Braga Mircea

CUPRINS
INTRODUCERE 8
1 REŢELE Wi-Fi 10
1.1 Principalele caracteristici tehnici şi funcţionale ale reţelei Wi-Fi 10
1.2 Standardele internaţionale pentru IEEE 802.11; Standardele 11
internaţionale care specifică protocoalele şi procedurile de minimizare a
riscului de securitate în reţelele Wi-Fi
2 IDENTIFICAREA CONFIGURAŢIILOR CE POT FI FOLOSITE 16
ÎN IMPLIMENTAREA REŢELEOR LOCALE PE SUPORT
MIXT
2.1 Topologii de reţea 16
2.2 Specificarea caractristicilor tehnice ale echipamentelor, stabilirea 19
pachetelor software
2.3 Echipamente standard ce utilizează tehnlogia Wi-Fi 20
2.4 Securitatea reţelei wireless 22
3 ANALIZA MEDIULUI FIZIC UNDE SE SOLICITĂ 24
AMPLASAREA REŢELEI
3.1 Amplasarea reţelei wireless în localitatea Speia 24
3.2 Analiza sistemului existent 25
3.3 Analiza echipamentelor solicitate 26
3.4 Realizarea conexiunii software între echipamente 33
3.5 Modernizarea reţelei internet din localitatea Speia prin instalarea 37
fibrei optice
4 ARGUMENTAREA ECONOMICĂ A INVESTIŢIILOR 44
CAPITALE PENTRU MODERNIZAREA REŢELEI ÎN
LOCALITATE SPEIA
4.1 Măsurări tehnico-economice avute în vedere la proiectare 44
4.2 Calculul mărimii investiţiilor 44
4.3 Calculul cheltuielilor de montare 46
4.4 Determinarea mărimii investiţiei totale 46
4.5 Calcularea cheltuielor directe 46
4.6 Calculul cheltuielilor pentru retribuţii 49
4.7 Calculul total al proiectului 49
4.8 Determinarea costului unitar 49
4.9 Calculul venitului anual 50
4.10 Calculul termenului de recuperare al investiţiei 50
4.11 Calculul eficacităţii absolute 51
5 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN CÎMPUL MUNCII 52
5.1 Riscurile profesionale ce pot apărea la instalarea fibrei optice 52
5.2 Mijloace şi echipamente de protecţiei 53
Coala
16.CPTC.TC.001.NE 6
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL021.007 N.E
CONCLUZIE 58
BIBLIOGRAFIE 60
INTRODUCERE
Wi-Fi este o tehnologie wireless aparţinînd Wi-Fi Alliance, care îşi propune
să îmbunătăţească interoperabilitatea dintre echipamentele wireless dintr-o reţea
locală bazîndu-se pe standardele IEEE 802.11. Wi-Fi a fost dezvoltată iniţial pentru
a fi utilizată pentru laptop-uri în LAN-uri , în momentul de faţă se utilizează pentru
o gamă mai largă de servicii inclusive Internet şi acces VoIP, jocuri, precum şi
conectarea dispozitivelor electronice (televizoare, playere DVD , camere digitale).
Mai multe standard în dezvoltare permit spre exemplu ca Wi-Fi să fie utilizat în
vehicule ca suport pentru un Intelligent Transportation System în ideea creşterii
siguranţei circulaţiei, a acumulării de date statistice referitoare la trafic sau
comerţul mobil.
La începuturile comercializării tehnologiei Wi-Fi au fost numeroase
probleme deoarece nu exista certitudinea ca produsele de la diferiţi producători pot
fi interconectate. În aceste condiţii, Wi-Fi Alliance a reacţionat ca o comunitate
Coala
16.CPTC.TC.001.NE 7
TL021.007 N.E
pentru a rezolva problema interconectării. Wi-Fi Alliance a creat logo-ul Wi-Fi
CERTIFIEND pentru a arăta că prodesele sunt interoperabile cu alte produse avînd
acelaşi logo:
Tehnologia Wi-Fi a trecut prin mai multe faze începînd din 1997 Wi-Fi este
suportată de diferite extensii sub sisteme de operare precum: Microsoft Windows,
Apple Mac OS X, Unix, Linux.
Wi-Fi pentru afaceri şi industrie s-a răspîndit începînd din 2007. În mediul
de afaceri, creşterea numărului de puncte de acces Wi-Fi asigură o mai bună
redundanţă, suport pentru roaming rapid şi o creştere a capacităţii reţelei de a
utiliza mai multe canale sau de a crea cellule mai mici. Wi-Fi asigură funcţionarea
aplicaţiilor de voce (VoWLAN şi WVOIP). De-a lungul timpului, Wi-Fi a evoluat
de la puncte de acces restrînse la echipamente de reţea intelegente. Acum
tehnologia Wi-Fi permite porţi de acces securitate, firewall, servere DHCP,
instrucţiuni de detecţie a sistemelor şi alte funcţii.
O persoană avînd un dispozitiv Wi-Fi (computer, telefon cellular sau PDA)
se poate conecta la Internet atunci cînd se află în apropierea unui punct de acces
(acces point).
O regiune acoperită de unul sau mai multe puncte de acces este denumit
hotspot. Hotspot-urile pot avea o arie de acoperire ce variază de la suprafaţa unei
camere la zone de cîţiva kilometric pătraţi pentru hotspot-urile care se suprapun.
Wi-Fi poate fi utilizată pentru a crea o reţea întreţesută (mesh network). Ambele
Coala
16.CPTC.TC.001.NE 8
TL021.007 N.E
arhitecturi pot fi utilizate în reţele comunitare (community networks), reţele
wireless municipal ca Wireless Philadelphia, sau reţele metropolitane ca M-Taipei.
Wi-Fi permite conectarea în mod punct-la-punct, ceea ce dă posibilitatea
echipamentelor să se conecteze direct unul cu altul. Această conectare este utilă în
conexiunea echipamentelor electronice şi a aplicaţiilor pentru jocuri.
Modurile reţelei folosesc secvenţe de numere pentru a asigura actualizarea
rutelor prin diverse protocoale. Această operaţie este scalabilă pentru un număr
mare de noduri şi se autogenerează. Nodurile reţelei wireless construiesc rute
utilizînd cicluri de renegociere a conexiunilor. Cînd un nod doreşte să se conecteze
la un alt nod pentru care nu are deja o rută, trimite un pachet de request tuturor
nodurilor din reţea , iar tabela de routare este modificată.
1 REŢELE Wi-Fi
1.1 Principalele caracteristici tehnice şi funcţionale ale reţelei Wi-Fi
Evoluţia sistemelor de acces wireless prin introdicerea tehnicilor digitale de

prelucrare a semnalelor facilitează îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite şi
introducerea de noi servicii.
În reţelele de acces wireless, comunicaţia între utilizator şi reţea se
realizează prin intermediul canalului radoi. Resursele de care depinde un sistem
wireless de comunicaţii pot fi folosite în diferite moduri şi este important ca
folosirea acestora să se facă astfel încît să se obţină randamentul maxim cu
menţinerea parametrilor de calitate pe tip de serviciu.
Sistemele moderne de comunicaţii wireless sunt astfel concepute încît
permit folosirea mai multor tipuri de modulaţie şi de codare. Utilizatorii pot accesa
canalul de radiofrecvenţă în diferite moduri, cu diviziune în frecvenţă, timp, spaţiu,
cod sau într-o combinaţie a acestora.
Coala
16.CPTC.TC.001.NE 9
TL021.007 N.E
Astfel, operatorii şi utilizatorii au la îndemînă o gamă întreagă de procedee
şi de mijloace prin care să poată folosi canalul de comunicaţie wireless în condiţii
cît mai apropiate de cele ideale. Trebuie remarcat în acelaşi timp , că într-o reţea cu
utilizatori diferiţi, aceştia pot solicita în aceeaşi perioadă de timp servicii diferite.
De exemplu, într-o reţea publică, unii pot să dorească comunicaţii în timp

real (comunicaţii vocale, videoconferinţă etc.), în timp ce alţii urmăresc
descărcarea unor fişiere (uneori de dimensiuni mari, de ordinul GB în cazul
descărcării unor filme), ceea ce complică în mod semnificativ modul de folosire a
resurselor.
Echipamentele terminale conectabile în reţele de tip mesh imbunătăţesc
acoperirea realizată de infrastructura de reţea construită din punct de acces.
Reţelele construite pe baza standardului 802.11 pot să ofere atît soluţii
pentru conexiunea radio la distanţe mici, de ordinul zecilor de metri, cît şi pentru
accesul radio în zone metropolitane.
În cazul în care tehnologia 802.11 este folosită pentru realizarea de MAN,

trebuie să se aibă în vedere trei factori:
 Distanţa de lucru ;
 Calitatea serviciului;
 Securitatea legăturii de comunicaţie.
Coala
16.CPTC.TC.001.NE 10
TL021.007 N.E
Distanţa de lucru scade în mod considerabil dacă pe traseul legăturii de
comunicaţie se află obstacole cum ar fi clădiri, arbori, etc. În cazul unor reţele
urbane, reţeaua trebuie să conţină numeroase puncte de prezenţă, POP, conectate la
reţeaua de transport, care folosesc pentru conectare cu AP, fie legături pe cablu, fie
legături radio, ce asigură viteza de transmisie necesară.
1.2 Standardele internaţionale pentru IEEE 802.11; Standarde

internaţionale care specifică protocoalele şi procedurile de minimizare
a riscului de securitate în reţelele Wi-Fi
Arhitectura completă a unei reţele WLAN constă în cîteva echipamente şi

structuri de bază, nedefinite neapărat complet de către standard. Pentru a răspunde
cerinţei aplicaţiilor şi totodată utilizatorilor, sunt necesare şi alte structuri adiacente
sistemului wireless.
Figura 1.2.1 Arhitectura unui sistem WLAN

Astefel, pe lîngă partea wireless a unui sistem, există un aşa numit sistem de
distribuţie DS (Distribution Systems) care poate fi Ethernet şi poate fi conectat la o
reţea WAN şi LAN. Arhitectura unui sistem descrie protocoalele: elementele
hardware şi software, ce alcătuiesc reţeaua. O arhitectură de reţea, fie ea wireless
sau cablată, poate fi privită sub două aspecte: arhitectura fizică şi arhitectura
logică. Elementele care nu sunt definite de standard sunt elementele de distribuţie,
Coala
TL021.007 N.E
software-ul de interconectare, driverele clienţilor wireless şi protocoalele de
comunicare.
IEEE (Electrical and Electronics Engineers) şi ETSI (European
Telecommunications Standards Institute) sunt cele două organisme de
standardizare au promovat standarde în domeniul reţelelor WLAN. Din familia
standardelor WLAN promovate de IEEE amintim IEEE 802.11, IEEE 802.11b,
IEEE 802.11a, IEEE 802.11g, IEEE 802.11e, IEEE 802.11n. Standardele WLAN
propuse de ETSI au fost HIPERLAN/1 and HIPERLAN/2.
Una dintre condiţiile de bază IEEE 802.11 este ca reţelele construite pe
baza acestuia să poată opera cu staţii fixe, cu staţii mobile şi cu staţii portabile sau
nomadice.
Interconectarea între mai multe reţele se realizează prin intermediul unui
sistem de distribuţie, DS, care poate fi bazat pe diferite tehnologii, cu condiţia
asigurării compatibilităţii la interfaţa cu reţeaua 802.11. Standardul 802.11 nu
specifică detaliile modului de implimentare a DS, dar se specifică serviciile, care
sunt asociate cu diferitele componente ale sistemului.
Standardul IEEE 802.11
Tipologia reţelelor IEEE 802.11 este compusă din aşa numite seturi (sets),
cu scopul de a oferi staţiilor mobilitate. IEEE 802.11 defineşte următorele trei
seturi topologice:
1. Setul de servicii de bază BSS (Basic Service Set). Reprezintă topoligia de
bază în reţele 802.11.
Constă din cel puţin un punct de acces AP (Access Point) conectat la o reţea
cablată şi mai multe noduri wireless. Mai este cunoscut şi sub numele de mod
infrastructură.
Coala
TL021.007 N.E
Figura 1.2.2 Setul de servicii de bază BSS
În cadrul topologiei BSS punctul de acces AP are rol de server logic al
staţiilor wireless care se află în comunicare. Informaţia schimbată între două staţii
va fi întotdeauna prin AP.
2. Setul independet de servicii de bază IBSS (Independent Basic Service Set).
Topologia IBSS mai este cunoscută şi sub numele de modul ad-hoc.
Figuara 1.2.3 Setul independent de serviicii de bază IBSS

În configuraţie IBSS fiecare staţie wireless are funcţia logică de rutare a
informaţiei către celelalte noduri, nodurile comunicînd în mod direct unul cu
celălalt. În general, topologia IBSS are o arie de acoperire mică şi nu este conectată
la un sistem de distribuţie DS.
3. Setul de servicii extins ESS (Extended Service Set).
Topologia ESS conţine mai multe seturi topologice BSS suprapuse (numite
celule), fiecare fiind deservită de către un AP.
Coala
TL021.007 N.E
Figura 1.2.4 Setul de servicii extins ESS
În cadrul topologiei ESS celulele sunt conectate împreună prin intermediul
unei structuri cablate numită: sistem de distribuţie DS. Sistemul de distribuţie DS
poate fi orice tip de reţea, în cele mai multe cazuri fiind de tip Ethernet. Staţiile
wireless îşi pot utiliza capabilitatea de mobilitate deplasîndu-se între diferite AP
făra a întrerupe comunicaţia.
Fiecare staţie şi punct de acces AP din cadrul unei reţele IEEE 802.11
implementeză servicii de strat MAC ce conferă posibilitatea schimbului de
datagrame MSDU (MAC Service Data Unit) între punctele de acces la servicii
MAC.
Una din fucţiile de bază ale stratului MAC este aceea de asigurare a
accesului la mediul de transmisie. Înainte de a avea loc transmisia pe mediul radio,
stratul MAC asigură cîştigarea accesului la mediul de transmisie folosind una din
cele două metode:
1 Acces multiplu cu detectarea purtătoarei şi evitarea coliziunilor,
CSMA/CA (Carrier Sense Multiple Access/Collision Avoidance). Standardul IEEE
802.11 defineşte acest mod ca şi funcţie de coordonare distribuită, DCF
(Distributed Coordination Function).
Funcţia de coordonare distribuită este o metodă de acces ce permite

staţiilor dintr-o reţea wireless LAN disputarea accesului la mediul de transmisie
folosind tehnica CSMA/CA. Funcţia DCF poate fi folosită atît în modul
Coala
TL021.007 N.E
infrastructură cît şi în modul ad-hoc. În cazul configuraţiei cu punct de acces, AP
are rol de hub în transmiterea mai departe a datelor recepţionate.
2 Acces prioritar. Standardul IEEE 802.11 defineşte acest mod ca şi
funcţie de coordonare centralizată, PCF (Point Coordination Function).
Funcţia de coordonare centralizată poate fi privită ca şi un protocol de

acces fără disputare, utilizabil doar în configuraţiile infrastructură, funcţia de
coordonare a accesului fiind asigurată de AP.
2 IDENTIFICAREA CONFIGURAŢIILOR CE POT FI FOLOSITE ÎN

IMPLIMENTAREA REŢELEOR LOCALE PE SUPORT MIXT
2.1 Topologii de reţea

O reţea Wi-Fi conţine cel puţin 2 interfeţe wireless lucrînd conform
specificaţiilor 802.11. Reţeaua poate fi chiar şi un laptop conectat la un alt laptop
sau server (denumită într-o astfel de conjunctură şi reţea ad-hoc); poate fi de
asemenea constituită dintr-un număr de dispozitive wireless conectate între ele sau
la un punct de acces al unei reţele.
Reţelele Wi-Fi pot fi configurate în mai multe topologii:
 Topologia punct la punct;
 Topologia punct la multipunct (mod bridge);
 Topologia bazată pe puncte de acces (mod infrastructură);
 Topologia în perechi (modul ad-hoc);
 Topologia mesh.
Coala
TL021.007 N.E
Topologia punct la punct: constă în conectarea prin intermediul unei
legături punct la punct PTP. Printr-o legătură PTP se pot conecta direct clădiri şi ca
urmare elimină costurile aferente liniilor închiriate.
Topologia punct la multipunct PMP, permite unui set de noduri să partajeze
o conexiune cu un nod singular central, soluţiile PMP fiind mai economice decît
PTP, deoarece în momentul în care noi noduri dispunînd de o cale de comunicaţie
în vizibilitate directă cu nodul central sunt adăugate reţelei, nu este necesară
efectuarea de modificări la staţia de bază. O astfel de soluţie se practică pentru
conectarea unei clădiri centrale cu alte clădiri adiacente (spre exemplu într-un
campus, oraş sau cartier).
Topologia bazată pe puncte de acces AP: într-o astfel de reţea clienţii
comunică prin intermediul punctelor de acces care asigură acoperirea radio a zonei.
De regulă se utilizează mai multe puncte de acces wireless amplasate astfel încît
zonele acoperite să se suprapună 10÷15%, pentru a permite roaming-ul.
Topologia în perechi (modul ad-hoc): într-o astfel de reţea, dispozitivele
client pot comunica direct unele cu altele, deci punctele de acces wireless nu sunt
necesare. Reţeaua ad-hoc permite dispozitivelor client să comunice direct unele cu
altele, fără a fi nevoie de existenţa unui dispozitiv de supervizare cum ar fi
routerul. O caracteristică a acestei reţele este că orice nod al reţelei (în paricular, un
computer) poate deveni membru sau poate părăsi reţeaua oricînd, acest fapt putînd
constitui atît o calitate (reconfigurabilitate facilă a reţelei), cît şi o lacună ( nu se
cunoaşte exact numărul membrilor reţelei şi identitatea acestora).
Topologia mesh poate crea reţele ce utilizează conexiuni folosind mai
multe noduri intermediare pentru transmiterea pachetelor IP între nodul iniţiator şi
cel de destinaţie. Abilitatea de a utiliza căi diferite de propagare, în fucţie de
condiţiile specifice (interferenţă, limitări sau scăderi ale puterii semnalului,
obstacole etc), deci redundanţa căilor de propagare, permite ca topologia mesh să
se constitue într-o reţea flexibilă, de încredere şi eficientă din punc de vedere al
utilizării lărgimii de bandă. În reţeaua wireless mesh pot fi adăugate/ înlăturate
noduri sau locaţia acestora poate fi modificată, acest fapt constituindu-se într-un
Coala
TL021.007 N.E
avantaj major pe măsură ce mobilitatea populaţiei creşte, capabilităţi wireless sunt
adăugate unor noi serii de dispozitive, iar necesităţile concrete comerciale sau
domestice pot impune adaptarea sau reconfigurarea reţelei. Alte beneficii ale
topologiei wireless mesh includ costuri iniţiale reduse, traficul echilibrat,
mobilitatea şi disponibilitatea.
Ca urmare a analizei diferitelor soluţii de configurare şi avînd în vedere
obiectivele proiectului, reţelele wireless mesh dispun de un avantaj major faţă de
celelalte implementări din cauza faptului că reţeaua poate fi adaptată în funcţie de
necesităţi. Alte beneficii ale topologiei wireless mesh includ costuri iniţiale reduse,
traficul echilibrat, mobilitatea şi disponibilitatea.
Avantaje
Wi-Fi oferă posibilitatea de a dezvolta reţele fără a folosi cablu pentru
conexiunea între dispozitive, reducînd astfel costul efectiv al lucrării şi de
asemenea, reţeaua poate fi extinsă cu costuri reduse şi relativ rapid. Încăperile în
care nu pot fi trase cabluri, așa cum sunt clădirile istorice, sunt un spaţiu potrivit
pentru reţele wireless.
Începînd din 2007 adaptoare de reţea wireless sunt incluse în aproape toate
laptopurile moderne. Preţurile pentru cipurile necesarepentru Wi-Fi continuă să
scadă.
Wi-Fi este răspîndită din peste 250.000 de hotspot-uri publice şi în zeci de
milioane de case, companii şi universităţi. WPA ( Wi-Fi Protected Access) nu este
uşor de pătruns dacă sunt folosite parole puternice, iar codarea din WPA2 nu are
brese de securitate cunoscute.
Tabelul 2.1.1
WPA WPA2
Enterprise Mode Authentication: IEEE Authentication: IEEE
(Business and 802.1X/EAP 802.1X/EAP
Government) Encryption: Encryption: AES-
TKIP/MIC CCMP
Personal Mode Authentication: PSK Authentication: IEEE
(SOHO/personal) Encryption: 802.1X/EAP
Coala
TL021.007 N.E
TKIP/MIC Encryption: AES-
CCMP
Noile protocoale – WMM – fac Wi-Fi-ul mai potrivit pentru aplicaţii cu

latenta sensibilă precum sunt transmisiile de date şi voce, luîndu-se în calcul şi
mecanisme de diminuare a consumului de energie (WMM Powe Save ) pentru a
îmbunătăţi eficienţa bateriei.
2.2 Specificarea caracteristicilor tehnice ale echipamentelor, stabilirea

pachetelor software
În cadrul proiectului, construcții publice și locative din s.Speia sunt
coordonate, astfel încît acestea să fie, cît mai mult posibil, complementare. În
acelaşi timp, în stabilirea proiectului de structură a platformelor, s-a ţinut seama de
dotările existente ale construcții publice și locative, care urmează a fi completate
cu componentele specifice necesare.
În cadrul proiectului vor fi achiziţionate, incluse şi utilizate, în fucţie de
parteneri, diverse tipuri de echipamente şi pachete de programe, după cum
urmează:
 Echipamente de comunicaţii radio Wi-Fi (puncte de acces şi interfeţe
de reţea Wi-Fi);
 Echipamente pentru reţele cablate (routere, hub-uri, switch-uri);
 Pachete de programe de uz general (sisteme de operare, programe de
navigare web, programe de poştă electronică etc.);
 Pachete de programe pentru implementarea şi testarea securităţii
(programe firewall).
Coala
TL021.007 N.E
Figura 2.2.1 Structura de reţea
Schema de principiu reprezintă un exemplu generic de structură de reţea,
adaptabilă pentru fiecare dintre partenerii la proiect, dacă se ţine seama de
condiţiile specifice ale fiecăruia şi dacă aceasta este integrată cu platformele
existente.
2.3 Echipamente standard ce utilizează tehnologia Wi-Fi
Wireless acces point – conectează un grup de echipamentee wireless la o
reţea cablată adiacentă.
Acces
point-ul este
similar cu hub-ul de reţea, trasmiţînd date între echipamentele wireless conectate la
el şi echipamente conectate prin cablu la reţea, cel mai des fiind legat direct la un
hub sau switch, lăsînd astfel echipamentele wireless să comunice cu alte
echipamente prin cablu.
Adaptoare wireless permit conectarea echipamentelor la reţelele wireless.
Aceste adaptoare se conectează la echipamente prin diverse interfeţe de conectare:
PCI, miniPCI, USB, ExpressCard şi PC card. Cele mai noi laptopuri sunt echipate
cu adaptoare wireless interne.
Coala
TL021.007 N.E
Routerele Wireless – integrează WAP, switch ethernet şi o aplicaţie
internă de routare care furnizează adresa IP routabile, NAT (Network Address
Translation) şi transmiterea DNS (Domain Name System) printr-o interfaţă WAN
integrată.
Un router wireless permite echipamentelor de

reţea wireless cablate să se conecteze la un WAN (cable modem sau DSL modem).
Acest echipament are

atît funcţii de acces point şi
routare cît şi de switch-ing
între echipamentele conectate la el, toate acestea fiind configurate printr-o
interfaţă, de multe ori, grafică. Echipamentele care suportă Wi-Fi se pot conecta
între ele chiar şi fără să mai treacă printr-un router.
Figura 2.3.1 Exemplu de reţea locală folosind un ruter Wi-Fi
Coala
TL021.007 N.E
Wireless network bridges conectează o reţea cablată cu o reţea wireless. Este
diferit de acces point, în sensul că acces point-ul conectează echipamente wireless
la o reţea cablată la nivelul data-link. Două wireless bridge-uri pot fi folosite
pentru a conecta două reţele cablate printr-o conexiune wireless, folositoare în
situaţiile în care utilizarea cablurilor nu este permisă.
Repetoarele wireless pot extinde aria de acoperire a reţelelor wireless

extinse. Trebuie însă ţinut seama că fiecare punct de repetare a semnalului, pe
lîngă amplificarea acestuia, introduce şi un timp de întîrziere.
2.4 Securitatea reţelelor wireless

Securitatea informaţiei şi a reţelei poate fi înţeleasă ca abilitatea reţelei sau a
sistemului informatic de a rezista, cu un anumit nivel de siguranţă, evenimentelor
accidentale sau acţiunilor care compromit disponibilitatea, autenticitatea,
integritatea şi confidenţialitatea datelor stocate sau transmise şi a serviciilor oferite
sau accesibile prin aceste reţele şi sisteme informatice.
Astfel, din punctul de vedere al utilizatorului, ameninţări precum incidentele
de mediu sau erorile umane care perturbă reţeaua au consecinţe la fel de
costisitoare ca şi atacurile intenţionate.
Coala
TL021.007 N.E
Sunt definite următoarele caracteristici: autentificarea, confidenţialitatea,
integritatea, disponibilitatea, controlul accesului , administrarea cheilor,
managementul (administrarea) securităţii.
Rețelele wireless sunt relativ mai puțin sigure decît cele cablate, datorită
accesului mai facil la rețea al persoanelor neautorizate aflate în zonele de acoperire
ale punctelor de acces. Există, implicit în implimentarea rețelelor wireless, diferite
bariere care formează așa numita securitate de bază a rețelelor wireless, care
impedică accesul neintenționat al persoanelor străine de rețea, aflate în aria de
acoperire a unui punct de acces. Pentru persoane rău intenționate, cu bună pregătire
în domeniu, de tipul hackerilor, securitatea acestor rețele, ca dealtfel și a altora,
este discutabilă.
Barierile de securitate (securitatea de bază) care au fost prevăzute în
protocoalele rețelelor Wi-Fi asigură un nivel scăzut al securității acestor rețele,
ceea ce le-a frînat întrucîtva dezvoltarea. În iunie 2004, s-a adoptat standardul
802.11i care îmbunătățește securitatea rețelelor wireless.
Securitatea de bază a rețelelor wireless este asigurată de următoarele funcții
implementare:
 SSID (Service Set Identifiers);
 WEP(Wired Equivalent Privacy);
 Verificarea adresei MAC (Media Acces Control).
Coala
TL021.007 N.E
3 ANALIZA MEDIULUI FIZIC UNDE SE SOLICITĂ AMPLASAREA
REŢELEI
3.1 Amplasarea reţelei wireless în localitatea Speia
Speia este o localitate-centru de comună în raionul Anenii Noi, Republica

Moldova. Satul are o suprafață de aproximativ 2,61 km², cu un perimetru de
7,66 km.
Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie

2837 de oameni. În satul Speia au fost înregistrate 895 de gospodării casnice la
recensământul din anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 2837 de
persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2, 3 persoane. Gospodăriile
Coala
TL021.007 N.E
casnice erau distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, în
felul următor:
3.2 Analiza sistemului existent

Instituţiile dispun de o reţea de calculatoare care sunt conectate între ele
prin tehnologia MaxDSL, deasemenea cu o dotare cu echipamente de calcul
aferent.
Echipamentul în funcţie
ZTE ZXDSL 831 - este un modem ADSL cu setările în modurile router și

pod. Dispozitivul suportă codare DMT pe toată gama de viteze ADSL-conexiune
G.lite. Modem-ul permite conectarea la rețele la distanță mici și mijlocii Ethernet.
Dispozitivul suportă toate caracteristicile podului. Există o memorie built-in flash
de 16 MB.
Modemul ADSL ZXDSL 831A / 831AII fiind cu funcții de rutare , are următoarele
caracteristici :
 Acesta oferă acces ADSL viteză la Internet printr -un cablu telefonic
convențional ;
Coala
TL021.007 N.E
 Aceasta susține mai multe moduri de transmisie pentru o linie (line cu
setări auto ) ;
 Acesta oferă o interfață Ethernet 10 / 100Base - T ;
 Fiabilitate mai mare , ușurința de operare și cerere mică la consumul de
energie ;
 Suportă configurarea în bridge sau modul router ;
 Susține protocolul de reţea de calculatoare DHCP ;
 Suportă funcția de configurare rapidă ;
 Permite salvarea fișierelor de configurare de pe PC locale sau salvarea
fișierelor configurate pe dispozitivul ZXDSL 831A / 831AII .
3.3 Analiza echipamentelor solicitate

Cablul de fibră optică
Un cablu de fibră optică este un cablu care conține una sau mai multe fibre
optice care servesc conducerii luminii. Cablurile optice au o largă utilizare, mai
ales în telecomunicații. Fibrele optice sunt în general acoperite individual cu
straturi de plastic și conținute într-un tub de protecție, adecvat mediului în care va
fi montat cablul.
Fibrele optice sunt făcute din sticlă pură, iar firul de sticlă este atît de subţire
(puţin mai gros decît un fir de păr), încît are o flexibilitate foarte bună.
Flexibilitatea sticlei este mărită substanţial datorită startului de vopsea cu care este
acoperită care are rolul de protecţie şi identificare (fiecare fir de fibră optică dintr-
un cablu de fibră optică este vopsit diferit pentru a putea fi uşor de
Coala
TL021.007 N.E
identificat atunci cînd se instalează). Ca şi construcţie, fibra optică este alcătuită
dintr-un miez transparent de sticlă, învelit de un alt strat de sticlă ce are un index
de refracţie mai mic decît cel al miezului. În felul acesta, lumina este păstrată în
miezul de sticlă datorită reflexiei interne totale. Acesta face ca fibra să se comporte
ca un ghid de undă.
Core=miez
Cladding=stratul 2 de sticlă cu care este învelit miezul
Cablu fibră optică CTC ADSS

TKF - CTC ADSS 1.35kn 4 fibre
Cablu fibră optică CTC ADSS - Aerian, unitub, înveliş HDPE, protecţie UV,
distanta între stalpi 30-60m, 4 Fibre. Diametru: 6.6mm; Greutate: 34kg/km;
Tensiune întindere: 1350N; Raza min.: 130mm.
Cablu fibră optică CTC ADSS

TKF - CTC ADSS 1.35kn 12 fibre
Coala
TL021.007 N.E
Cablu fibră optică CTC ADSS - Aerian, înveliş HDPE, protecţie UV, distanţa între
stalpi 30-60m, 12 Fibre. Diametru: 7,1mm; Greutate: 40kg/km; Tensiune intindere:
1350N; Raza min.: 140mm.
Cablu fibră optică LTC ADSS

TKF - LTC ADSS 24 Fibre (6x4)
Cablu fibra optica LTC ADSS - Aerian, înveliş HDPE, protecţie UV, distanţa
între stîlpi 80-150m, 24 Fibre. Diametru: 10.7mm; Greutate: 87kg/km; Tensiune
întindere: 4150N; Raza min.: 215mm.
Switch TP-LINK TL-SG1024D, 24 port x 10/100/1000 Mbps
Switch-ul cu 24-port-uri Gigabit TP-Link TL-SG1024D oferă o modalitate

simplă de tranziţie la Gigabit Ethernet. Toate cele 24 port-uri suportă auto
MDI/MDIX. Mai mult decît atît, cu tehnologia inovatoare de eficienţă-energetică,
Coala
TL021.007 N.E
TL-SG1024D poate economisi pînă la 20% din consumul de energie, devenind
astfel o soluţie eco-friendly pentru reţeaua Switch Gigabit Echipat cu 24 port-uri
10/100/1000Mbps, TL-SG1024D extinde considerabil capacitatea reţelei, facilitînd
transferul instantaneu al fişierelor de mari dimensiuni. Astfel, utilizatorii avansaţi
din mediile casnice, din grupurile de lucru, sau din mediile de producţie de creaţie
pot transfera acum mai rapid fişiere de mari dimensiuni, consumatoare de banda.
Transferarea aplicatiilor grafice, CAD, CGI sau fişiere multimedia în întreaga
retea în mod instantaneu.
Cabluri de reţea
Cablul torsadat (UTP, pentru internet) - Cablu cu perechi rasucite neecranat
Date tehnice
Coala
TL021.007 N.E
Greutatea 26 kg/km
Raza minimă de curbură 40 mm (în instalații)
Domeniu de temperatură -20°C up pînă la +60°C (în instalații
Sarcină caloric fixe)
Greutatea cuprului 0,4 MJ/m (valoare aproximativă)

17 kg/km
Majoritatea reţelelor actuale sunt conectate prin fire sau cabluri, care
acţionează ca mediu fizic de transmisie în reţea, transportînd semnalele între
calculatoare. Este format din 4 perechi de fire, izolate între ele. Prin torsadarea
perechilor de fire apare efectul de anulare, efect ce limiteaza degradarea
semnalului util din cauza interferențelor magnetice. Cea mai des întîlnită este
varianta de cablu torsat neecranat din reţelele de date. Cablurile UTP sunt numite
adesea cabluri Ethernet, după Ethernet, standardul cel mai răspîndit (dar nu și cel
mai fiabil) ce folosește cabluri UTP. Acesta este tipul principal de cablu utilizat
în bucla locală a rețelelor telefonice și în rețelele de date (în special drept cablu
patch sau conexiune temporară la rețea) datorită flexibilității sale deosebite. Spre
deosebire de FTP și STP, cablul UTP nu are nici un tip de ecranare.
Aplicații: Se folosește drep cablu de transmisie date în conformitate cu specificația

categoriei 5. Se utilizează în diferite zone, în instalații orizontale și în jgheaburi de
cablu (numai în variant flexibilă).
Cablu FTP (Cablu cu prechi răsucite în folie)
Coala
TL021.007 N.E
Cablul FTP este un cablu UTP în care conductorii sunt înveliți într-o folie
exterioară de ecranare în scopul protejării împotriva interferențelor externe. Folia
exterioară are, de asemenea, rolul de conductor de împămîntare.
Date tehnice
Greutatea 40 kg/km
Raza minimă de curbură 48 mm (în instalații)
Domeniu de temperatură -20°C up pînă la +60°C (în
Sarcină caloric instalații fixe)
Greutatea cuprului 0,4 MJ/m (valoare aproximativă)

18 kg/km
Aplicații:
Se folosește drep cablu de transmisie date în conformitate cu specificația

categoriei 5. Se utilizează în diferite zone, în instalații orizontale și în jgheaburi de
cablu (numai în variant flexibilă).
Coala
TL021.007 N.E
MikroTik RouterBOARD 2011UiAS-2HnD
MikroTik-ul RB2011UiAS-2HnD este conceput pentru utilizarea în interior,

oferind o gamă de opțiuni. RB2011UiAS-2HnD este alimentat de RouterOS, un
sistem de operare de rutare complet echipat, care a fost îmbunătățit în mod
continuu timp de cinsprezece ani. Rutare dinamică, hotspot, firewall, MPLS, VPN,
calitate avansată a serviciului, configurarea în timp real, monitorizarea, doar cîteva
din numărul mare de caracteristici susținute de RouterOS.
Tabelul 3.3.1 Specificațiile produsului
Codul produsului RB2011UiAS-2HnD
CPU frecvență nominală 600 MHz
Dimensiunea de RAM 128 MB
10/100 porturi Ethernet 5
Standardele wireless 802.11b/g/n
Număr de porturi USB 1
Dimensiuni 214mm × 86mm pentru PCB
Sistem de operare RouterOS
Router wireless D-Link DIR-605L
Coala
TL021.007 N.E
Doar prin conectarea router-ul la furnizorul de internet posibilitatea
conexiunii wireless de mare viteza (de pînă la 300Mbps) este posibilă pe toată
suprafaţa zonei deziderate. D-Link DIR-605L dispune de 2 antene de 5 dbi,
externe, iar prin intermediul acestora emite multiple fluxuri de informaţie pentru a
putea avea semnal în orice loc al clădirii.
Tabelul 3.3.2 Specificaţii tehnice
Denumire Router wireless D-Link DIR-605L

Porturi LAN 4×LAN
Porturi WAN 1×WAN
Porturi LAN/WAN 10/100 Mbps
Frecvenţa 2,4 GHz
Standarde 802.11 g/n
DNS UPNP support
Firewall Network Address Translation (NAT)
Stateful Packet Inspection (SPI)
MAC Address Filtering
URL Filtering
3.4 Realizarea conexiunii software între echipamente
Setări/configurare MikroTik
Coala
TL021.007 N.E
Accesarea routerului
Asigurarea că placa de rețea a calculatorului este setată pe modul automat.
Conectăm calculatorul în portul 2, iar cablul de rețea de la furnizor în portul 1 al

routerului.
Accesăm în brower (Firefox,Chrome, IE etc) adresa http:/192.168.88.1 . Vom accesa

automat, fără parolă interfața WebFig de configurare.
Figura 3.4.1 Setare și configurare MikroTik – Conexiune la Internet
Din prima pagină (Quick Set) comutăm modul de lucru în Home AP și apăsăm
Ok.
Coala
TL021.007 N.E
Configurăm parola wireless, țara în care ne găsim și numele rețelei wireless.
Moldova
Configurăm conexiunea la Internet. Competăm datele corect, în dependență

de furnizorul de Internet.
Setăm o parolă de acces la router și apăsăm butonul Apply Configuration.
În acest moment routerul este configurat și funcțional atît pentru acces prin
cablu (toate porturile cu excepția portului 1 în care este conectat furnizorului de
Internet) cît și prin wireless.
Coala
TL021.007 N.E
Setări/configurare Router wireless D-Link DIR-605L
Pentru a intra în meniul routerului şi a începe toate setările de care este

nevoie trebuie efectuată conectarea la router. La router te poţi conecta fie prin
intermediul unui cablu de reţea, fie direct wireless. Deschidem un browser, în bara
de sdrese indicăm ip-ul: 192.168.70.1, apăsăm enter. Se va deschide următoarea
fereastră:
La user name se introduce admin, iar la parolă se lasă liber, după care se
apasă butonul Log In.
Setarea parolei de administrare a routerului:
După ce se setează parola, apăsăm butonul Save Settings. După schimbarea

parolei routerul este în siguranţă, după care se parcurge la personalizarea setărilor.
Setările necesare pentru conectarea routerului la internet:
De la TAB-ul orizontal se alege cu mouse-ul SETUP, iar de la TAB-ul din

stînga INTERNET, după care butonul Manual Internet Connection Setup.
Coala
TL021.007 N.E
După care apare o altă fereastră:
La My Internet Connection is: se alege PPPoE (Username/Password);
La Enable Advanced DNS Service: căsuţa se lasă NEBIFATĂ;
La Address Mode: se bifează Dinamic IP;
La Username: se completează cu userul care se primeşte de la furnizorul de

internet, userul este indicat în contract;
La Password: se completează cu parola care se primeşte de la furnizorul de

internet,parola este indicat în contract;
Coala
TL021.007 N.E
La Verify Password: se completeză cu parola repetat;
La Service Name: cimpul nu se completeză;
La Reconnect Mode: se poate bifa atît Always On cît şi On Demand;
Celelalte cîmpuri nu se completeză, după setările completate se apasă

butonul din partea dreaptă sus Save Setting.
3.5 Modernizarea reţelei internet din localitatea Speia prin instalarea fibrei
optice
Proiectul cuprinde un număr de conexiuni de fibră optică de tip punct-la-punct

la nivel local, care vor permite conectarea instituțiilor publice și a construcțiilor
locative la infrastructura de comunicaţii a STS prin intermediul sistemelor de
comunicații prin fibra optică, aflate în administrarea STS, acolo unde aceşti abonați
nu dispun de o astfel de infrastructură.
Prin realizarea acestor legaturi de fibră optică se vor asigura:
 Minimizarea timpilor de punere în operare a unor servicii suplimentare de

comunicaţii;
 Creşterea disponibilităii reţelelor existente, prin realizarea unor rute de
rezervă suplimentare;
 Este deosebit de avantajoasă pentru comunicații pe distanțe mari,

deoarece lumina se propagă prin fibră cu atenuare mică în comparație cu cablurile
electrice;
 În plus, semnalele luminoase propagate în fibră pe fiecare canal pot fi

modulate la viteze de până la 111 gigabiți pe secundă;
 Fiecare fibră poate transmite mai multe canale independente, fiecare

folosind o altă lungime de undă a luminii (multiplexare cu diviziune a lungimii de
undă).
Structura reţelei, împreună cu toate elementele de topologie descrise în capitolul
2, vor constitui informaţiile necesare pentru întocmirea ofertei furnizorului.
Coala
TL021.007 N.E
Se prezintă soluţii complete şi funcţionale pentru conexiunile de fibră optică
solicitate, care vor conţine în mod obligatoriu proiectarea conexiunilor optice,
planificarea operaţiilor de instalare şi punere în funcţiune, lucrări civile, instalarea
cablurilor optice şi a echipamentelor de distribuţie, testele de acceptanţă şi suportul
logistic. Soluţiile oferite trebuie să asigure în toate aspectele calitatea şi
performanţa lucrărilor precum şi integralitatea lucrărilor, echipamentelor şi
materialelor necesare implementării unei reţele funcţionale de comunicaţii pe fibră
optică.
În cadrul acestui proiect se doreşte conectarea cu fibră optică a 19 construcții
publice și locative din s.Speia, pentru aceasta se va folosi cablu de fibră optică
mono-mod ( single mode) cu o capacitate de 12 fibre.
Construcțiile publice și locative care constituie obiectul proiectului
Nr. Obiectul Statut

1 IP Gimnaziul Speia Instituție publică
2 Biblioteca sătească subordonată primăriei Instituție publică
s.Speia
3 Centrul de sănătate Instituție publică
4 Urgența Instituție publică
5 Grădinița de copii ,,Scufița roșie” Instituție publică
6 Primăria –autoritate publică locală s.Speia Instituție publică
7 S.A. ,,Speișoara”, Internet caffe Agent economic
8 Strada ,,Chivărul” casa nr.10 Spațiu locativ privat
15 Strada ,,Livezilor” casa nr.27 Spațiu locativ privat
16 Strada ,,Mioriţa” casa nr.6 Spațiu locativ privat
17 Strada ,,Mioriţa” casa nr.7 Spațiu locativ privat
18 Strada ,,Mioriţa”casa nr.8 Spațiu locativ privat
19 Strada ,,Mioriţa”casa nr.9 Spațiu locativ privat
Coala
TL021.007 N.E
Fibrele optice folosite pe scară largă în tehnica comunicaţiilor sunt
înglobate în cabluri care constructiv au o lungime limitată la aproximativ 4
km. Deoarece această distanţă nu satisface condiţiile din teren, când se doreşte
realizarea unei linii de telecomunicaţii prin fibră optică, de lungime mare, de zeci
şi chiar sute de kilometri, este necesară îmbinarea acestor cabluri între ele,
îmbinare demontabilă sau fixă, caz în care sunt necesari conectori optici sau sudură
optică. Totodată, atît sursa de radiaţie folosită la emisie cît şi fotodetectorul
de la recepţie, trebuie conectate la cablul optic tot prin intermediul unor
conectori cu atenuare cît mai redusă. Este evident că între emiţător şi receptor apar
atenuări suplimentare ale radiației față de atenuarea specifică a fibrei optice.
Aceste atenuări suplimentare sunt date de:
a) cuplajul de intrare dintre sursa de radiaţie (dioda electroluminescentă sau

dioda laser) şi cablul optic;
b) cuplajul de ieşire dintre cablul optic şi fotodetectorul optic;
c) îmbinările intermediare de-alungul fibrei.
Harta satelit a localitaţii Speia
Legenda
Cablu de
fibra optică
Stîlpi de
iluminat
Coala
TL021.007 N.E
Reţeua de fibră optică se va realiza sub forma unei infrastructuri de timp
Internet, transmisia se realizează din nod în nod, în cazul rețelelor mesh wireless,
WMN, traseul dintre un nod terminal, către care se transmit informații sau care
transmite informații şi destinaţie conține mai multe secțiuni. Între nodul care
generează semnalul și nodul de destinație se află, de obicei, mai multe noduri
intermediare, iar traseul pe care se transmit informațiile se modifică în funcție de
configurația rețelei și de situația de moment a comunicațiilor în rețea. Nodurile
terminale ale rețelei ca și nodurile intermediare pot fi fixe sau pot fi mobile. Într-o
rețea, unele noduri intermediare sunt configurate ca rutere. Pe baza informațiilor
primite referitor la starea nodurilor rețelei, acestea stabilesc traseul parcurs de
informații între nodul care le generează și nodul de destinație.
Ca urmare a analizei diferitelor soluţii de configurare şi avînd în vedere

obiectivele proiectului, reţelele wireless mesh dispun de un avantaj major faţă de
celelalte implementări din cauza faptului că reţeaua poate fi adaptată în funcţie de
necesităţi. Alte beneficii ale topologiei wireless mesh includ costuri iniţiale reduse,
traficul echilibrat, mobilitatea şi disponibilitatea.
Se va folosi cablu de fibră optică de tip ADSS care se va instala aerian între
stîlpii existenţi şi pe clădiri publice sau private, s-a ales acest tip de fibră optică
deoarece este ideală pentru utilizarea în mediu deschis, este autopurtantă, are un
domeniu foarte larg de utilizare în exterior, de la -30°C pînă la +70°C, nu conţine
armătură metalică şi are o rezistenţă la rupere de peste 3000N/m – asigurînd
legături aeriene la distanţe de peste 70m.
La instalarea fibrei optice se va avea în vedere că nu se acceptă cablarea pe

strada ,,Mioriţa,,. Traversarea străzii ,,Mioriţa,, cu fibră optică se va face în maxim
4 locuri. Pe stîlpii care perced/succed traversarea se vor monta cutii de lipituri şi se
vor lăsa rezerve de cablu astfel încît să se poată efectua ulterior o traversare
subterană a străzii ,,Mioriţa,,.
Schema de implimentare
Coala
TL021.007 N.E
Legenda
CUTIE Cutie Lipituri
LIPITURI
Cablu de fibra optică

Cablu FTP
SWITC Switch
H
Modem
Router
Switch-ul permite conectare la diferite staţii de monitorizare de tip client,

conectarea la alte reţele, la internet. Switch-ul ia decizii pe baza adreselor MAC,
adrese ale plăcilor de reţea care sunt la nivelul 2 al modelului OSI. Îndeplineşte
următoarele operaţii precum ar fi:
Învăţare (learning ) învaţă poziţiile calculatoarelor faţă de porturile sale
(intrări/ieşiri din Switch );
Filtrare (Filtering ) nu transmite pachetele între segmente dacă calc. sursă şi
destinaţie sunt pe acelaşi segment;
Coala
TL021.007 N.E
Înaintare (Forwarding ) transmite un pachet de pe un segment de reţea pe
alt segment de reţea dacă calculatorul sursă şi destinaţie sunt pe segmente diferite
(şi deci conectate la porturi diferite ale switch-lui );
Difuzare (Flooding) dacă nu a apucat încă să înveţe poziţiile calculatoarelor,
distribuie pachetele către toate segmentele, mai puţin pe segmentul de pe care a
venit pachetul.
Bineînţeles că în momentul în care se adaugă mai multe modeme,routere,
trebuie revăzută dimensionarea elementelor hardware: servere, switch-uri, etc.
MikroTik-ul RB2011UiAS-2HnD este conceput pentru utilizarea în interior,
oferind o gamă de opțiuni. Are cele mai multe caracteristici și interfețe de la toate
routere wireles, fiind alimentat de la noul procesor de rețea Atheros 600MHz 74K,
are 128MB memorie RAM, conci porturi Gigabit LAN, cinci porturi Fast Ethernet
LAN. De asemenea o putere 1000mW 2,4Ghz cu dublă catenă (2312-2732 MHz în
funcție de reglementările țării) 802.11bgn fără fir AP, RJ45 port serial, port
microUSB și licență RouterOS L5, precum și caz pentru desktop cu sursă de
alimentare, două antene 4dBi Omni și LCD Panel.
La construcţiile locative se vor instala Routere wireless D-Link DIR-605L
Doar prin conectarea router-ul la furnizorul de internet posibilitatea conexiunii
wireless de mare viteza (de pînă la 300Mbps) este posibilă pe toată suprafaţa zonei
deziderate. D-Link DIR-605L dispune de 2 antene de 5 dbi, externe, iar prin
intermediul acestora emite multiple fluxuri de informaţie pentru a putea avea
semnal în orice loc al clădirii.
Pe traseul cablului optic se vor lăsa la distanţe de aproximativ 500 m reserve
de cablu optic amplasate pe cîte o cruce de rezervă avînd lungimea egală cu
distanţa dintre doi stîlpi consecutivi plus 10 m de cablu, pentru siguranţă, în caz
de rupere a cablului optic, rezerva se va muta la locul evenimentului şi lungimea
ei să ajungă să fie sudată într-un singur loc, în cazul cel mai defavorabil de rupere
al cablului la stîlp. Altfel dacă nu ajunge cablul, în caz de rupere sau deteriorare, el
va trebui sudat în două puncte ceea ce dublează costurile şi înrăutăţeşte calitatea de
propagare semnal.
Coala
TL021.007 N.E
4 ARGUMENTAREA ECONOMICĂ A INVESTIŢIILOR CAPITALE
PENTRU MODERNIZAREA REŢELEI ÎN LOCALITATE SPEIA
4.1 Măsurări tehnico-economice avute în vedere la proiectare

Proiectul constă în realizarea conexiunii prin fibra optică de tip punct-la-
punct la nivel local, care va permite conectarea a 19 construcții publice și locative
din s.Speia la infrastructura de comunicaţii STS.
Lucrarea îşi propune să trateze teoretic şi aplicativ utilizarea fibrei optice,
avantajele acesteia fiind multiple: posibilitatea de a transmite date cu viteză foarte
mare ( 1Gbit/s), imunitate aproape totală la interferenţe electromagnetice,
Coala
TL021.007 N.E
atenuarea foarte mică, separarea electrică dintre emiţător şi receptor, probabilitatea
foarte mică de eroare, calitatea superioară a semnalului transmis, nu perturbă alte
medii de telecomunicaţii.
Costul fibrei a ajuns comparabil cu cel al cablurilor metalice convenţionale
şi tinde să scadă pe măsură ce cercetările nanometrice ale materialelor se extind şi
tehnologiile de fabricaţie sunt tot mai perfecţionate.
Din punct de vedere economic, investiţia se justifică avînd în vedere
considerentele de mai sus. Din punct de vedere tehnic, instalaţia este fiabilă,
competitivă şi prezintă o rază scăzută de alarme false sau defecte , utilizarea este
simplă şi întreţinerea uşoară. Instalaţia este concepută să funcţioneze cu un consum
mic de energie.
4.2 Calculul mărimii investiţiilor
Investiţiile reprezintă principala cale de menţinere a forţei productive şi de
dezvoltare a acesteia. Din această perspectivă, investiţia este una din cele două
destinaţii de principiu ale venitului: investiţie şi consum. Din punct de vedere al
alegerii dintre unităţi alternative, investiţia reprezintă renunţarea la consumul
imediat în favoarea unui consum viitor. De aceea, factorul de timp are o importanţă
aprte în analiza raţională a proiectelor de investiţii. Calcului este prezentat ăn
tabelul 4.1.
Capitalul investiţiei (I)
Tabelul 4.1.1
N Denumirea Număr Preţul pe Suma
r. echipamentului ul de unitate totală în
d unităţi (Lei/ unitate) Lei
/o
Echipamente necesare pentru implimentare
1 Cablu Fibră optică 5260m 8,39 60911,4
1 ADSS 4 fibre monomod
(60-80m distanţa) (inclusiv
accesorii montaj)
2 Cablu Fibră optică 1170m 12,04 14086.8
Coala
TL021.007 N.E
accesorii montaj)
3 Cablu Fibră optică 1360m 23,63 32136.8
accesorii montaj)
4 Switch 24x 1 buc. 2166,73 2166,73
4 10/100/100T
Total - - 109301,7
3
Cheltuielile pentru transportul echipamentului sunt incluse iniţial în preţul

acestuia.
Notă:
Magazine specializate online:
1. http://www.mondoplast.ro
2. https://www.vexio.ro
4.3 Calculul cheltuielilor de montare

Calculăm mărimea cheltuielilor de montare în mărime de 10% din costul
echipamentului din formula 4.3.1:
(4.3.1)
4.4 Determinarea mărimii investiţiei totale
(4.4.1)
4.5 Calcularea cheltuielilor directe
Reprezintă totalitatea cheltuielilor suportate pentru procurarea materiei prime şi
materialelor de bază, cheltuieli pentru material auxiliar, arendă.
Coala
TL021.007 N.E
Tabelul 4.5.1
N Denumirea Valoarea, Notă:
r. cheltuielilor în Lei
d
/o
1 Cheltuieli 19 unităţi – 8,92
materiale, inclusiv : Lei/unitate / 500m
Cabluri UTP 169,86 8,92×19=169,86(Lei)
Cabluri FTP
19 unităţi – 4,11Lei/unitate
MikroTik 78,09 4,11×19 =78,09(Lei)
RouterBOARD
2011UiAS-2HnD 5 unităţi – 2356,83 Lei/unitate
11784,15 2356,83×5= 11784,15(Lei)
Router wireless
12 unităţi – 440,69 Lei/unitate
Cloud N300 D-Link
6169,66 440,69 ×14= 6169,66(Lei)
Dir 605L
Sunt dispuse la dispoziţie
materialele necesare pentru a reuşi
conexiunea prin fibră optică, a
construcţiilor publice şi locarive din s.
Speia, aceastea fiind instalate la
domiciliu sau în cadrul încăperilor
instituţiilor.
2 Plata pentru arendă Echipamentul închiriat, suma
inclusa este pe o perioada de
Aparat sudură fibră 1770 inchiriere 21 zile.
optică Jilong KL-
Aliniere după Core cu
300T
recunoaştere automată a fibrei (PAS),
dispune de posibilitatea capturării
imaginilor fibrelor sudate, timpul de
sudare este de 9 sec şi timp de
Coala
TL021.007 N.E
încălzire a manşonului 30sec, se
caracterizează prin rezistenţă,
conceput pentru utilizarea în medii
vitrege.
Accesorii standard incluse:
foarfece pentru tăiere Kevlar,

striper de fibre, cleaver de fibre,
şerveţele Kim Wipes, solvent IPA,
615 tester-ul de fibră optică.
Burghiu 900W
Echipamentul închiriat, suma
K21302 KraftTool
inclusa este pe o perioada de
inchiriere 21 zile.
Producator Kraftool, se
caracterizează prin puterea de (W)
3 900 W, tensiune (V / Hz) 230V /
50Hz, rotaţii (rpm) 0-2750 rot / min,
tip cartus 13 mm.
4 Amortizarea 7864,54
Total 28451,3
Notă:
Magazine specializate onlain:
1. http://www.mondoplast.ro
2. http://elfabo.ro
3. https://www.senetic.ro
4. https://www.flanco.ro
5. http://www.distek.ro
6. http://instrumente.md
Pentru a calcula amortizarea este nevoie de următoarele date:

 Valoarea mijloacelor fixe utilizate I
Coala
TL021.007 N.E
 Termenul de funcţionare prevăzut în paşaportul echipamentului
 Formula :
Termenul de funcţionare a cablului de fibrei:
( 4.5.1)
Termenul de funcţionare a switch-ului 24x 10/100/100T:
( 4.5.2)
Amortizarea totală:
( 4.5.3)
4.6 Calculul cheltuielilor pentru retribuţii

Proiectul dat nu necesită schimbări la nivel de personal, deoarece conform
normativelor de deservire a abonaţilor unui inginer responsabil pe gestionarea
reţelei ii corespunde 1500 abonaţi. În localitate inginerul gestionează o reţea de
467 de abonaţi, la reţeua dată se vor adăuga 19 abonaţi, prin conexiunea fibrei
optice, deci vor fi în total 486 abonaţi, inginerul curent va gestiona reţeua cu
numărul de abonaţi adăugaţi.
Astef rezultă că proiectul dat nu necesită cheltuieli suplimentare de
salarizare, nici cheltuieli de regie.
4.7 Costul total al proiectului

Costul total
Tabelul 4.7.1
Nr. Denumirea articolului Valoarea în Lei
d/o
1 Cheltuieli directe 28451,3
2 Cheltuieli pentru salarii 0
3 Contribuţii la asigurări sociale (27,5%) 0
4 Cheltuieli de regie (65%) 0
5 Preţ de cost 28451,3
6 TVA (20%) 5690,26
Coala
TL021.007 N.E
7 Total cu TVA 34141,56
Concluzie: În urma calculelor efectuate anterior am ajuns la concluzia că

costul total al proiectului va constitui 34141,56 Lei.
4.8 Determinarea costului unitar
Reprezintă totalitatea cheltuielilor necesare de suportat pentru a conecta un
abonat nou. Acest cost se determină după următoarea relație:
( 4.8.1)
Notă : Costul unitar suportat pentru a conecta un abonat nou este de 1796,92
lei/abonat , unde acest cost va fi achitat pe baza semnării unui contract de către
abonat pe o perioada de 3 luni.
4.9 Calculul venitului mediu anual
Cîștigul preconizat pentru un singur abonat:
- reprezintă plata lunară cu valoare minimă respectiv

maximă
- venitul mediu lunar calculate în baza datelor statistice, în domeniul
telecomunicațiilor vom utiliza valoarea de 166,95 Lei (reprezintă un nivel stabil
și utilizat în procesul de planificare de S.A. ”Moldtelecom”)
[ ] ( 4.9.1)
Planificarea veniturilor se va efectua în baza datelor statistice de pe

http://www.ancerti.md, pentru serviciu de internet.
4.10 Calculul termenului de recuperare al investiției
Coala
TL021.007 N.E
Calculul termenului de recuperare a investițiilor este caracterizat de
următoarea expresie:
Unde: – taxa de conectare, în lei (în cadrul formării proiectului taxa de

conectare este gratis)
( 4.10.1)
4.11 Calculul eficacității absolute

Reprezintă o valoare ce ne indică cîți lei venit revin la un leu cheltuit pentru
investiții. Relația de calcul:
= ( 4.11.1)
Concluzie:
Pentru realizarea eficientă a proiectului au fost indicaţi toţi parametrii de
efort şi efect. În efortul investiţional total intră valoarea investiţiei directe,
reflectată prin devizul general, cheltuieli referitoare la dotatrea iniţială cu
echipamente, cheltuieli de montare. În ceea ce priveşte materializarea propiu-zisă
a investiţiilor, aceasta se concretizează în durata de realizare a lucrărilor de
investiţii, durata de funcţionare a investiţiei, termenul de recuperare a investiţiei.
Eficienţa sa din punc de vedere economică este avantajoasă, termenul de
recuperare a investiţiei este de 33 zile, cîştigul preconizat pentru un singur abonat
Coala
TL021.007 N.E
fiind de 5303,4 lei, reieşind din calculul eficacităţii absolute 2,95 lei venit revin
la un leu cheltuit pentru investiții.
Astefel, această investiţie este rentabilă nu doar pentru că analiza
proiectului de investiţii o demonstreză, ci şi deoarece prin realizarea acestuia se
poate acapăra un segment mai mare, teritorial pentru instalarea fibrei optice.
5 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN CÎMPUL MUNCII

5.1 Riscurile profesionale ce pot apărea la instalarea fibrei optice
Sistemul proiectat îndeplineşte condiţiile de sănătate şi securitate în muncă,
impuse de normativele în vigoare.
Se vor lua următoarele măsuri de sănătate şi securitate în muncă:
 Respectarea distanţelor de protecţie şi asigurarea spaţiilor de lucru, în
vederea prevenirii posibilităţilor de accidentare;
 Reducerea efortului fizic şi neuropsihic;
 Realizarea organizării locului de muncă pe principii ergonomice;
 Asigurarea unui iluminat corespunzător;
 Limitarea tensiunilor de atingere prin dimensionarea eficientă a instalaţiei de
legare la pămînt, reduce posibilitatea unor accidente provocate prin electrocutare;
 Reducerea perturbaţiilor sonore, a vibraţiilor, ca urmare a utilizării
echipamentelor performante. Limitele admisibile ale nivelului de zgomot nu vor
depăşi limitele admisibile conform STAS 10009-88 – Limitele admisibile ale
nivelului de zgomot.
Coala
TL021.007 N.E
 La montaj se vor respecta toate măsurile de sănătate şi securitate în muncă
specifice lucrărilor de montaj, cît şi normele specific de sănătate şi securitate în
muncă, specific lucrărilor de instalaţie.
Documentaţia a fost elaborată în conformitate cu normativele în vigoare. Se vor
respecta următoarele prevederi legale .
Legea nr. 319/ 2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
Nr. 48 Norma de securitate şi sănătate în muncă în domeniul telecomunicaţiilor.
HG 1425/ 2006 – Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/
2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
HGR nr. 917/ 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi
sănătate în muncă;
HGR nr.1048/ 2006 şi 1051/ 2006 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate în muncă, pentru utilizarea a echipamentelor individuale de protecţie la
locul de muncă şi respective, manipularea manual a maselor care prezintă riscuri
pentru lucrători;
STAS 2612/ 1987 – Protecţia împotriva electrocutărilor (limite admise);
STAS 4102/ 1985 – Piese pentru instalaţii de protecţie şi legare la pămînt;
Personalul de explotare şi întreţinere va fi instruit privind regurile de sănătate
şi securitate în muncă, specifice activităţii pe care o desfăşoară.
În timpul execuţiei, cît şi al exploatării sistemele instalate, executantul şi
beneficiarul vor lua toate măsurile necesare, astfel încît lucrările să se desfăşoare
fără pericol de accidentare.
Executarea lucrărilor de instalaţii se face doar de către personal calificat şi
autorizat, fiind obligat purtarea echipamentului individual de protecţie pe toată
perioada executării lucrărilor şi efectuarea instructajului la locul de muncă.
Referindu-ne la domeniul telecomunicaţiilor, în condiţiile actuale, mediul
ocupaţional în care are loc activitatea salariaţilor se caracterizează printr-o serie de
factori profesionali de risc, care pot provoca boli profesionaele. Federaţia
Sindicatelor din Comunicaţii (FSCM) încă din anii '90 a început, în colaborare cu
Universitatea de Medicină, să studieze acţiunea factorilor de risc asupra sănătăţii
Coala
TL021.007 N.E
angajaţilor. Au fost elaborate cîteva studii de acest gen, cea mai recent colaborare
dintre FSCM şi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ,,N. Testemiţeanu,,
care are drept scop informarea salariaţilor, despre o serie de aspecte ce se referă la
securitatea şi sănătatea la locul de muncă.
5.2 Mijloace şi echipamente de protecţie
Conform legislaţiei în vigoare, în activitatea economică, lucrătorii pot folosi
echipament de lucru sau echipament individual de protecţie (EIP).
Echipament individual de protecţie reprezintă mijloacele purtate sau folosite
de un lucrător cu scopul de protecţie împotriva unor riscuri şi de a preveni
accidentele de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. Pentru a asigura lucrătorii
cu echipamente de protecţie ei trebuie să fie asiguraţi cu următorul pachet care
conţine: cască, mănuşi, îmbrăcăminte, încăţaminte, centuri de siguranţă şi altele
conform imaginei din Figura 1.
Pachetul de bază
Figura 1
Odată cu asigurarea lucrătorilor cu echipamente de protecţie , ei sunt obligaţi să le poarte

conform cerinţelor de obligativitatela locul de muncă şi conform panourilor de informare.
Coala
TL021.007 N.E
Protecţia mîinilor
 Ne putem proteja mîinele eficient purtînd mănuşi de
protecţie potrivite. Nu există mănuşi universale;
 Forma, materialul şi mărimea mănuşilor trebuie să fie
selectate individual;
 Mănuşile de protecţie trebuie sa fie curate, dezinfectate
sau aruncate, dacă este cazul, după utilizare;
 Angajatorul trebuie sa instruiască lucrătorii cum să
lucreze în condiţii de securitate cu mănuşile de protecţie;
 Mănuşile nu trebuie să fie folosite în timp ce se lucrează
pe utilaje cu componente rotative (de ex.: ferastraie circulare,

maşini de găurit etc.).
Protecţia picioarelor
 Încăţămintea trebuie să protejeze împotriva:
- pătrunderii umezelii;
- materialelor fierbinţe topite sau incandescente;
- materialelor toxice, caustice sau iritante, dacă este cazul.
 În funcţie de cerinţe, tălpîle trebuie să fie protejate
împotriva uzurii, a lunecărilor şi să fie antistatice;
 Încălţămintea de protecţie trebuie să fie păstrată în
condiţii bune şi aruncată, dacă se deteriorizează în aşa fel încît
efectul de protecţie nu mai este garantat.
Protecţia capului
Orice lucrător ce riscă accidentări ale capului cauzate de
căderi de obiecte sau materiale, cauzate de mase fluctuante, sau
de ciocniri cu obstacole, trebuie să primească echipament de
protecţie: căşti de protecţie/ caschete/ bonete/ basmale.
Căştile de protecţie fabricate din material termoplastice
sunt predispuse să se uzeze şi să devină fragile (radiaţii
ultraviolete, vreme, etc.). Acestea trebuie sa fie aruncate după
maxim 4 ani de la data de producţie. Căştile care sunt vizibil
Coala
TL021.007 N.E
stricate trebuie să fie aruncate. Acestea trebuie să fie suficien de
rezistente la posibilele influenţe.
Îmbrăcăminte de protecţie şi avertizare

Protecţia trunchiului şi a abdomenului: veste, jachete şi
şorţuri de protecţie împotriva agresiunilor mecanice
(înţepare, tăiere, stropi de metal topit), a substanţelor
chimice, veste cu sistem de încălzire, veste de salvare,
şorţuri de protecţie împotriva radiaţiilor X, centuri
lomboabdominale.
 Îmbrăcămintea de protecţie necesară trebuie
furnizată lucrătorilor în fucţie de situaţie: flăcări, căldură
şi frig; lucrări cu acizi şi soluţii caustic, dezinfectanţi şi
substanţe de curăţare corozive; radiaţii, contaminare
puternică, lucru în zone umede, zone cu pericol de
explozie, lucrări cu produse din sticlă plată; lucrări de
asamblare, în camera frigorifice, lucrări de sudură în
spaţii înguste, de forjare, de turnare, lucrări de dezosare şi
transare;
Protecţia împotriva căderilor

Cerinţe legale:
 Dacă au loc lucrări în zone unde există pericol de
cădere, iar măsurile tehnice de protecţie nu oferă suficienta
protecţie, lucrătorii trebuie să primească centuri sau curele de
securitate, inclusive echipamentul de accesorii necesar, cum
ar fi frînghii de securitate, cîrlige, amorizoare de cădere,
frînghii de micşorare a distanţelor şi echipament de protecţie
pentru elevatoare.
,,Protecţie colectivă înaintea de protecţia individuală
împotriva pericolelor,,
Coala
TL021.007 N.E
 Lucrătorii trebuie instruiţi cu privire la utilizarea
adecvată a sistemelor de securizare şi aceste instrucţiuni
trebuie documentate.
Coala
TL021.007 N.E
CONCLUZIE:
Prin lucrarea dată dat se proiecteză şi implementează fibra optică, se realizează

conectarea a 19 construcții publice și locative din s.Speia, avînd ca suport
tehnologia wireless şi cablări structurate, bazată pe Ethernet şi protocoalele
specificate prin seria de standard IEEE 802.11 (Wi-Fi).
Tehnologia wireless bazată pe Ethernet şi pe setul de protocoale IEEE

802.11 (Wi-Fi) devine din ce în ce mai mult o soluţie preferată pentru
implementarea unor infrastructure LAN rezidenţiale şi de întreprindere. Această
tendinţă este datorată în principial scăderii preţurilor echipamentelor de
comunicaţii Wi-Fi (cartel de interfaţă de reţea, puncte de acces, routere, bridge-
uri). Tendinţa menţionată este susţinută şi de avantaje importante precum
mobilitate, timp scurt de instalare şi de restabilire a reţelei după o defecţiune,
uşurinţă în utilizare. O altă caracteristică a acestor reţele, atractivă atît pentru
utilizatori cît şi pentru fabricanţi de echipamente sau furnizorii de servicii de
telecomunicaţii, este folosirea benzilor pentru care nu sunt necesare licenţe de
utilizare a tehnologiei wireless.
Rezultatele lucrării pot fi adaptate la nevoile unor largi categorii de
utilizatori. Soluţia Wi-Fi oferă flexibilitate a utilizării resurselor cum ar fi:
 Wi-Fi s-a extins la nivel global, oferind întreprinderilor mobilitatea şi

flexibilitatea de a putea opera practice de oriune în lume;
 Utilizatorii beneficiază de conectivitate şi flexibilitate pentru a putea accesa

conţinutul multimedia oriunde în locuinţa lor, fără a mai depinde de conexiune
prin cablu conectînd o întreagă serie de dispositive mobile şi ecipamente pentru
muzică, jocuri etc;
 Reţelele pot opera cu staţii fixe, cu staţii mobile ca şi cu staţii portabile;
Coala
TL021.007 N.E
 Interconectarea între mai multe reţele se realizează prin intermediul unui
sistem de distribuţie DS, care poate fi bazat pe diferite tehnologii, cu condiţia
asigurării compatibilităţii la interfaţa cu reţeaua 802,11.
Lucrarea analizează modul de folosire a resurselor de care dispune un sistem de
comunicaţii wireless folosit de reţelele de acces, dorindu-se astfel să se obţină
îmbunătăţirea condiţiilor de transmisie, creşterea randamentului folosirii spectrului
de frecvenţă, în fucţie de serviciile oferit, cu menţinerea parametrilor de calitate în
limitele stabilite pentru tipul de serviciu. În plus, odată cu ratificarea standardului
nou ce oferă atît o acoperire îmbunătăţită, cît şi rate de transfer net superioare, din
ce în ce mai multe construcții publice și locative, vor lua în considerare această
alternativă şi o vor implementa.
Coala
TL021.007 N.E
BIBLIOGRAFIE:
1 Martyn Mallinck ,,Mobile and Wireless Desing Essentials”, Wiley, 2003
2 Michel Daoud Yacoub ,,Wireless Technology – Protocols, Standards and
Techniques”, CRC Press, 2002
3 Jeffrey Wheat, Randy Hiser, Jackie Tucker, Alicia Neely, Andy
McCullough ,,Designing a Wireless Network”, Syngress Publishing, 2001
4 Jim Geier ,,Wireless Networks First – Step”, Cisco Press, 2004
5 Ramjee Prasad, Marina Ruggieri ,,Technology Trends in Wireless
Communications”, Artech House, 2003
6 Ramjee Prasad, Luis Munoz ,,WLANs and WPANs towards 4G Wireless”,
Artech – House, 2003
7 Vern A. Dubendortf, ,,Wireless Data Technologies Reference Handbook”,
John Wiley, 2003
Site-uri utilizate:
1 www.wikipedia.org
2 www.wi-fi.org
3 www.ieee.org
4 www.standards.ieee.org/getieee802/802.11.html
5 http://www.mondoplast.ro
6 https://www.vexio.ro
7 http://www.mondoplast.ro
8 http://elfabo.ro
9 https://www.senetic.ro
10 http://www.distek.ro
11 http://instrumente.md
Coala
TL021.007 N.E
Coala
TL021.007 N.E

Braga Mircea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Braga Mircea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Evoluţia sistemelor de acces wireless prin introdicerea tehnicilor digitale de

De exemplu, într-o reţea publică, unii pot să dorească comunicaţii în timp

În cazul în care tehnologia 802.11 este folosită pentru realizarea de MAN,

1.2 Standardele internaţionale pentru IEEE 802.11; Standarde

Arhitectura completă a unei reţele WLAN constă în cîteva echipamente şi

Figura 1.2.1 Arhitectura unui sistem WLAN

Figuara 1.2.3 Setul independent de serviicii de bază IBSS

Funcţia de coordonare distribuită este o metodă de acces ce permite

Funcţia de coordonare centralizată poate fi privită ca şi un protocol de

2 IDENTIFICAREA CONFIGURAŢIILOR CE POT FI FOLOSITE ÎN

2.1 Topologii de reţea

Noile protocoale – WMM – fac Wi-Fi-ul mai potrivit pentru aplicaţii cu

2.2 Specificarea caracteristicilor tehnice ale echipamentelor, stabilirea

Un router wireless permite echipamentelor de

Acest echipament are

Figura 2.3.1 Exemplu de reţea locală folosind un ruter Wi-Fi

Repetoarele wireless pot extinde aria de acoperire a reţelelor wireless

2.4 Securitatea reţelelor wireless

Speia este o localitate-centru de comună în raionul Anenii Noi, Republica

Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie

3.2 Analiza sistemului existent

ZTE ZXDSL 831 - este un modem ADSL cu setările în modurile router și

3.3 Analiza echipamentelor solicitate

Cablu fibră optică CTC ADSS

Cablu fibră optică CTC ADSS

Cablu fibră optică LTC ADSS

Switch TP-LINK TL-SG1024D, 24 port x 10/100/1000 Mbps

Switch-ul cu 24-port-uri Gigabit TP-Link TL-SG1024D oferă o modalitate

Cablul torsadat (UTP, pentru internet) - Cablu cu perechi rasucite neecranat

Greutatea cuprului 0,4 MJ/m (valoare aproximativă)

Aplicații: Se folosește drep cablu de transmisie date în conformitate cu specificația

Cablu FTP (Cablu cu prechi răsucite în folie)

Greutatea cuprului 0,4 MJ/m (valoare aproximativă)

Se folosește drep cablu de transmisie date în conformitate cu specificația

MikroTik-ul RB2011UiAS-2HnD este conceput pentru utilizarea în interior,

Router wireless D-Link DIR-605L

Tabelul 3.3.2 Specificaţii tehnice

Denumire Router wireless D-Link DIR-605L

3.4 Realizarea conexiunii software între echipamente

Asigurarea că placa de rețea a calculatorului este setată pe modul automat.

Conectăm calculatorul în portul 2, iar cablul de rețea de la furnizor în portul 1 al

Accesăm în brower (Firefox,Chrome, IE etc) adresa http:/192.168.88.1 . Vom accesa

Figura 3.4.1 Setare și configurare MikroTik – Conexiune la Internet

Configurăm conexiunea la Internet. Competăm datele corect, în dependență

Setăm o parolă de acces la router și apăsăm butonul Apply Configuration.

Pentru a intra în meniul routerului şi a începe toate setările de care este

Setarea parolei de administrare a routerului:

După ce se setează parola, apăsăm butonul Save Settings. După schimbarea

Setările necesare pentru conectarea routerului la internet:

De la TAB-ul orizontal se alege cu mouse-ul SETUP, iar de la TAB-ul din

La My Internet Connection is: se alege PPPoE (Username/Password);

La Enable Advanced DNS Service: căsuţa se lasă NEBIFATĂ;

La Address Mode: se bifează Dinamic IP;

La Username: se completează cu userul care se primeşte de la furnizorul de

La Password: se completează cu parola care se primeşte de la furnizorul de

La Service Name: cimpul nu se completeză;

La Reconnect Mode: se poate bifa atît Always On cît şi On Demand;

Celelalte cîmpuri nu se completeză, după setările completate se apasă

Proiectul cuprinde un număr de conexiuni de fibră optică de tip punct-la-punct

 Minimizarea timpilor de punere în operare a unor servicii suplimentare de

 Este deosebit de avantajoasă pentru comunicații pe distanțe mari,

 În plus, semnalele luminoase propagate în fibră pe fiecare canal pot fi

 Fiecare fibră poate transmite mai multe canale independente, fiecare