aceasta este
stringent necesar în a se implementa măsurile de management şi restricţiile propuse.

Perturbări

Pentru ca habitatul să-şi îmbunătăţească statutul de conservare, suprafeţele afectate de perturbări

majore de natură biotică sau abiotică trebuie limitate şi efectele acestora îndepărtate.

Parametrii de monitorizare şi pragurile care permit atingerea unui statut de

conservare favorabil
tabel nr. 3
Prag
Nr. Periodicitatea
Parametrul evaluării Detalii parametru minim/maxim
crt. evaluării (ani)
acceptat
Reducerea suprafeţei
1 Dinamica suprafeţei habitatului 5 Max. 1%
ocupată de habitat
Prezenţa speciilor
edificatoare,
2 Compoziţia floristică 1 Min. 80%
dominante şi
caracteristice

11
 Prezenţa speciilor alohtone Prezenţa speciilor
3 1 Max. 5%
alohtone în compoziţie
Dinamica factorilor abiotici Conservarea regimului
4 5 Max. 5%
esenţiali hidric şi de salinitate
Gradul de acoperire a
5 Acoperirea generală 1 solului de către Min. 50%
vegetaţie
Perturbări Când apar factori Suprafaţa afectată din
6 Max. 1%
perturbatori sit

12
12. Bibliografie

[1] Ciocârlan, V., 2009 – Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Editura
Ceres, Bucureşti.

[2] Doniţă, N., et al., 2005 - Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti.

[3] Gafta, D., Mountford, O., (coord.), 2008 – Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000
din România, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

[4] Mountford, O., et al., 2008 - Natura 2000 in Romania, Habitat Fact Sheets, EU Phare Project
on Implementation of Natura 2000 Network in Romania.

[5] Šefferova Stanova, V., Janak, M., Ripka, J., 2008 - Management of Natura 2000 habitats.
1530*Pannonic salt steppes and salt marshes. European Commission

[6] *** Flora R.P.R.-R.S.R, vol. I-XIII, 1952-1976

13
Situl Natura 2000 ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi
Crişului Negru

FIŞA DE PREZENTARE SI STRATEGIA

DE COSERVARE A HABITATULUI
92A0 - Galerii cu Salix alba şi Populus alba

Responsabil studiu:
Oliver MERCE

Noiembrie, 2011
 CUPRINS

1. Denumirea ştiinţifică..................................................................................................................3
2. Imagine a habitatului..................................................................................................................3
3. Descrierea habitatului……………………………………………………………...………….3
4. Distribuţia geografică, descriere (la nivel naţional şi în situl Natura 2000
ROSPA 0015 Cîmpia Crişului Alb şi Crişului Negru)....................................................................3
5. Harta de distribuţie a habitatului la nivel naţional.....................................................................4
6. Harta de distribuţie a habitatului la nivelul sitului.....................................................................4
7. Statutul habitatului conform directivelor şi convenţiilor internaţionale şi naţionale
(Directiva Habitate, IUCN, Conventia de la Berna, CITES, OUG 57)...........................................5
8. Menţionarea celorlalte arii naturale protejate în care habitatul beneficiază de
măsuri de protecţie în Romania (număr de arii şi suprafaţa în cadrul acestora)..............................5
9. Statutul şi evoluţia potenţială a habitatului, ameninţări existente la adresa
statutului de conservare....................................................................................................................6
10. Măsuri de management propuse................................................................................................7
11. Plan de monitorizare a habitatului (perioada de monitorizare, frecvenţa observaţiilor,
metodologia de lucru propusă, bibliografie pentru metodologia propusă)................................8
12. Bibliografie..............................................................................................................................10

2
1. Denumirea ştiinţifică

92A0 - Salix alba and Populus alba galleries (Galerii cu Salix alba şi Populus alba)

2. Imagine a habitatului

Fig. 1 – Imagine din cadrul habitatului 92A0

3. Descrierea habitatului

Staţiuni: Altitudini 81 - 114 m. Clima: T = 10 - 11,5 0 C, P = 400–600 mm. Relief: lunca Crişului
P P

Alb şi a Crişului Negru. Roci: aluviuni nisipoase şi stratificate. Soluri: de tip aluviosol, nisipoase,
profunde, mezobazice, umede, mezotrofice-eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus din plop alb
(Populus alba), în amestec cu plopul negru (P. nigra), salcia albă (Salix alba) şi salcie plesnitoare
(S. fragilis); are acoperire de 30 - 40% şi înãltimi de 4 – 6 (10) m. Stratul arbuştilor, foarte dezvoltat,
compus din Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa canina, Euonymus europaeus, Prunus
spinosa, Amorpha fruticosa, s.a. Liane: Clematis vitalba, Humulus lupulus. Stratul ierburilor şi
subarbuştilor, de regulã puternic dezvoltat dominat de Rubus caesius.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Populus alba. Specii caracteristice: – . Alte specii
importante: Agrostis stolonifera, Althaea officinalis, Calystegia sepium, Cicuta virosa, Galium
aparine, Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, L. vulgaris, Physalis alkekengi, Ranunculus
repens, Scutellaria galericulata, Solanum dulcamara, Symphytum officinalis, s.a.

4. Distribuţia geografică, descriere (la nivel naţional şi în situl Natura 2000 ROSPA 0015
Cîmpia Crişului Alb şi Crişului Negru)

La nivel naţional habitatul 92A0 se întalneste frecvent în luncile de câmpie a marilor râuri (Prut,
Siret, Olt, Jiu, Mureş, Someş), în lunca Ialomitei şi a Barladului, în luncile Dunãrii, în insulele

3
nisipoase Letea si Caraorman din Delta Dunãrii, în zona pãdurilor de stejar, în zona de silvostepã si
de stepã sau ambele subzone.

În cadrul sitului ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, habitatul 92A0 a fost întîlnit
de-a lungul Crisului Alb si al Crisului Negru pe o suprafaţă de 600,1 ha (cu o posibila zona de
extindere si de-a lungul Pîrîului Teuz, pe o suprafaţă de 327,3ha, dacă pe viitor în cadrul sitului
ROSPA0015 se vor adopta măsuri adecvate de gospodărire).

5. Harta de distribuţie a habitatului 92A0 la nivel naţional

Fig. 2 – Harta de distribuţie a habitatului la nivel naţional

6. Harta de distribuţie a habitatului 92A0 la nivelul sitului

Fig. 3 – Harta de distribuţie a habitatului la nivelul sitului

4
7. Statutul habitatului conform directivelor şi convenţiilor internaţionale şi naţionale

Directiva Habitate :
ANEXA 1 - Tipuri de habitate naturale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea
zonelor speciale de conservare
9 PĂDURI; 92 Păduri mediteraneene cu frunze căzătoare; 92A0 Galerii cu Salix alba şi Populus alba

OUG 57 / 2007:
Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare
92A0 Galerii cu Salix alba şi Populus alba

8. Menţionarea celorlalte arii naturale protejate în care habitatul beneficiază de măsuri de

protecţie în Romania (număr de arii şi suprafaţa în cadrul acestora)

Conform Ordinului 1964 din 13 decembrie 2007 - Anexa nr. 6, la nivel naţional au fost identificate
31 de SCI-uri în cuprinsul cărora s-a semnalat prezenţa habitatului 92A0 - Galerii cu Salix alba şi
Populus alba. Rezultatele sunt prezentate mai jos sub formă tabelară:

Suprafaţa habitatului 92A0 la nivel naţional

tabel nr. 1
Nr. Suprafaţa totală
Denumire SCI Suprafaţa 92A0 (ha)
crt. SCI (ha)
1 Balta Mică a Brăilei 20460 3069.00
2 Braţul Măcin 10303 1998.78
3 Câmpia Careiului 24224 363.36
4 Câmpia Ierului 21785 1089.25
5 Canaralele Dunării 26064 9904.32
6 Ciuperceni - Desa 40853 1225.59
7 Comana 25326 25.33
8 Corabia - Turnu Măgurele 7024 70.24
9 Coridorul Jiului 71394 2641.58
10 Crişul Negru 1895 94.75
11 Crişul Repede amonte de Oradea 2006 100.30
12 Delta Dunării 450542 13516.26
13 Diosig 456 9.12
14 Gura Vedei - Şaica - Slobozia 5813 581.30
15 Lunca Buzăului 3991 798.20
16 Lunca Inferioară a Crişului Repede 844 16.88
17 Lunca Joasă a Prutului 5656 848.40
18 Lunca Mijlocie a Argeşului 3635 181.75
19 Lunca Mureşului Inferior 17428 1045.68
20 Lunca Timişului 9768 195.36
21 Pădurea Bolintin 4761 108.55
22 Pădurea Reşca Hotărani 1652 16.52
23 Pădurea Stârmina 123 24.60
24 Podişul Nord Dobrogean 87229 17.45
25 Porţile de Fier 124293 124.29
26 Râul Tur 20953 628.59
27 Rovina-Ineu 874 17.48
28 Sacuieni 698 13.96
29 Sighişoara - Târnava Mare 85374 426.87
30 Valea Izei şi Dealul Solovan 47675 476.75
31 Valea Olteţului 1590 79.50

5
9. Statutul şi evoluţia potenţială a habitatului, ameninţări existente la adresa statutului de
conservare

Din punct de vedere economic, acest tip de habitat nu reprezintã o sursã importantã de venit. Situaţia
se schimbă însa atunci cînd în discuţie este adus rolul ecologic şi protectiv, acest habitat îndeplinind
un rol deosebit de important în formarea şi perpetuarea mediului de luncã, fixând aluviunile,
micsorând viteza apelor, apãrând malurile de eroziune.

În urma analizării statutului de conservare, suprafaţa ocupată de habitatul 92A0 este într-o stare
0T

de conservare nefavorabilă neadecvat. Chiar dacã starea actualã a habitatului lasã de dorit, în cazul
0T

aplicãrii unor mãsuri de gospodãrire adecvate, robustetea specificã salciilor si plopilor constituie o
garantie pentru o evolutie pozitiva in timp a habitatului cu eforturi minime.

Factorii de stres şi situaţiile limitative care s-au identificat pe parcursul acestui studiu şi care pot
afecta habitatul 92A0 sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Factori de stres şi situaţii limitative cu potenţial negativ asupra habitatului - 92A0 Galerii cu Salix
alba şi Populus alba
tabel nr. 2
Nr. Factorul de stres/ Nivel de Suprafaţa Intensitatea
crt. sitaţia limitativă incidenţă din influenţei negative
habitat
afectată
A. Activităşi antropice directe şi indirecte care afectează starea de conservare a habitatului
A1. Legislaţie, regimul proprietăţii, informare insuficientă
Lipsa unor prevederi speciale în instrucţiunile pentru
1 gospodărirea pădurilor referitoare la conservarea Ridicat Mare Mare
habitatelor din situri Natura 2000
2 Lipsa unui plan de management specific Natura 2000 Ridicat Mare Mare
Insuficienta informare a proprietarilor, a
3 administratorilor şi a publicului larg cu privire la Mediu Mare Medie
obiectivele şi importanţa Reţelei Natura 2000.
A2. Limite, vecinătăţi
4 Proximitatea faţă de aşezările umane Mediu Medie Medie
5 Lipsa materializării siturilor în teren Ridicat Mica Medie
A3. Management deficitar, nerespectarea reglementărilor în vigoare
6 Gospodărirea inadecvată a pădurilor şi/sau păşunilor din Potenţial / Medie Medie
vecinătatea habitatului redus

Regenerarea repetată din lăstari a arborilor Ridicat Mare Mare

7
Tăierile în delict Mediu Mica Mare
8
A4. Construcţii şi alte amenajări
Lucrări de construcţie / modernizare / reabilitare a unor Redus Mica Mare
9
drumuri (poduri)
10 Linii electrice de înaltă tensiune Redus Mica Medie
A5. Exploatarea resurselor biotice (altele decât lemnul) şi abiotice
Extracţia materialelor de construcţie din vecinatatea Redus Redusă Mică
11
habitatului
12 Turismul necontrolat Mediu Mică Mică
A6. Agricultură, creşterea animalelor
13 Păşunatul şi trecerea animalelor domestice prin habitat Mediu Medie Medie
14 Cultivarea terenurilor din zonele limitrofe. Ridicat Mare Mică
6
 Folosirea pesticidelor, fertilizanţilor şi amendamentelor Mediu Mare Medie
15
pe terenurile agricole din vecinătatea habitatului.
Arderea vegetaţiei de pe terenurile din vecinătatea Redus Mică Mică
16
habitatului prioritar
17 Depozitarea reziduurilor menajere şi industriale Redus Mică Medie
B. Influenţe naturale biotice care afectează starea de conservare a habitatului
18 Invazia unor specii forestiere Ridicat Mare Mare
Vătămări provocate de entomofaună, agenţi fitopatogeni Redus Mică Mică
19
şi vînat.
C. Influenţe natuarle abiotice care afectează starea de conservare a habitatului
20 Inundaţiile de lungă durată. Redus Mare Mare
21 Viiturile Redus Mare Mare

Forma disproporţionată (alungită şi franjurată) a Ridicat Mare Mare

22
habitatului şi localizarea.
Depunerile mari de zăpadă în coronament Potenţial / Medie Mică
23
Redus
24 Incendii naturale. Potenţial Medie Mare

10. Măsuri de management propuse

Având în vedere forma (alungită şi franjurată) pe care o are acest habitat poziţionat de-a lungul
Crişului Alb şi al Crişului Negru, efectele ecosistemelor limitrofe asupra lor dar şi ale factorilor
externi (antropici, biotici şi abiotici) sunt accentuate. Ca urmare, gospodărirea durabilă a acestui
habitat este mai dificilă decât în cazul altor habitate constituite din trupuri compacte, cu un raport
echilibrat între lungime şi lăţime.

Pentru atingerea şi menţinerea unui statut de conservare favorabil, cel mai important lucru constă în
elaborarea şi implementarea unui set de măsuri care să contracareze efectele negative ale lipsei
momentane de management din zona respectivă, şi anume:
 Menţinerea şi favorizarea amestecului de specii (plop alb, salcie alba, plop negru, etc);
 Favorizarea regenerării naturale din sămînţă a arboretelor (acolo unde este necesară o regenerare
artificială se vor utiliza provenienţe locale de puieţi sau din ecotipuri similare) cu punerea
accentului pe regenerarea plopului alb (a cărui pondere este nesatisfăcătoare în cuprinsul
habitatului) şi creşterea consistenţei întregului arboret. Se preferă regenerarea generativă în
detrimentul celei vegetative, deoarece prima are un rol important în menţinerea capacităţii
adaptive şi vitalităţii populaţiilor de arbori ;
 Extragerea lăstarilor şi drajonilor care ar putea afecta dezvoltarea exemplarelor din sămînţă;
 Lăsarea unui număr de 1 până la 3 arbori morţi (sau în curs de descompunere) la hectar (care însă
să nu reprezinte un risc pentru arborii sănătoşi) dar şi favorizarea dezvoltării unor arbori arbori
monumentali. Arborii morţi vor permite prezenţa insectelor xilofage sau a ciupercilor
descompunătoare a căror dezvoltare şi supravieţuire depind de lemnul mort; aceştia nu se vor
lăsa în zonele circulate frecvent de către populaţia umană pentru a evita eventualele accidente;
 Evitarea în zona a culturilor de plopi şi sălcii selecţionate;
 Menţinerea şi favorizarea unui etaj subarbustiv, şi luarea de măsuri care să stopeze extinderea
speciilor invazive (amorfa). În cazul în care se doreşte ca regenerarea naturală să fie favorizată,
arbuştii urmează să fie tăiaţi pe suprafeţe mai mici, fără a exista o continuitate între aceste
suprafeţe;
 Acolo unde subarboretul sau stratul ierbos sunt prea abundente, pentru protejarea (sau chiar
favorizarea) regenerarii naturale sau artificiale de concurenţă se recomandă a se efectua

7
 descopleşiri, aceste lucrari urmărind promovarea fenotipurilor valoroase şi proporţionarea
amestecului de specii arborescente prin protejarea plopului alb, fără însă a fi neglijate şi celelalte
specii. Periodicitatea descopleşirilor va fi dată de caracteristicile fiecărui arboret;
 Tot pentru proporţionarea mestecului şi pentru promovarea ecotipurilor valoroase se vor executa
lucrări de curăţiri şi rărituri atunci cînd stadiul de dezvoltare a arboretului o cere;
 Gospodărirea acestui habitat ar trebui să se facă prin lucrări speciale de conservare. Prin
intermediul tăierilor de conservare se urmăreşte declanşarea regenerării naturale şi promovarea
nucleelor de seminţiş deja instalat. Tăierile se vor aplica în ochiuri cu un diametru de pînă la o
înălţime de arbore, de pe care arboretul bătrîn poate fi înlăturat integral. Aceste ochiuri vor fi
dispersate în funcţie de starea arboretelor;
 Doborârea arborilor şi colectarea materialului se vor face astfel încât să nu se rănească arborii nemarcaţi
şi să nu se distrugă seminţişul valoros.
 Elaborarea unui plan de management al sitului;
 Informarea proprietarilor, a administratorilor şi a publicului larg cu privire la obiectivele şi
importanţa Reţelei Natura 2000;
 Materializarea limitelor sitului pe teren;

11. Plan de monitorizare a habitatului (perioada de monitorizare, frecvenţa observaţiilor,

metodologia de lucru propusă, bibliografie pentru metodologia propusă)

Datorită dinamicii lente a habitatelor forestiere, datele pentru monitorizarea habitatului 92A0 se
propun a se culege la fiecare 5 ani. În cazuri excepţionale (calamităţi naturale, atacuri masive de
insecte, incendii etc.), respectiv în toate situaţiile în care habitatul ar putea fi brusc perturbat,
evaluarea statutului de conservare se va face imediat după evenimentul respectiv şi ori de câte ori va
fi nevoie. Suprafaţa habitatului va fi evaluată la nivel de habitat privit ca arie continuă cu o
periodicitate de o dată la 10 ani.

La monitorizarea stării de conservare a habitatului se vor avea în vedere următorii parametri:

Dinamica suprafeţei habitatului

Va fi luată ca valoare de referinţă suprafaţa totală ocupată de habitat în interiorul sitului la momentul
evaluării iniţiale a statutului de conservare (anul 2011). Se vor urmări păstrarea suprafeţelor ocupate
de habitat şi evoluţia acestora prin compararea unor imagini aeriene sau cartografieri noi cu cele
folosite la momentul evaluării iniţiale a statutului de conservare. Habitatul îşi păstrează statutul de
conservare dacă suprafaţa sa nu este diminuată cu mai mult de 5%. În situaţia în care acest prag ar fi
depăşit, se vor lua măsuri pentru revenirea cel puţin la suprafaţa ocupată iniţial (pe acelaşi
amplasament, sau pe un amplasament nou).

Compoziţia etajului arborescent

Se va urmări proporţia cu care speciile participă în compoziţia habitatului, estimîndu-se, în teren

gradul de acoperire a fiecărei specii din suprafaţa habitatului. Pentru a avea un statut de conservare
favorabil, habitatul trebuie să aibă în compoziţie cel puţin 60% specii principale de bază edificatoare
(salcie albă, plop alb). Suprafeţele din habitat cu un statut de conservare nefavorabil în momentul
evaluării îşi vor putea schimba statutul de conservare în unul favorabil dacă se va îmbunătăţi
compoziţia arboretelor în sensul crşterii ponderii speciilor edificatoare, iar ceilalţi parametri o
permit.

8
Prezenţa speciilor alohtone

Habitatul va avea un statut de conservare favorabil dacă proporţia speciilor alohtone în compoziţia
arboretelor nu depăşeşte 20%. Parametrul va fi monitorizat folosind ca metode estimarea în teren a
gradului de acoperire a fiecărei specii din suprafaţa habitatului şi prin compararea acestor date cu
cele constatate în teren în momentul evaluării statutului de conservare iniţial (anul 2011).

Modul de regenerare (generativă sau vegetativă)

Habitatul va avea un statut de conservare favorabil, sau îl va putea îmbunătăţi pe cel nefavorabil, în
situaţia în care regenerarea arboretelor va fi din sămânţă în proporţie de cel puţin 40% (s-a optat
pentru acest prag minim deoarece in cazul acestui tip de habitat regenerarea vegetativă este foarte
viguroasă şi greu de controlat/eliminat). Se consideră regenerare din sămânţă atât regenerările
naturale din sămânţă cât şi plantaţiile cu puieţi provenind din sămânţă. Procentul este dat de numărul
arborilor proveniţi din sămânţă din totalul arborilor din arboret.

Consistenţa (gradul de acoperire a solului de către coroanele arborilor)

Habitatul va avea un statut de conservare favorabil în situaţia în care gradul de acoperire a solului de
către coroanele arborilor nu va coborî sub 0,7. Parametrul va fi monitorizat folosind ca metode
estimarea în teren a gradului de acoperire a solului de către coroanele arborilor şi prin compararea
acestor date cu cele constatate în teren în momentul evaluării statutului de conservare iniţial (anul
2011).

Perturbări

Pentru ca habitatul să-şi păstreze statutul de conservare favorabil, suprafaţa afectată de perturbări
majore de natură biotică sau abiotică (doborâturi de vânt, incendii, vătămări produse de insecte,
tăieri ilegale etc.) nu trebuie să depăşească 10% din suprafaţa habitatului.

Parametrii de monitorizare şi pragurile care permit menţinerea statutului de

conservare favorabil
tabel nr. 3
Prag
Nr. Periodicitatea
Parametrul evaluării Detalii parametru minim/maxim
crt. evaluării (ani)
acceptat
Reducerea suprafeţei
1 Dinamica suprafeţei habitatului 10 Max. 5%
ocupată de habitat
Prezenţa speciilor
2 Compoziţia arboretelor 5 Min. 60%
edificatoare
Prezenţa speciilor alohtone Prezenţa speciilor
3 5 Max. 20%
alohtone în compoziţie
Regenerare din
4 Modul de regenerare 5 Min. 40%
sămânţă
Gradul de acoperire a
5 Consistenţa 5 solului de către Min. 70%
coroanele arborilor
Perturbări Când apar factori Suprafaţa afectată din
6 Max. 10%
perturbatori sit

9
Bibliografie

[1] Bogza, Şt. şi colab., 2009. Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul
LIFE05 NAT/RO/000176: „Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România”.
Monitorizarea stării de conservare. Editura Universităţii „Transilvania” din Braşov. 74 p.

12. Bibliografie

[1] Doniţă, N. şi colab., 2005. Habitatele din România. Editura Tehnică Silvică Bucureşti. 496 p.

[2] Lazăr, G. şi colab., 2007. Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05
NAT/RO/000176: „Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România”. Ameninţări
potenţiale. Editura Universităţii „Transilvania” din Braşov, 200 p.

[3] Stăncioiu, P. T. şi colab., 2008. Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul
LIFE05 NAT/RO/000176: „Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România”.
Măsuri de gospodărire. Editura Universităţii „Transilvania” din Braşov. 184 p.

[4] *** 2007. Evaluarea statutului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar
din România. Ghid metodologic. Editura Balcanic Timişoara. 57 p.

10